Strategie pentru Mecanismul Român de Schimb de Informaţii/Clearing House Mechanism - CHM, în cadrul Convenţiei privind Diversitatea Biologică/Convention for Biological Diversity - CBD

Proiect/ Draft

De: Han de Koeijer, Coordonator pentru CHM – Belgia

Trebuie adaugata o nota de subsol care explica rolul site-ului CHM in cadrul CHM

Misiunea CHM (Mecanismul de Schimb de Informații) este de a contribui în mod semnificativ la punerea în aplicare a Convenţiei, prin promovarea şi facilitarea cooperării tehnice şi ştiinţifice, între părţi, între guverne şi a părţilor interesate. A fost stabilit în baza articolului 18.3 din convenţie. Site-ul contribuie la reţeaua CHM prin ilustrarea a ceea ce face România în cadrul CBD.

Prefaţă

Convenţia privind Diversitatea Biologică  cere Părţilor la Convenţie, prin articolul 18 alineatul 3, să creeze un Mecanism de Schimb de Informaţii la nivel naţional pentru a promova cooperarea tehnică şi ştiinţifică.  La a IXa Conferinţă a Părţilor (CoP IX) de la Bonn, în 2008, părţile au adoptat Decizia IX/30. Această decizie încurajează Părţile, la punctul 2:

(a) Să desemneze cât mai curând posibil un Punct Focal National pentru Mecanismul de Schimb de Informaţii CHM, care să aibă expertiza adecvată pentru a coordona şi a pune în aplicare Mecanismul de Schimb de Informaţii, după cum se solicită la alineatul 7 din Decizia II/3; 

(b) Să pregătească o Strategie Naţională CHM - de implementare a Mecanismului de Schimb de Informaţii, după caz, de preferinţă ca o componentă a Strategiei Naţionale şi a Planului de Acţiune privind Biodiversitatea/ National Biodiversity Strategy and Action Plan - NBSAP, pe baza nevoilor identificate; 

(c) Să-şi dezvolte mecanismele naţionale de schimb de informaţii, ca mijloc esenţial de implementare şi evaluare a strategiilor şi a planurilor naţionale de acţiune privind biodiversitatea;

(d) Ori de câte ori este posibil, să dezvolte legături între Mecanismul de Schimb de Informaţii şi reţelele existente, precum şi să faciliteze schimbul de informaţii cu bazele de date naţionale relevante, utilizând, dupa caz, standarde Web recunoscute şi acceptate la nivel internaţional;

(e) Să stabileasca o structură naţională, după caz, desemnată pentru a coordona dezvoltarea Mecanismului de Schimb de Informaţii, cum ar fi un Comitet Interinstituţional de Coordonare, cu participarea organizaţiilor relevante implicate în domeniul biodiversităţii şi a părţilor interesate;

(f) Să mobilizeze şi să aloce resurse pentru consolidarea capacităţii instituţionale de implementare a Mecanismului naţional de Schimb de Informaţii şi pentru susţinerea funcţionării sale;  

(g) Să definească rolurile şi responsabilităţile în ceea ce priveşte colectarea, revizuirea şi diseminarea informaţiilor, managementul conţinutului portalului
şi activităţile de conştientizare a comunităţii;

(h) Să identifice sursele relevante de informaţii privind biodiversitatea la nivel naţional şi să le promoveze prin intermediul portalului Mecanismului naţional  de Schimb de Informaţii şi, dacă acest lucru nu s‑a realizat încă, să furnizeze în primul rând informaţii de bază despre contactele naţionale şi despre biodiversitatea ţării;

(i) Să încurajeze utilizarea Mecanismului naţional de Schimb de Informaţii ca instrument de dialog cu societatea civilă, grupurile principale şi părţile interesate; 

(j ) Ori de câte ori se aplică şi este fezabil, să realizeze site-ul Mecanismului naţional de Schimb de Informaţii şi în limbile naţionale sau locale şi să disemineze materiale relevante la nivel naţional, inclusiv comunităţilor indigene şi locale, în formatul şi limbile adecvate.

Prin strategia de faţă, România răspunde cerinţelor CBD privind:

• Instituirea unui CHM funcţional cu o viziune clară  asupra obiectivelor şi acţiunilor de realizat în următorii ani
• Definirea rolurilor Punctului Focal Naţional pentru CHM
• Stabilirea unei structuri naţionale de supervizare operaţională şi a unei reţele de contacte instituţionale, şi
• Realizarea si menţinerea unui site CHM România.

Introducere

Ţinând seama de multitudinea actorilor în domeniul biodiversităţii şi al CHM-ului ca instrument de schimb/mediere între aceştia, este necesară realizarea unei strategii şi a unui plan naţional de acţiune pentru gestionarea eficientă şi cu folos a CHM-ului.

de inserat obiectivele chm din cop8, cu care vom raspunde si la Conventia de la Aarhus

de inserat obiectivele chm din decizia 8/11, anexa nr 1 (de intrebat Mihaela Antofie)

Printre obiectivele CHM, este important acela de a informa şi de a disemina informaţii despre stadiul actual al implementării CBD. Totodată, CHM reprezintă un punct de convergenţă, un loc de întâlnire care trebuie să faciliteze comunicarea, cooperarea şi colaborarea între comunitatea ştiinţifică, instituţiile de profil şi departamentele lor, grupurile profesionale şi altele, la nivel naţional şi internaţional.

CHM reprezintă, de asemenea, o platformă naţională de informare în privinţa diversităţii biologice şi a eforturilor întreprinse pentru conservarea biodiversităţii, precum şi despre progresele înregistrate în implementarea CBD în ţară. În ultima perioadă, au fost realizate numeroase studii cu privire la biodiversitatea ţării, o parte dintre acestea rămânând totuşi inaccesibile din diverse motive. Această informaţie trebuie să fie structurată şi valorificată, promovându-se accesul la ea prin intermediul platformei CHM.

Viziune strategică, obiective, activităţi şi etape de implementare

Strategia este construită în jurul unui obiectiv general. Sunt definite mai multe ţinte care vor converge spre îndeplinirea obiectivului respectiv. Sunt propuse activităţi a căror realizare va asigura fezabilitatea ţintelor şi posibilitatea atingerii lor în limitele de timp ale Strategiei. Ţinând seama de deciziile politice şi de constrângerile bugetare, se propune implementarea etapizată a activităţilor. Acest proces etapizat va garanta etape de dezvoltare clar definite, care vor conduce la elaborarea CHM-ului funcţional, construit pe baza criteriilor enumerate în documentul  UNEP/CBD/COP/7/INF/12 “Rezultate ale evaluării independente a Mecanismului de Schimb de Informaţii al Convenţiei privind Diversitatea Biologică” prezentat la CoP 7.

Printre avantajele CHM-ului se numără:

• furnizearea de date şi informaţii care să vină în sprijinul factorilor de decizie;
• falicitarea accesului mai rapid la datele şi informaţiile existente;
• încurajarea cooperării tehnice şi ştiinţifice;
• facilitarea posibilităţii de a identifica sectoarele de date si informaţii acoperite deficitar;
• colectarea şi prezentarea de noi informaţii despre biodiversitate;
• contribuţia la implementarea mai eficientă a Convenţiei pentru Diversitate Biologică.

Input in prima faza de comentare a strategiei: fraza de mai sus ar trebui mutată în altă parte. Pe de altă parte, strategia CHM ar trebui sa aibă ca viziune o mai bună informare a populaţiei României privind biodiversitatea.

Obiectiv general:

Să contribuie semnificativ la implementarea Convenţiei privind Diversitatea Biologică, prin promovarea cooperării tehnice şi ştiinţifice, precum şi prin promovarea schimbului de informaţii între părţile interesate.

Obiectiv specific:

Mecanismul de Schimb de Informaţii al României să funcţioneze şi să contribuie la schimburile de informaţii privind conservarea biodiversităţii. 

Ţinta 1: Instituirea unui Mecanism de Schimb de Informaţii (CHM) funcţional  pentru România

Activitatea 1: Nominalizarea unui Punct Focal Naţional pentru CHM (Etapa 1)

Numirea şi mandatarea unei persoane dintr‑un minister sau o instituţie importantă care este implicată în implementarea Convenţiei în România pentru a fi Punct Focal Naţional CHM. Informarea Secretariatului Convenţiei şi a CHM-ului european în legătură cu această numire. Astfel Punctul Focal Naţional va primi de la ambele instituţii informaţii relevante despre evoluţiile care privesc CHM.

Numirea unei a doua persoane de la alt institut partener, pentru a fi Punct Focal Secundar pentru CHM. 

Acordarea unui mandat celor două persoane, care va stabili cât anume din activitatea normală lunară a acestora trebuie să fie dedicată funcţionării CHM-ului. 

Ultimele doua fraze nu au fost aprobate la ultima dezbatere, rămâne aşa?

Activitatea 2: Stabilirea unui Comitet Interinstituţional de Coordonare pentru CHM.

Acest comitet ar trebui să fie format dintr-un numar reprezentativ de persoane şi să se întrunească de două ori pe an. În timpul întrunirilor, Punctul Focal Naţional va face o prezentare generală a activităţii realizate, a planificării pentru perioada următoare, precum şi o trecere în revistă a site-ului CHM şi a informaţiilor pe care acesta le conţine.

Membrii Comitetului : Punctul Focal Naţional pentru Convenţia privind Diversitatea Biologică (CBD), cel puţin 2 membri ai unor ministere importante, precum şi cel puţin 2 membri de la instituţii sau universităţi importante.

Activitatea 3: Alocarea resurselor pentru Punctul Focal Naţional CHM, în vederea funcţionării corespunzătoare.

Pentru a avea un CHM funcţional, trebuie puse la dispoziţie resurse pentru organizarea întrunirilor Comitetului, a întrunirilor reţelelor, pentru costurile aferente site-ului CHM, instruire, tipărirea buletinului informativ, precum şi călătorii destinate întâlnirilor între părţile interesate. Resursele pot proveni de la diferite ministere, întrucât este vorba de un efort naţional şi nu de o activitate care ţine doar de un anume minister sau instituţie.

Activitatea 4: Implicarea Punctul Focal Naţional CHM în acţiunile şi iniţiativele curente privind biodiversitatea, astfel încât CHM-ul să-şi îndeplinească rolul în schimbul de informaţii.  

Măsuri pentru invitarea Punctul Focal Naţional CHM la întruniri, pentru includerea acestuia în reţele, liste de corespondenţă pentru alte activităţi sau pentru primirea proceselor verbale ale şedinţelor, publicaţiilor şi altor materiale referitoare la implementarea Convenţiei şi la conservarea biodiversităţii. Punctul Focal Naţional trebuie să facă o prezentare generală periodică a informaţiilor primite, pe care s-o posteze pe Internet sau să o distribuie prin alte mijloace comunităţii româneşti interesate de biodiversitate. 

Activitatea 5: Stabilirea unei liste a punctelor de contact pentru CBD, a ariilor sale tematice şi a programelor de lucru, precum şi a persoanelor implicate în convenţii şi iniţiative înrudite.

Ţelul 2: Un site funcţional al Mecanismului de Schimb de Informaţii

Activitatea 6: Crearea şi întreţinerea site-ului CHM

• Realizarea unui site specific al CHM, utilizând de pildă setul de instrumente pentru CHM al portalului european (European Portal Toolkit for the CHM).

Activitatea 7:  Identificarea subiectelor principale care ar trebui incluse pe site-ul CHM, în corelare cu celelalte iniţiative româneşti legate de biodiversitate care au activitate pe Internet.

Activitatea 8: Postarea pe site a informaţiilor disponibile, cum ar fi rapoartele naţionale, strategia naţională şi planurile de acţiune, informaţiile despre evenimente, legislaţie, contacte şi biodiversitate.

Sub-ţelul 2.1: Promovarea schimbului de informaţii între actorii din domeniul biodiversităţii prin intermediul site-ului CHM

Activitatea 9: Definirea rolurilor şi responsabilităţilor pentru culegerea, verificarea şi diseminarea informaţiilor, pentru gestionarea conţinutului site-ului şi pentru activităţile de suport al comunităţii de contributori:

Instituţionalizarea participării celor ce deţin informaţii, prin obţinerea unor mandate oficiale de la instituţiile/ministerele acestora în vederea participării lor la reţeaua CHM, definind clar rolurile, aşteptările cu privire la soluţii şi timpul ce trebuie alocat acestei activităţi (Etapa 3)

Activitatea 10: Integrarea în CHM a bazelor de date disponibile:

Mai multe instituţii deţin baze de date referitoare la diversitatea speciilor, eforturile de conservare, actorii, cercetarea, legislaţia etc. În colaborare cu deţinătorii de date se va decide integrarea bazelor de date cu site-ul CHM sau stabilirea unor alte legături între bazele de date astfel încât să se poată efectua căutarea prin intermediul platformei CHM. Se vor încheia acorduri  între deţinătorii de baze de date cu privire la informaţiile care sunt disponibile în mod public şi cele la care au acces numai proprietarii bazelor de date.

Activitatea 11: Instruirea deţinătorilor de informaţii privind biodiversitatea, pentru ca aceştia să adauge propriile informaţii pe site:

Organizarea, în fiecare an, a unor cursuri pentru deţinătorii de informaţii privind biodiversitatea, astfel încât aceştia să înveţe cum să adauge informaţii pe site; urmărirea instruirii prin verificarea periodică a informaţiilor adăugate, în vederea aprobării acestora. 

Activitatea 12: Analizarea relevanţei informaţiilor de pe site şi a nevoilor celor ce vizitează site-ul, cu ajutorul unor instrumente de statistică web. 

• Utilizarea instrumentelor de statistică web pentru a stabili care sunt cele mai căutate informaţii, care răspund nevoilor utilizatorilor. 
• Utilizarea analizei pentru a defini sectoarele prioritare în care se vor actualiza şi adăuga informaţii.   

Ţelul 3: Utilizarea site-ului CHM pentru a urmări implementarea Convenţiei în România

Activitatea 13: Utilizarea CHM pentru a face cunoscute acţiunile întreprinse sau în curs, în vederea bilanţului cu privire la Strategia Naţională a Biodiversităţii (deciziile CoP IX/30):

Crearea unei secţiuni speciale în site-ul CHM pentru acţiunile planificate care sunt descrise în strategia naţională şi planurile de acţiune. Măsuri pentru ca toate informaţiile referitoare la progresul acestor acţiuni să fie prezentate pe site.

Activitatea 14: Adăugarea de informaţii despre acţiunile legate de diferitele programe de lucru ale Convenţiei pe site-ul CHM (vezi Deciziile CoP IX/9-29):

Deciziile referitoare la programele de lucru cer CHM-ului să prezinte rapoarte asupra progresului programelor. În cadrul site-ului CHM ar trebui să se adauge o secţiune specială  despre programele de lucru, iar persoanele răspunzătoare de implementarea fiecărui program ar trebui să utilizeze secţiunea relevantă pentru raportarea problemelor. 

Activitatea 15: Actualizarea informaţiilor disponibile pe site-ul CHM.

Dacă informaţiile din site-ul CHM românesc sunt actualizate, ele pot fi folosite ca bază  de raportare către Convenţie în cazul rapoartelor naţionale, tematice şi a altor rapoarte. Informaţiile suplimentare care rezultă din procesul de raportare pot fi reintroduse pe site-ul CHM. 

Ţelul 4: Utilizarea site-ului CHM ca instrument pentru activităţile de comunicare, educative şi de conştientizare a publicului

Activitatea 16: Asigurarea informaţiilor de pe site în limbile naţionale şi locale, dupa caz:

Informaţiile disponibile în limba română vor atrage pe site mai multe persoane interesate direct de biodiversitatea naţională. Acest fapt va spori vizibilitatea acestor informaţii la nivel de ţară. Comitetul de coordonare ar trebui să decidă care secţiuni ale site-ului trebuie să fie prezentate în două sau mai multe limbi şi să modifice priorităţile, dacă este necesar, pe baza statisticilor web. 

Activitatea 17: Adăugarea pe site-ul CHM a unor materiale informative cum ar fi broşuri, cărţi, înregistrări video şi alte materiale produse ca rezultat al proiectelor de conservare şi gestionare a biodiversităţii.

Sub-ţelul 4.1.: Încurajarea utilizării site-ului CHM ca mijloc de dialog între societatea civilă, părţile interesate şi factorii decizionali

Activitatea 18: Utilizarea instrumentelor speciale, cum ar fi forumurile, sondajele şi componenta de TalkBack a site-ului CHM pentru a stabili o platformă de comunicare între părţile interesate. 

Ţelul 5: Promovarea cooperării tehnice şi ştiinţifice între părţile interesate din România

Activitatea 19: Crearea unei secţiuni speciale a site-ului CHM unde părţile interesate să poată face schimb de informaţii despre proiecte, bune practici, cercetări întreprinse, precum şi a unei secţiuni pentru căutarea de parteneri, idei, finanţare şi altele. 

Activitatea 20: Participarea la reţelele regionale şi internaţionale prin prezenţa la întruniri ale reţelelor, înscrierea în grupuri de discuţii şi asigurarea înscrierii pe listele de corespondenţă ale Secretariatului Convenţiei şi ale CHM-ului Comunităţii Europene, printre altele.

Anexa 1: Profilul Punctului Focal Naţional CHM şi al coordonatorului secundar

1. Persoană numită într-un post dintr-un minister sau institut de cercetare, care este implicată activ în conservarea biodiversităţii în România 
2. Disponibilă cel puţin 2-4 ani pentru a îndeplini sarcinile de Punct Focal Naţional şi având disponibiliatea să-şi rezerve cel puţin 1 zi pe săptămână pentru activitatea de coordonator naţional.
3. Cunoaşterea Convenţiei şi a implementării sale în România (Acestea se pot învăţa după ce persoana a fost nominalizată).
4. Bune abilităţi de comunicare şi accesul la o reţea de actori în domeniul biodiversităţii.
5. Disponibilităţi de utilizare a metodelor moderne de comunicare, cum ar fi Internetul, poşta electronică şi grupurile de discuţii; cunoştinţe minime despre bazele de date ar fi un avantaj.
6. Conexiune la Internet şi calculator disponibil la biroul său.

Anexa 2: Tipuri de comitete interinstituţionale de coordonare CHM care funcţionează în diferite ţări

1. Niciun comitet
   
   În acest caz, Punctul Focal Naţional efectuează toate activităţile. Nu se verifică dacă informaţiile culese şi distribuite de Punctul Focal Naţional sunt corecte. Astfel s-ar putea ajunge la situaţia în care unii dintre actorii din domeniu contestă informaţiile de pe site.
   
   
2. Comitet în formulă simplă
   
   Este creat un comitet care se întruneşte de 2 ori pe an pentru a discuta funcţionarea Punctului Focal Naţional şi a decide acţiunile prioritare care vor fi întreprinse în anul următor. Punctul Focal Naţional răspunde pentru toate informaţiile distribuite în reţea şi pe site. Comitetul va interveni numai în cazul unor probleme legate de informaţii contestate.
   
   
3. Comitet activ
   
   Este creat un comitet care se întruneşte de 2 ori pe an pentru a discuta funcţionarea Punctului Focal Naţional şi a decide acţiunile prioritare care vor fi întreprinse în anul următor. Membrii comitetului adaugă şi ei informaţii pe site-ul CHM. Fiecare dintre aceştia răspunde de o secţiune a site-ului şi se asigură că informaţiile cu care contribuie ceilalţi colaboratori sunt validate şi aprobate. Membrii propun acţiuni şi priorităţi pentru anul următor şi se implică în grupurile de discuţii de pe site-ul CHM.