Natura2000 - Apuseni (ROSCI0002)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K
Codul sitului ROSCI0002
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Apuseni

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 22.810556
Latitudine 46.595833
Suprafață (ha) 75943.10

Altitudine (m)

Minimă 338.00
Maximă 1767.00
Medie 1127.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
37.00
38.00
25.00

Regiunea biogeografică

Alpină
Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
3.00
B
B
B
B
0.00
A
B
A
A
0.10
B
C
B
B
0.10
B
C
B
B
0.10
B
C
B
B
0.01
B
B
B
B
0.10
B
B
B
B
1.00
B
C
B
B
20.00
B
B
B
B
1.00
B
C
B
B
0.10
A
C
B
B
25.00
A
A
A
A
0.10
A
C
A
B
0.01
B
C
B
B
2.20
A
C
A
A
1.00
B
C
B
B
2.00
A
B
A
A
0.05
A
B
A
A
5.50
A
C
B
A
0.10
A
C
A
A
20.00
A
B
A
A
0.10
B
C
B
B
0.01
C
B
B
B
0.10
A
A
B
B
0.01
C
C
B
B
0.50
B
B
B
B
0.50
B
B
B
B
1.00
A
A
A
A
0.20
A
A
A
A
1.00
B
B
B
B
1.00
B
C
B
B
1.00
B
C
B
B
1.00
B
B
B
B
1.00
B
B
B
B
0.01
C
C
B
B
0.00
B
C
B
B
0.50
C
C
B
C
0.50
B
C
B
B
0.03
C
C
B
C

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1304 Rhinolophus ferrumequinum P
B
B
C
B
1303 Rhinolophus hipposideros P
B
B
C
B
1306 Rhinolophus blasii V
B
B
B
B
1324 Myotis myotis P RC
B
B
C
B
1307 Myotis blythii P RC
B
B
C
B
1310 Miniopterus schreibersi RC
B
B
C
B
1352 Canis lupus RC
C
B
C
B
1361 Lynx lynx V
C
B
C
B
1355 Lutra lutra R
C
B
C
B
1321 Myotis emarginatus P
C
B
C
B
1308 Barbastella barbastellus P
A
B
C
B
1323 Myotis bechsteini P
C
A
C
B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1193 Bombina variegata C
C
B
C
B
1166 Triturus cristatus V
C
B
C
B
4008 Triturus vulgaris ampelensis R
A
B
A
B

Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1138 Barbus meridionalis P
B
B
C
B
1163 Cottus gobio C
B
B
C
B
4123 Eudontomyzon danfordi P
B
B
C
B
1122 Gobio uranoscopus RC RC
C
C
C
C

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
4030 Colias myrmidone P
C
B
C
B
1093 Austropotamobius torrentium R
B
B
B
B
4014 Carabus variolosus P
A
B
C
B
4057 Chilostoma banaticum RC
B
B
A
B
1078 Callimorpha quadripunctaria P
B
B
C
B
1074 Eriogaster catax RC
B
B
C
B
4050 Isophya stysi R
B
B
C
B
1065 Euphydryas aurinia P
B
B
C
B
1052 Euphydryas maturna RC
B
B
C
B
1060 Lycaena dispar RC
B
B
C
B
1087 Rosalia alpina P
B
B
C
B

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
PopulațieConservareIzolareEvaluare globală
4070 Campanula serrata C
B
C
B
B
2186 Syringa josikaea V
A
A
A
A
1902 Cypripedium calceolus R
D
1903 Liparis loeselii R
B
C
B
B
4116 Tozzia carpathica V
B
C
B
B
4097 Iris aphylla ssp. hungarica R
C
C
B
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Plante
Aconitum moldavicum R
D
Plante
Allium victorialis R
D
Plante
Andromeda polifolia C
A
Plante
Angelica archangelica R
D
Reptile
2432 Anguis fragilis P
A
Amfibieni
Apodemus agrarius P
A
Amfibieni
Apodemus flavicollis P
A
Amfibieni
Apodemus sylvaticus P
A
Plante
Aquilegia nigricans ssp. subscaposa R
B
Plante
Arctostaphylos uva-ursi V
D
Nevertebrate
Argynnis laodice P
A
Plante
1762 Arnica montana R
C
Plante
Astragalus roemeri R
D
Plante
Avenastrum decorum R
D
Amfibieni
Barbastella barbastellus guanchae P
A
Pești
Barbatula barbatula C
A
Pești
Barbus barbus C
A
Plante
Bromus riparius ssp. barcensis V
D
Mamifere
2361 Bufo bufo P
C
Mamifere
1201 Bufo viridis P
C
Plante
Calluna vulgaris C
D
Plante
Campanula patula ssp. abietina C
C
Amfibieni
2644 Capreolus capreolus P
C
Plante
Carex curta C
D
Plante
Carex echinata C
D
Plante
Carex limosa R
A
Plante
Carex nigra C
D
Plante
Carex pauciflora C
D
Plante
Carex rostrata C
D
Plante
Centaurea kotschyana R
D
Plante
Centaurea pinnatifida R
B
Plante
Cephalanthera longifolia R
D
Plante
Cephalaria radiata R
D
Pești
2508 Chondrostoma nasus C
A
Plante
Cirsium furiens R
D
Plante
Cirsium helenioides R
D
Amfibieni
Clethrionomys glareolus P
A
Plante
Coeloglossum viride R
D
Plante
Corallorhiza trifida V
D
Reptile
1283 Coronella austriaca P
C
Amfibieni
2591 Crocidura leucodon P
A
Plante
Crocus banaticus R
D
Nevertebrate
Cupido osiris P
A
Plante
Dactylorhiza cordigera R
D
Plante
Dactylorhiza incarnata R
D
Plante
Dactylorhiza maculata R
D
Plante
Dactylorhiza majalis R
D
Plante
Dianthus spiculifolius R
D
Plante
Dianthus tenuifolius R
D
Plante
Drepanocladus sp. C
D
Nevertebrate
Duvalius cognatus R
B
Nevertebrate
Duvalius cognatus ghardanus R
B
Plante
Edraianthus graminifolius ssp. kitaibelii R
D
Reptile
1281 Elaphe longissima P
C
Plante
Empetrum nigrum C
D
Plante
Epipactis atrorubens R
D
Plante
Epipactis helleborine R
D
Plante
Epipactis palustris R
D
Nevertebrate
Erebia melas P
A
Amfibieni
Erinaceus concolor P
A
Plante
Eriophorum vaginatum C
D
Plante
2292 Fritillaria montana R
C
Plante
1866 Galanthus nivalis R
C
Plante
Gentiana clusii R
D
Plante
Gentiana phlogifolia R
D
Plante
Gentiana punctata V
D
Plante
Gymnadenia conopsea C
D
Plante
Gymnadenia odoratissima R
D
Plante
Heracleum palmatum R
B
Plante
Hesperis moniliformis R
D
Nevertebrate
Hyponephele lycaon P
A
Plante
Juniperus sabina R
D
Reptile
1261 Lacerta agilis P
C
Plante
Larix decidua ssp. carpatica R
D
Pești
Leuciscus cephalus C
A
Plante
Leucorchis albida V
D
Plante
2294 Lilium carniolicum ssp. jankae V
C
Plante
Listera cordata R
D
Plante
Lycopodium annotinum R
C
Plante
Lycopodium clavatum R
C
Plante
Lycopodium selago R
C
Nevertebrate
Maculinea alcon P
A
Nevertebrate
1058 Maculinea arion P
C
Plante
Menyanthes trifoliata V
D
Amfibieni
Microtus agrestis P
A
Amfibieni
Microtus arvalis P
A
Plante
Molinia caerulea P
D
Amfibieni
Mus musculus P
A
Amfibieni
2632 Mustela erminea P
A
Amfibieni
1320 Myotis brandtii P
A
Amfibieni
1314 Myotis daubentonii P
A
Amfibieni
1330 Myotis mystacinus P
A
Amfibieni
Myoxus glis P
A
Nevertebrate
Neobisium leruthi R
B
Amfibieni
2595 Neomys anomalus P
C
Nevertebrate
Neptis sappho P
A
Pești
Oncorhynchus mykiss C
A
Plante
Orchis mascula ssp. signifera V
D
Plante
Orchis militaris R
D
Plante
Orchis morio R
D
Plante
Parnassia palustris P
D
Nevertebrate
1057 Parnassius apollo V
C
Nevertebrate
1056 Parnassius mnemosyne P
C
Plante
Pedicularis comosa R
D
Nevertebrate
Pericallia matronula P
A
Nevertebrate
Pholeuon knirschi cetatense R
B
Nevertebrate
Pholeuon knirschi dieneri R
B
Nevertebrate
Pholeuon proserpinae brachynotos R
B
Nevertebrate
Pholeuon proserpinae glaciale R
B
Pești
Phoxinus phoxinus C
A
Plante
Phyteuma tetramerum R
D
Amfibieni
1309 Pipistrellus pipistrellus P
A
Amfibieni
1326 Plecotus auritus P
A
Amfibieni
1329 Plecotus austriacus P
A
Reptile
1256 Podarcis muralis P
C
Nevertebrate
Pyrocleptria cora P
C
Mamifere
1213 Rana temporaria P
A
Plante
Ranunculus breyninus V
D
Plante
Ranunculus platanifolius R
D
Amfibieni
Rhinolophus ferrumequinum ferrumequinum P
A
Plante
Rhodiola rosea R
D
Plante
Rhynchospora alba R
A
Plante
1849 Ruscus aculeatus R
C
Pești
Rutilus rutilus C
A
Mamifere
2351 Salamandra salamandra P
C
Pești
Salmo trutta fario C
A
Pești
Salvelinus fontinalis C
A
Plante
Saponaria bellidifolia V
D
Plante
Saxifraga marginata R
D
Plante
Scheuchzeria palustris R
A
Nevertebrate
Schistostege decussata P
C
Amfibieni
2607 Sciurus vulgaris P
A
Plante
Seseli rigidum R
D
Plante
Sorbus graeca R
D
Amfibieni
2598 Sorex alpinus P
A
Plante
Sphagnum cuspidatum C
D
Plante
Sphagnum sp. C
D
Plante
Swertia punctata R
D
Amfibieni
Talpa europaea P
A
Plante
Taxus baccata R
D
Pești
1109 Thymallus thymallus C
A
Plante
Thymus comosus R
B
Plante
Traunsteinera globosa R
D
Mamifere
2353 Triturus alpestris P
C
Mamifere
2357 Triturus vulgaris P
A
Plante
Vaccinium microcarpum C
D
Plante
Vaccinium myrtillus C
D
Plante
Vaccinium vitis-idaea C
D
Plante
Viola jooi R
D
Reptile
2473 Vipera berus P
A
Nevertebrate
1053 Zerynthia polyxena P
C
Reptile
Zootoca vivipara P
A

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Munţii Apuseni constituie o mare atracţie turistică a judeţului Bihor şi a ţării, drept pentru care au fost clasificaţi ca făcând parte din grupa munţilor de o foarte mare complexitate turistică, alături de mult mai mediatizaţii săi fraţi, munţii din Carpaţii Orientali şi Meridionali. Resursele turistice naturale sunt cele care, de-a lungul anilor s-au păstrat într-o formă sau alta, neatinse de activităţile umane. Prin specificul, conţinutul şi valoarea lor, resursele turistice naturale reprezintă pe de o parte, atracţii turistice, pretabile pentru vizitare, iar pe de altă parte ele pot fi valorificate direct în activitatea de turism ca „materie primă”. Munţii Apuseni oferă resurse turistice naturale prin componentele sale legate de: relief, condiţii climatice, râuri, lacuri, ape subterane, vegetaţie şi faună endemică menţionată la alte specii importante, etc. Teritoriul acestor munţi dispune de un fond bogat şi foarte variat de resurse naturale, componente ale peisajului său geografic cu importante atribute definite de număr şi densitate relativ mare şi de valenţe estetice, ştiinţifice, recreative şi educative superioare. Aceste valenţe au făcut ca zestrea naturală a teritoriului, valorile sale originare, să reprezinte şi principalele elemente de atragere şi reţinere a turiştilor. Principalul element atractiv îl constituie relieful, valoarea sa turistică fiind amplificată şi de particularităţile celorlalţi factori geografici, climă, reţea hidrografică, vegetaţie, faună. Vegetaţia este etajată pe verticală, prezentând etajele: păşuni montane, păduri de molid, păduri de fag, păduri de amestec de fag cu stejar. Datorită condiţiilor locale de subsol, climă şi topografie, cadrul general schitat prezintă modificări, perturbaţii şi inversiuni. Păşunile montane apar începând de la 1600 m, ocupând culmile vârfurile şi platourile de altitudine. Datorită faptului că înalţimea maximă nu depăşeşte 1785 m, vegetaţia este mai puţin tipică, lipsind aglomerările de plante pitice. Ca element caracteristic părţii inferioare a păşunilor montane, jneapănul apare destul de rar, mai des întâlnit fiind ienupărul pitic. Pădurile montane sunt bine dezvoltate în bazinele superioare ale văilor, între altitudinile de 1200 şi 1600 m. În acest etaj de vegetaţie predomină molidul alături de care se întâlneşte bradul, laricele şi tisa. În unele locuri etajul răşinoaselor dispare cu totul, făgetul venind direct în contact cu păşunile montane. Limita dintre pădurile de fag şi cele de molid este situată între altitudinea de 600 m şi cea de 1300 m, în funcţie de relief, substrat şi microclimă, ajungand până la inversiuni de vegetaţie. În pădurile de fag, alături de specia dominantă, apare paltinul şi uneori mesteacănul. Asociat apare un mare numar de specii de arbori, arbusti şi subarbuşti, diseminaţi uneori în masa făgetului, dar predominând la marginea acestuia. Pădurile de amestec de fag cu stejar apar pe versanţii vestici. În amestecul de fag cu stejar mai apare gorunul, teiul, frasinul, ulmul, scorusul, alunul.
Calitate si importanță Parcul Natural Apuseni cu S = 75784 ha. pe raza judeţelor Bihor, Alba şi Cluj. Siturile CORINE din jud. Bihor situate in Parcul Natural Apuseni: Pietroasa cu S = 10791 ha.,Pietrele Boghii cu S = 475 ha.,Bohodei cu S = 311 ha. Parcul Natural Apuseni se întinde pe raza judeţelor Alba, Bihor şi Cluj, suprafaţa totală fiind estimată la S = 75.784,00 ha.Arii naturale protejate de interes naţional situate în Parcul Natural Apuseni in judeţul Bihor: Platoul Carstic Padiş, Săritoarea Bohodeiului, Pietrele Boghii, Cetăţile Ponorului, Cetatea Rădesei,Valea Galbenei, Piatra Galbenei, Piatra Bulzului, Gheţarul Focul Viu, Avenul Borţigului, Platoul Carstic Lumea Pierdută, Groapa Ruginoasa, Groapa de la Bârsa,Valea Sighiştelului, Molhaşurile din Valea Izbucelor, Fâneaţa Izvoarelor Crişul Pietros, Poiana Florilor, Depresiunea Bălileasa,Vârful Biserica Moţului,Vârful Cârligaţi, Peştera Urşilor, Peştera lui Micula, Peştera Piatra Altarului,Peştera Smeilor de la Onceasa , Complexul Carstic din Valea Ponorului , Sistemul Carstic Peştera Cerbului - Avenul cu Vacă . In judetul Cluj: Peştera Mare (de pe Valea Firei)PN-F Comuna Mârgău În judeţul Alba : Peştera Gheţarul de la Vîrtop, Huta lui Păpara, Hoanca apei, Avenul din Hoanca urzicarului, Peştera gheţarul Scarişoara, Cheile Ordâncuşei, Cheile Gârdişoarei,Cheile Albacului, Coiba mică, Coiba mare, Huda orbului pn - f comuna Arieşeni, Hodobana , Avenul cu două intrări, Izbucul Tăuzului, Avenul de la Tău, Pojarul poliţei.   Zonele calcaroase se constituie intr-un peisaj aparte, distingandu-se platourile si stâncariile. Platourile calcaroase Bătrana, Padiş, Ocoale, Mărşoaia şi Ursoaia sunt lipsite de vegetatie lemnoasă din cauza absenţei apei, fapt pentru care ele apar ca păşuni montane nejustificate prin altitudine. Din cauza inversiunii de temperatură din depresiunile închise, la baza lor creşte molidul, în timp ce pe culmile inconjuratoare foioasele, un exemplu tipic fiind bazinul Padiş.    Datorită unor conditii microclimatice speciale, in unele locuri apare o vegetaţie nordică la o latitudine neobişnuit de sudică alaturi de care se intâlnesc specii alpine care trăiesc aici  la o altitudine extrem de joasa.      Un facies aparte al vegetaţiei îl reprezintă locurile umede din lungul râurilor. Tot legat de abundenţa de apa sunt prezente şi turbăriile din zona înaltă, în general a pădurii de molid. Aceste turbării se dezvoltă fie pe un substrat silicios în zone aproape orizontale (valea Izbucelor), fie in zone carstice unde fundul dolinelor este impermeabilizat cu argilă (Padiş, Bârsa, Onceasa). Aici este intalnită planta carnivoră roua cerului (Drosera rotundifolia), plantă ocrotită.       Natura subsolului este bine pusă in evidenţă de vegetaţie. Astfel, pe rocile cuarţoase se dezvoltă afinişuri, tufe de merişor, ferigi şi muşchi, care creează un covor vegetal compact, în timp ce pe dolomite se dezvoltă mai ales pajiştile de graminee şi flori montane. De substratul acid este legat un alt peisaj tipic, acela al muşuroaielor constituite din vaccinete la care se adauga diverse plante saxicole.     Ca numar de specii identificate pâna in prezent, aici se gasesc peste 1.000 de specii de plante. Ca urmare a conditiilor specifice a diverselor tipuri de ecosisteme existente in perimetrul Parcului Natural Apuseni, a fost identificat un mare numar de specii endemite dintre care amintim: liliacul transilvanean (Syringa josikaea), omag  (Aconitum calibrotryon ssp skarisorensis), garofiţa (Dianthus julii wolfii), vioreaua (Viola josi), mai multe forme de vulturică (Hieracium bifidum ssp biharicum, H. sparsum ssp porphiriticum, H. kotschyanum etc.), Edraianthus kitaibelii, miaza-noapte (Melamphyrum biharense).Interesul maxim il reprezinta fauna cavernicolă, care cuprinde numeroase specii de nevertebrate cu raspandire strict localizată. Mai numeroase sunt insectele, indeosebi coleopterele (gandacii, de exemplu Pholeuon proserpinae glaciale, Duvalius cognatus etc.). In afara acestora au mai fost identificate specii de crustacee.
Vulnerabilitate Accesul necontrolat în peşteri şi lipsa supravegherii acestora. Tăieri ilegale de arbori în fond forestier. Păşunat neadecvat în perimetrul Rezervaţiei. Campări neautorizate. Colectare de plante medicinale şi ocrotite. Colectare de material speologic. Fenomene de eroziune. Torenţi. Gestionarea deşeurilor
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Prin LEGEA Nr.5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Sectiunea a III -a zone protejate, in Anexa nr.1, sectiunea I, ZONE NATURALE PROTEJATE DE INTERES NATIONAL SI MONUMENTE ALE NATURII, punctul 1.0. - Rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale sau naturale, la punctul F figureaza MUNŢII APUSENI , pe raza judeţelor Alba, Bihor si Cluj, suprafata totala fiind estimată la S = 75.784,00 ha. H.G. Nr.230/04.03.2003 - M.O. Nr.190/26.03.2003 - Hotarâre privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, Art.1 , litera f) Parcul Natural Apuseni. - Incredinţarea administrării Parcului Natural Apuseni RNP-MAPAM Contract Nr.733/MMGA/22.05.2004
Tip de proprietate Pe teritoriul judetului Cluj Parcul Natural Apuseni ocupă: 1. Proprietate publica apartinand statului - 67,82% (din care paduri si alte terenuri forestiere 42%). Proprietate privata - 32,08%; Molhasul Mare de la Izbuc este proprietate de stat si inclus in reteaua de rezervatii a judetului Bihor.
Documentație 1 Planul de management al PNAp care a fost pus la dispoziţie de către Administraţia PNAp, baza de date PNAp. ***, 1992. ”Studii privind organizarea reţelei de arii protejate pe teritoriul ţării”, faza a III-a: „Elaborarea studiilor de fundamentare pentru următoarele parcuri naţionale: Bucegi, Apuseni, Călimani, Porţile de Fier, Ceahlău, Retezat”, contract de cercetare nr 25374 la Ministerul Mediului şi nr 1294 (16) la Institutul de Biologie. Benedek, A.M., Sîrbu, I., Vasile, M. 2005. Small mammals (order Insectivora and Rodentia) from the Apuseni Mountains Natural Park Area (Western Carpathians, Romania). In press. Borda, D. 2002. Chiropterele – În: Racoviţă, Gh., Moldovan O. & Onac, B. (ed.): Monografia carstului din Munţii Pădurea Craiului, Studiu Monografic, Presa universitară Cluj-Napoca, pag. 172-182. Borda, D. 2002. The distribution of bats in Romanian caves (I). – Travaux de l’Institut de Spéologie „Émile Racovitza” , Bucureşti, XXXVII – XXXVIII (1998-1999), pag. 223-230. Pop, I., Hodişan, I., Cristea, V. 1987. La végétation de certaines tourbieres de la Vallée Izbuc (Département de Cluj). Contribuţii Botanice, Cluj-Napoca, pag 111-120. I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea. Cartea Roşie a Vertebratelor din România, 2005, Academia Română, Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, Editori: Acad. Botnariuc N., Dr. Tatole V. 2 Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj 3 Pop, E. 1960. Mlaştinile de turbă din Republica Populară Română. Ed. Academiei R.P.R., 511pp.

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
0.13
2.89
2.03

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

CodTipSuprapunere %Numele sitului
* 0.13 F-Apuseni
+ 0.02 2.10.-Peştera Gheţarul de la Scărişoara
+ 0.04 2.11.-Pestera Gheţarul de la Vârtop
+ 0.03 2.141.-Groapa Ruginoasa
+ 0.01 2.142.-Pietrele Galbenei
+ 0.00 2.143.-Piatra Bulzului
+ 0.07 2.144.-Ghetarul Focul Viu
+ 0.01 2.145.-Avenul Borţigului
+ 0.01 2.148.-Faneata Izvoarelor Crisul Pietros
+ 0.02 2.149.-Cetatile Ponorului
+ 0.23 2.150.-Valea Galbenei
+ 0.43 2.151.-Valea Sighisteluilui
+ 0.02 2.152.-Pietrele Boghii
* 0.06 2.153.-Saritoarea Bohodeiului
+ 0.02 2.155.-Poiana Florilor
+ 0.07 2.156.-Platoul Carstic Padis
+ 0.29 2.157.-Depresiunea Balileasa
+ 0.07 2.158.-Groapa de la Barsa
+ 0.02 2.159.-Varful Biserica Motului
+ 0.22 2.160.-Platoul Carstic Lumea Pierduta
+ 0.03 2.169.-Pestera Chiscau - Ursilor
+ 0.06 2.30.-Cheile Gardisoarei
+ 0.30 2.31.-Cheile Ordancusii
* 0.07 2.32.-Cheile Albacului
+ 0.20 2.325.-Pestera Varfurasu
+ 0.09 2.336.-Pestera Mare de pe Valea Firei
+ 2.25 2.337.-Pestera din Piatra Ponorului
+ 0.06 2.340.-Molhasul Mare
+ 0.01 2.61.-Pestera Coiba Mica
+ 0.01 2.62.-Pestera Coiba Mare
+ 0.02 2.63.-Pestera Vartopasu
+ 0.02 2.64.-Pestera Huda Orbului
+ 0.00 2.65.-Pestera Hodobana
+ 0.01 2.66.-Avenul cu doua intrari
+ 0.00 2.67.-Izbucul Tauzului
+ 0.01 2.68.-Hoanca Apei
+ 0.03 2.69.-Avenul de la Tau
+ 0.02 2.70.-Pestera Pojarul Politei
+ 0.01 2.71.-Avenul din Şesuri
+ 0.00 2.72.-Izbucul Politei
+ 0.02 2.73.-Izbucul Coteţul Dobreştilor
+ 0.00 2.74.-Peştera de sub Zgurasti
+ 0.01 2.75.-Peştera Poarta lui Ionele
+ 0.02 2.77.-Izbucul Matisesti
* 0.06 2.80.-Cheile Mandrutului

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit CorineTipSuprapunere %
J043CJ018 * 0.03
J032BH056 * 14.11

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
B
2.00
0
B
2.00
0
C
3.00
-
A
7.00
-
B
15.00
0
B
20.00
-
A
15.00
-
A
5.00
-
A
+

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
3.00
-
C
2.00
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului - Incredinţarea administrării Parcului Natural Apuseni RNP-MAPAM Contract Nr.733/MMGA/22.05.2004 Administraţia Parcului Natural Apuseni: Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, Direcţia Silvică Oradea.Sediu Oradea: 0259/414206 - Administra
Planuri de management al sitului Planul de management al Parcului Natural Apuseni, constituie obiectiv în cadrul Proiectului Phare CBC” Culoar romano-ungar de conservare a biodiversităţii”, în curs de finalizare

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L34-47
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L34-46
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L34-59
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L34-58
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70