Natura2000 - Braţul Măcin (ROSCI0012)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K
Codul sitului ROSCI0012
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Braţul Măcin

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 28.131111
Latitudine 45.008056
Suprafață (ha) 10235.40

Altitudine (m)

Minimă 0.00
Maximă 94.00
Medie 8.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
44.00
12.00
44.00

Regiunea biogeografică

Stepică

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
0.50
B
C
B
B
1.00
B
B
B
B
3.00
B
C
B
B
2.00
B
C
B
B
1.00
B
C
B
B
19.41
A
B
B
A
0.01
B
C
B
B
0.50
B
C
B
B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1335 Spermophilus citellus P
C
B
C
B
1355 Lutra lutra C
C
B
C
B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1188 Bombina bombina P
B
B
C
B
1220 Emys orbicularis P
B
B
C
B
1993 Triturus dobrogicus P
B
B
B
B
1219 Testudo graeca P
C
B
C
B

Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1149 Cobitis taenia RC
B
B
C
B
1145 Misgurnus fossilis C
B
A
C
A
2522 Pelecus cultratus P
C
B
C
B
1134 Rhodeus sericeus amarus P
B
A
C
A
1130 Aspius aspius P
B
B
C
B
2511 Gobio kessleri P
C
B
C
B
4127 Alosa tanaica R R
B
B
B
B
1157 Gymnocephalus schraetzer RC RC
C
B
C
B
1146 Sabanejewia aurata RC RC
C
B
C
B
1160 Zingel streber RC RC
C
B
B
B
1159 Zingel zingel RC RC
C
B
B
B

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
PopulațieConservareIzolareEvaluare globală
1428 Marsilea quadrifolia R
C
C
B
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Plante
Echinops ritro ssp. ruthenicus R
A
Plante
Ornithogalum amphibolum V
C
Plante
Thymus zygioides R
A

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului suprafaţa sitului este de 10303ha intreg situl se incadrează în bioregiunea stepică Clase de habitat ape dulci continentale - 26,79%; mlaştini (vegetaţie de centură)- 6,4%, stepe - 3,8%; pajişti seminaturale umede, preerii mezofile – 4,6% păduri caducifoliate - 19,41% pădurile de monocultură (plopi) - 40% Total = 100%
Calitate si importanță Situl prezintă importanţă în primul rând pentru conservarea habitatului 92A0 Salix alba and Populus alba galleries, ce ocupă aproximativ 19,41% din sit, respectiv 4% din suprafaţa habitatului la nivel naţional. Habitatul este reprezentat pe suprafeţe mai mult sau mai puţin reduse şi prin arborete asupra cărora nu s-au făcut intervenţii silvice, încă de la formare, suprafeţe ce pot fi considerate păduri vigine (în prezent sau potenţiale). Nu au fost însă identificate până în prezent arborete seculare din acest habitat. Pe locul secund ca importanţă se situează habitatul prioritar 62C0* Ponto-Sarmatic steppes, ce ocupă o suprafaţă de aproximativ 4% din suprafaţa naţională a habitatului, reprezentat prin stepe cu graminee pe soluri bălane (asociaţia Agropyretum pectiniformae), întâlnite în ţară predominant în Dobrogea, şi stepe petrofile pe şisturi paleozoice (asociaţia Sedo hillebrandtii- Polytrichetum piliferi) încadrate în alianţa endemică pentru Dobrogea Pimpinello-Thymion zygioidi (Sanda, Arcuş, 1999). In sit a fost citată (Săvulescu, 1976) specia de interes comunitar Marsilea quadrifolia, din zona lacului Igliţa, care există şi în prezent (însă ca amenajare piscicolă), fapt pentru care se poate presupune că specia respectivă nu a dispărut. Situl reprezintă partea nordică a coridorului de migraţie a speciilor de plante din Peninsula Balcanică spre dobrogea de nord şi Delta Dunării. În plus acesta constituie şi o importantă cale de migraţie pentru păsări (fiind propus şi ca SPA), precum şi pentru anumite specii de peşti, inclusiv sturioni. Includerea Cursului Dunării în sit este esenţială pentru asigurarea continuităţii cît şi pentru transportul de către apele fluviului a organelor de reproducere (seminţe, lăstari etc. ) ale diferitelor specii de plante, ce favorizează propagarea acestora spre nordul Dobrogei şi Delta Dunării.
Vulnerabilitate Situl este îndeosebi ameninţat prin : -efectuarea de plantaţii în cuprinsul habitatelor 92A0 , 62 CO*, intensitatea acestui factor fiind medie. - exploatări forestiere şi alte tipuri de lucrări silvice în habitatul 92 A0, inclusiv cu specii alohtone (plopi hibrizi), aceste intervenţii fiind de intensitate medie. - poluări ale apelor Dunării, îndeosebi cu hidrocarburi (potenţial şi radioactive sau cu metale grele )- intensitate redusă. - perspectivele de instalare a unor centrale eoliene în zona sitului sau în vecinătate. - ameninţarea potenţială de efectuare a unor dragări- probabilitate redusă - păşunat mediu-intens pe suprafeţe reduse-medii din sit (ex. zona Igliţa – com. Turcoaia) - construcţii., predominant abandonate, în habitatul 62C0*, localizate în apropierea cetăţilor romane de la Turcoaia- Igliţa, pe arii reduse -Activităţi şi consecinţe în jurul sitului Use of pesticides – mică negativă Fertilization- mică negativă Grazing - mică negativă-neutră (funcţie de intensitate) Burning - mică negativă Hunting – medie; negativă Trapping, poisoning, poaching: mică negativă Quarries - mică negativă Continous urbanization – mică negativă Discontinous urbanization – mică negativă Dispersed habitations - mică negativă Disposal of house waste - mică negativă Disposal of industrial waste - mică negativă Roads , motorways - mică negativă Electricity lines - mică negativă Pipe lines - mică negativă Camping and caravans - mică negativă Motorized vehicle - mică negativă Other outdoor sports and leisure activities - mică negativă Noise nuisance- mică negativă Dykes, embarkments, artificial beaches - medie; negativă Invasion by a species - mică negativă
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Ord. MMDD nr. 1964/2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de inportanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania prin care au fost declarate toate siturile de importanta comunitara din tara.
Tip de proprietate Situaţia proprietarilor nu este cunoscută în detaliu. În general însă suprafeţele cu habitate de: ape dulci continentale - 26,79%; mlaştini (vegetaţie de centură)- 6,4%, stepe - 3,8%; pajişti seminaturale umede, preerii mezofile – 4,6% sunt deţinute de primării sau de Compania Apele Române; habitatele de păduri caducifoliate - 19,41% şi pădurile de monocultură (plopi) - 40% sunt deţinute şi administrate de Direcţiile silvice Tulcea, Contanţa, Brăila, Ialomiţa.
Documentație Dămăceanu,C.; Leandru, V.; Ceuca, G. - Cercetări privind ameliorarea pădurilor degradate din nordul Dobrogei, Editura Agro-Silvică, Bucureşti, 1964. Dihoru, Gh.- Insula de fagi din Dobrogea, Natura, Seria Biologie, nr. 3/1962 Dihoru, Gh.; Doniţă, N. - Flora şi vegetaţia Podişului Babadag, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1970. Doniţă, N.; Ivan, D.; Coldea, Gh.; Sanda, V.; Popescu, A.; Chifu, Th.; Păucă-Comănescu, M.; Mititelu, D.; Boşcaiu, N. - Vegetaţia României, Ed. Tehnică Agricolă, Bucureşti, 1992. Doniţă, N.; Chiriţă, C.; Stănescu, V. (coordonatori) - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, I.C.A.S. Bucureşti, 1990. Doniţă, N., Popescu, A., Păucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.-A. - Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti, 2005. Horeanu, Cl. - Vegetaţia pajiştilor xerofile din Podişul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976. Horeanu, Cl. - Vegetaţia lemnoasă din Podişul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976. Ivan, D. - Fitocenologie şi vegetaţia R.S.R., Ed.Didactică şi Pedagogică , Bucureşti, 1970 Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mihăilescu, S. - Lista roşie a plantelor superioare din România, în Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, PI, 1994. Prodan, I. - Conspectul Florei Dobrogei, Tipografia Naţională S.A., Cluj. Purcelean, Şt., Paşcovschi, S. - Cercetări tipologice de sinteză asupra tipurilor fundamentale de pădure din România, Centrul de Informare, documentare Tehnică pentru Economia Forestieră, Bucureşti, 1968. Rugină, R., Mititiuc, M. - Plante ocrotite din România, Ed. Universităţii ” Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2003. Sanda, V.; Arcus, M. - Sintaxonomia grupărilor vegetale din Dobrogea şi Delta Dunării, Ed. Cultura, Piteşti, 1999. Sanda, V. - Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal din România, Ed. Vergiliu, Bucureşti, 2002. Sanda, V.; Popescu, A.; Stanciu, D.A. - Structura cenotică şi caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România, Ed. CONPHIS, 2001. Săvulescu, T. (coordonator) - Flora R.S.R., Ed. Academiei R.S.R., 1976. Şerbănescu, I. – Harta geobotanică, Institutul de Geologie şi Geofizică , Bucureşti, 1975. *** European Red List of Globally Threatened Animals and Plants (D46) - United Nations, New York, 1991.

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
0.00
0.01

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

CodTipSuprapunere %Numele sitului
* 0.00 R-Balta Mică a Brăilei
* 0.01 IV.67.-Peceneaga

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit CorineTipSuprapunere %
J085BR001 * 0.12

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
A
20.00
-
B
30.00
-
B
10.00
-
C
5.00
-
B
50.00
-
C
1.00
-
B
10.00
-
C
0.00
-
C
0.00
-
C
10.00
-
C
0.00
-
C
0

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Ministerul Mediului
Planuri de management al sitului În prezent nu există planuri de management pentru acest sit, întrucât nu este declarat legal ca arie protejată.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-105
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-117
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-116
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70