Natura2000 - Ciucaş (ROSCI0038)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip B
Codul sitului ROSCI0038
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Ciucaş

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 25.952778
Latitudine 45.503889
Suprafață (ha) 21864.00

Altitudine (m)

Minimă 797.00
Maximă 1944.00
Medie 1216.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
60.00
40.00

Regiunea biogeografică

Alpină

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
0.10
B
B
B
B
0.01
C
C
B
B
1.00
A
B
A
A
1.00
A
C
A
A
0.00
A
B
A
A
1.00
B
C
B
B
1.00
B
C
B
B
0.10
B
B
B
B
0.01
B
C
B
B
5.00
B
C
B
B
0.05
A
C
A
A
3.00
B
C
B
B
1.00
B
C
B
B
1.00
B
C
B
B
1.00
A
B
B
B
50.00
A
C
A
A
6.00
A
C
A
A
3.00
B
C
B
B
3.00
A
A
A
A
0.10
B
C
A
B
0.00
C
C
B
C
1.00
B
C
B
B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1352 Canis lupus R
C
B
C
B
1354 Ursus arctos P
C
A
C
A
1324 Myotis myotis P
C
B
C
B
1303 Rhinolophus hipposideros P
C
B
C
B
1361 Lynx lynx P
C
B
C
B
1355 Lutra lutra P
C
B
C
B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
2001 Triturus montandoni RC
B
B
C
B
1193 Bombina variegata C
C
A
C
A

Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1163 Cottus gobio P
C
B
C
B
1138 Barbus meridionalis RC
D

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
4036 Leptidea morsei P
B
B
C
B
1078 Callimorpha quadripunctaria R
B
B
C
B
4014 Carabus variolosus R
B
B
C
B
1087 Rosalia alpina R
C
B
C
B
4057 Chilostoma banaticum P
B
B
A
B

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
PopulațieConservareIzolareEvaluare globală
4070 Campanula serrata C
C
C
A
A
1758 Ligularia sibirica R
C
C
A
A
1902 Cypripedium calceolus R
B
C
A
A
1379 Mannia triandra RC
A
C
B
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Plante
Abies alba
D
Plante
Allium victorialis R
D
Plante
Alopecurus pratensis R
A
Nevertebrate
Alopia canescens R
B
Nevertebrate
Alopia canescens ambigua R
B
Nevertebrate
Alopia canescens caesarea R
B
Nevertebrate
Alopia canescens haueri R
B
Nevertebrate
Alopia canescens mauritii R
B
Nevertebrate
Alopia helenae ciucasiana R
B
Nevertebrate
Alopia helenae helenae RC
B
Nevertebrate
Alopia nefasta P
A
Plante
Androsace villosa R
B
Plante
Angelica archangelica V
D
Plante
Anthemis tinctoria ssp. fussii R
C
Plante
Armeria alpina V
D
Plante
1762 Arnica montana C
C
Plante
1763 Artemisia eriantha R
C
Amfibieni
Arvicola terrestris scherman R
A
Plante
Asplenium adiantum-nigrum R
A
Nevertebrate
1091 Astacus astacus R
C
Plante
Campanula carpatica R
A
Plante
Campanula cochlearifolia R
D
Plante
Campanula patula ssp. abietina C
C
Plante
Campanula transsilvanica R
D
Nevertebrate
Campodea magna P
B
Amfibieni
2644 Capreolus capreolus P
A
Plante
Centaurea pinnatifida R
B
Plante
Cephalanthera damasonium R
D
Plante
Cephalanthera longifolia R
D
Plante
Cephalanthera rubra R
D
Plante
Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum R
A
Plante
Cerastium cerastoides R
A
Plante
Cerastium transsilvanicum R
D
Amfibieni
2645 Cervus elaphus C
B
Plante
Chamorchis alpina R
D
Plante
Chimaphila umbellata V
A
Plante
Cirsium furiens R
D
Plante
Coeloglossum viride C
D
Plante
Corallorhiza trifida R
A
Reptile
1283 Coronella austriaca R
A
Plante
Cotoneaster nebrodensis R
D
Plante
Crepis sibirica V
D
Plante
Crocus banaticus V
B
Plante
Dactylorhiza cordigera R
D
Plante
Dactylorhiza incarnata R
D
Plante
Dactylorhiza maculata C
D
Plante
Dactylorhiza sambucina R
D
Plante
Daphne blagayana R
A
Nevertebrate
Deroceras sturanyi P
A
Nevertebrate
Deroceras turcicum P
A
Plante
Dianthus spiculifolius R
D
Plante
Dianthus tenuifolius R
D
Plante
Doronicum carpaticum V
D
Plante
Empetrum nigrum ssp. hermaphroditum V
D
Plante
Epipactis helleborine R
D
Plante
Epipactis palustris R
D
Nevertebrate
Erebia epiphron P
D
Nevertebrate
1069 Erebia sudetica R
C
Plante
Eritrichium nanum ssp. jankae V
B
Plante
Erysimum witmannii R
B
Nevertebrate
Euphydrias maturna R
C
Amfibieni
Felis silvestris cretensis RC
C
Plante
Festuca amethystina R
D
Plante
Festuca carpatica V
D
Plante
Festuca versicolor R
D
Nevertebrate
Figites elongatus P
B
Plante
1866 Galanthus nivalis R
C
Plante
Gentiana punctata V
C
Plante
Gentiana tenella R
D
Plante
Gymnadenia conopsea C
D
Plante
Hepatica transsilvanica R
B
Plante
Heracleum carpaticum V
D
Plante
Heracleum palmatum V
B
Plante
Hesperis matronalis ssp. candida R
A
Plante
Hesperis matronalis ssp. moniliformis R
B
Plante
Hesperis nivea R
B
Plante
Hesperis oblongifolia R
C
Plante
Hutchinsia alpina ssp. brevicaulis V
D
Mamifere
1203 Hyla arborea P
A
Plante
Jovibarba heuffelii R
A
Plante
Koeleria macrantha R
B
Reptile
2424 Lacerta vivipara P
C
Plante
Larix decidua ssp. carpatica R
C
Plante
Leontopodium alpinum R
D
Plante
Leucorchis albida R
D
Plante
Linum perenne ssp. extraaxillare R
D
Plante
Listera cordata R
D
Plante
Lonicera caerulea R
D
Plante
Lycopodium annotinum R
A
Amfibieni
1357 Martes martes P
A
Amfibieni
Micromys minutus R
A
Amfibieni
1341 Muscardinus avellanarius P
A
Plante
Narcissus poeticus ssp. radiiflorus V
D
Plante
Neottia nidus-avis R
A
Plante
Nigritella nigra ssp. nigra R
D
Plante
Nigritella nigra ssp. rubra R
D
Plante
Onobrychis montana ssp. montana R
B
Plante
Onobrychis montana ssp. transsilvanica R
D
Plante
Ophioglossum vulgatum V
D
Plante
Orchis mascula ssp. signifera R
D
Plante
Orchis militaris R
D
Plante
Orchis morio R
D
Plante
Orchis ustulata R
D
Nevertebrate
Panthea coenobita R
A
Plante
Phyteuma confusum V
D
Plante
Pinus mugo R
D
Plante
Pinus sylvestris RC
A
Nevertebrate
Pipiza fasciata R
A
Plante
Plantago gentianoides R
D
Plante
Platanthera chlorantha R
D
Amfibieni
1326 Plecotus auritus R
A
Amfibieni
1329 Plecotus austriacus R
A
Plante
Pleurospermum austriacum V
D
Reptile
1256 Podarcis muralis R
A
Plante
Primula elatior ssp. leucophylla R
D
Mamifere
1209 Rana dalmatina P
A
Plante
Ranunculus carpaticus R
D
Plante
Ranunculus thora R
D
Plante
Rhododendron myrtifolium R
D
Plante
Rumex scutatus R
D
Amfibieni
1369 Rupicapra rupicapra R
A
Plante
Salix hastata V
D
Plante
Salix retusa R
D
Pești
Salmo trutta fario RC
D
Plante
Saxifraga bryoides R
D
Plante
Saxifraga mutata ssp. demissa V
B
Plante
Saxifraga pedemontana ssp. cymosa R
A
Plante
Scabiosa lucida ssp. lucida R
B
Plante
Sorbus graeca V
D
Amfibieni
2599 Sorex araneus P
A
Plante
Taxus baccata V
D
Plante
Thesium kernerianum V
B
Plante
Thlaspi dacicum ssp. dacicum R
B
Plante
Thymus bihoriensis V
B
Plante
Thymus comosus R
B
Plante
Traunsteinera globosa C
D
Plante
Trinia glauca R
A
Plante
2323 Typha shuttleworthii V
C
Plante
Veronica baumgartenii V
D
Plante
Viola dacica V
D
Plante
Viola tricolor R
A
Plante
Waldsteinia geoides R
D
Nevertebrate
Xestia ashworthii candelarum R
B
Nevertebrate
Zygaena exulans R
B

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Teritoriul nepopulat, cu o formă circulară în suprafaţă de 22.209 ha, cu centrul situat la intersecţia meridianului de 45030’26’’ cu paralela de 25058’37’’, se localizează în regiunea biogeografică alpină, în sectorul Carpaţilor de Curbură din ecoregiunea Carpaţilor Orientali, între 795 şi 1.934 m alt. şi e dispus într-un domeniu conglomeratic relictar reprezentat prin forme insolite. Golul subalpin, cu peisajul său romantic ruiniform cu o uimitoare forţă de seducţie, este înconjurat succesiv şi descendent de coroana pădurilor relictare de molid şi larice, pure şi amestecate, urmate de amestecuri de răşinoase şi foioase şi de făgete pure. Fondul forestier (15.720 ha - 69 %, din care peste 3.400 ha păduri virgine şi cvasivirgine - 22 %) concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale (77 %), cu o diversitate remarcabilă şi cu o abundenţă locală de 210-250 ori mai mare faţă de media specifică fondului forestier naţional. Din suprafaţa totală a pajiştilor (6.429 ha), cele subalpine (2.606 ha) concentrează peste 1.000 specii de plante, fungi şi licheni (62 % din inventarul acestor grupe de specii ale parcului), inclusiv toate endemitele vegetale şi majoritatea celor rare şi foarte rare.
Calitate si importanță Situl aparţine puţinelor teritorii cu o valoare foarte înaltă a biodiversităţii. Astfel, deşi ocupă abia 0,09 % din suprafaţa ţării, cuprinde o impresionantă diversitate ecologică şi biologică provizoriu inventariată, reprezentată prin: 12 grupe de ecosisteme, 15 din cele 212 tipuri de staţiune forestieră identificate în ţară, amplasate în 3 din cele 9 etaje fitoclimatice forestiere, 38 din cele 306 tipuri de pădure, grupate în 8 din cele 50 formaţii forestiere, cu 16 tipuri de ecosisteme forestiere constituite din păduri virgine şi cvasivirgine şi 22, respectiv 24 % tipuri de habitate naturale protejate de interes comunitar, din care 5, respectiv 19 %, prioritar protejate; 3.347 specii, din care 1.738 specii animale (mamifere – 60, păsări – 148, reptile – 5, amfibieni – 11, peşti – 6, nevertebrate – 1.508), 1.200 specii vegetale (spermatofite – 1.040, pteridofite – 37, briofite 123) şi 409 specii de fungi şi licheni (fungi – 4, licheni - 409). Din acestea, 334 specii (10 %) sunt protejate prin legi române şi comunitare, din care: 182 specii animale (mamifere – 16, păsări – 142, reptile – 5, amfibieni – 8, peşti – 2, nevertebrate - 9) şi 152 specii vegetale, din care: spermatofite – 148, pteridofite – 4; 85 taxoni endemici, din care 47 animali (reptile – 1, amfibieni – 1, peşti – 1, nevertebrate 44, din care: lepidoptere – 35, coleoptere –1, gasteropode - 8). Din totalul speciilor provizoriu inventariate, 47 se încadrează în Anexa 3 din Legea nr. 462/2001 „Specii de plante şi animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare şi a ariilor de protecţie specială avifaunistică”, alte 115 specii se încadrează în Anexa 4 „Specii de animale şi plante care necesită o protecţie strictă”, iar alte 32 specii în Anaxa 5 „Specii de plante şi animale de interes comunitar ale căror prelevare din natură şi exploatare fac obiectul măsurilor de management”.
Vulnerabilitate Solul superficial şi scheletic, de pe versanţii cu pante excesive şi cu substratul friabil din zona subalpină este expus eroziunii şi erodat, proces omniprezent, în creştere alarmantă, provocat de:- incendierea vegetaţiei lemnoase şi semilemnoase;- tăierea rasă a pădurilor;- suprapăşunarea abuzivă- practicarea făţişă a turismului primitivist, necontrolat etc.Biodiversitatea este expusă şi supusă unei erodări progresive provocată de:- braconaj;- păşunatul generalizat; - „igienizarea” pădurilor, soldată cu extragerea exemplarelor de „Arbor ecologicus”, microhabitate specifice pentru avifauna migratoare şi entomofauna specifică protejate;- exterminarea prădătoarelor protejate în extincţie (vidra etc.);- recoltarea speciilor de plante rare şi protejate;- recoltarea iraţională a fructelor de pădure, lichenilor, ciupercilor, plantelor medicinale etc.Degradarea ireversibilă a peisajului natural prin:- extinderea zonei intravilane şi împânzirea acesteia cu construcţii lipsite de gust;- gestionarea în discordanţă cu legile naturii a enclavei afectată cabanei turistice Muntele Roşu;- vandalizarea zonei cabanei Ciucaş, odinioară una din cele mai frumoase din Carpaţi;- potecirea golului alpin; - creşterea semisălbatică a hergheliilor de cai;- poluarea cu resturi menajere a solului, apelor etc;- colmatarea cheilor etc.Pericole potenţiale, ce pot contraveni intereselor de viitor, sunt prefigurate de intenţia: - captării izvoarelor, deşi se ştie că Masivul Ciucaş, la peste cca. 1250 m alt. e sec;- amenajării pârtiilor de schi care afectează stabilitatea pădurii la efectele eoliene canalizate pe deschiderile practicate în masivul forestier etc.Impacturile susmenţionate atentează asupra resurselor naturale strategice, între care se situează peisajul natural nealterat. Acesta este şi rămâne una dintre marile surse potenţiale de atracţie a valutei nepoluante ale României cu care nu se pot face compromisuri.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Necesitatea conservării bunurilor naturale şi a stopării intervenţiilor umane distructive impun constituirea şi gestionarea teritoriului Munţilor Ciucaş în cadrul unui parc naţional. Acest lucru a fost luat in considerare de APM PH atunci cand a initiat demersurile pentru desemnarea acestor munti ca arie naturala protejata cu statut legal.In prezent se afla in lucru la ICAS Bucuresti studiul de fundamentare pentru Parcul National Ciucas. Prin Legea 5/2000 a fost desemnata o rezervatie naturala, Tigaile Mari,ce va fi inclusa in viitorul parc national.
Tip de proprietate Procentual structura proprietatii pentru situl din Masivul Ciucas este: 79.3% - proprietate publica nationala 17% - proprietate publica locala 0.1 - proprietate privata(persoana fizica) 3.6 - proprietate privata (persoana juridica) Sursa: Studiu privind constituirea Parcului National Ciucas Stoiculescu 2005 Situatia prezentata nu cuprinde situatia retrocedarilor conform legii 247/2005.
Documentație 1. Ciucă M., Flora şi vegetaţia pajiştilor din Munţii Ciucaş, Ed.Academiei RSR 1984 2. Ciucă M., Beldie Al., Flora Munţilor Ciucaş-determinator plante vasculare, Ed.Academiei RSR 1989 3. Stoiculescu C., State forest territory of the Ciucaş mountains, a future national park, Univ.Buc.-Grădina Botanică ‘D.Brandza’, AHB Buc.1999 4.Academia Romana,Institutul de Biologie - Lista Rosie a Plantelor Superioare din Romania, nr.1/1994 5. Grossu Al., Gasteropodele din România –Compendiu,IPCT SA Bucureşti 1993 6. Drugescu C., Zoogeografia României, Ed. ALL 1994 7. Stănoiu I.,Bobârnac B.,Copăcescu S.,Fluturi din România,Ed.Scrisul Românesc 1979 8. Societatea Ornitologică Română, Păsările din România şi Europa-determinator ilustrat, Octopus Publishing Group Ltd 1999 9. Munteanu D., Rolul molidişurilor carpatine în conservarea unor elemente avifaunistice de taiga, Rev.Ocrotirea Nat.şi a Med. Înconj.nr.1, Ed.Academiei Rom.1993 10.Academia Romana,Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa - Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania, Bucuresti 2005

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit CorineTipSuprapunere %
J049BV028 + 2.28

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
B
0.01
-
B
60.00
-
B
60.00
0
A
15.00
-
C
0.02
0
A
0.05
-
B
30.00
-
B
1.00
0
A
15.00
-
B
1.00
-
C
0
C
0.02
-
C
0
A
0.50
-
B
0.00
-
C
10.00
0
A
0.50
-
A
5.00
-
A
0.00
-
B
0.50
-
C
0.01
-
A
0.01
-
B
-
B
-
A
0.01
-
A
10.00
-
B
5.00
-
C
0
A
10.00
-

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
B
30.00
-
A
5.00
-
B
1.00
-
C
0.50
0
B
0.50
-
A
5.00
-
A
20.00
-
C
0.10
0

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului In jud.Prahova teritoriul sitului este pe raza comunei Maneciu. Padurea aflata in proprietate publica de stat este gestionata de Directia Silvica Ploiesti prin OS Maneciu.
Planuri de management al sitului Deoarece suprafata sitului este acoperita in cea mai mare parte de fondul forestier, managementul pt.jud.Prahova este asigurat de catre RNP ROMSILVA-Directia Silvica Ploiesti (str.Iuliu Maniu nr.3,director ing.Zecheru Dumitru,tel.0244-597846). Existenţa parcului national Ciucaş poate fi un bun mod de revitalizare a economiei rurale din zonă. Turismul, planificat şi administrat pentru a fi durabil, poate aduce beneficii atât ariei protejate cât şi comunităţilor locale, prin înviorarea culturilor tradiţionale, a industriei manufacturiere, limitând astfel implicarea populaţiei în industria lemnului cu conotaţii negative pentru conservarea pădurilor. Este vitala declararea zonei ca parc national pentru realizarea unui management unitar. La nivelul sitului 1115,6 ha de padure din jud.Prahova (anul 2004-din amenajamentele silvice)sunt declarate de interes stiintific, de ocrotire a genofondului si a ecofondului, fiind administrate in consecinta.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-88
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-89
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70