Natura2000 - Coridorul Jiului (ROSCI0045)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K
Codul sitului ROSCI0045
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Coridorul Jiului

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 23.925556
Latitudine 44.016667
Suprafață (ha) 71451.90

Altitudine (m)

Minimă 6.00
Maximă 398.00
Medie 102.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
25.00
75.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
3.70
A
B
B
B
6.80
A
B
B
B
3.00
A
C
A
A
0.10
A
B
B
A
1.00
A
B
B
B
1.70
B
C
B
B
0.40
B
B
B
B
0.50
A
B
B
B
0.50
B
C
B
B
1.00
B
B
B
B
1.00
B
B
B
B
1.00
B
C
B
B
0.10
B
C
B
B
3.00
B
B
B
B
0.01
C
C
C
C
0.01
C
C
C
C
0.01
C
C
B
B
1.00
B
C
B
B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1335 Spermophilus citellus P
C
B
C
B
1355 Lutra lutra P
C
B
C
B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1188 Bombina bombina P
B
B
C
B
1220 Emys orbicularis P
C
B
C
B
1166 Triturus cristatus P
B
B
C
B

Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1124 Gobio albipinnatus P
C
B
C
B
4125 Alosa immaculata P R
C
B
B
B
1149 Cobitis taenia P
C
B
C
B
1146 Sabanejewia aurata P
C
B
C
B
1157 Gymnocephalus schraetzer P
C
B
B
B
1145 Misgurnus fossilis P
C
B
C
B
1130 Aspius aspius P
B
B
C
B
2522 Pelecus cultratus P
C
B
C
B
1134 Rhodeus sericeus amarus P
C
B
C
B
1160 Zingel streber P
B
B
C
B
1159 Zingel zingel P
B
B
C
B
2555 Gymnocephalus baloni P?

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
4013 Carabus hungaricus R
C
B
B
B
1044 Coenagrion mercuriale R
B
B
C
B
4045 Coenagrion ornatum R
B
B
C
B
1042 Leucorrhinia pectoralis P
A
B
C
B
4048 Isophya costata P
B
B
C
B
4054 Pholidoptera transsylvanica P
B
B
A
B
1083 Lucanus cervus P
C
B
C
B

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
PopulațieConservareIzolareEvaluare globală
1428 Marsilea quadrifolia V
C
C
C
C

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Teritoriul, situat de-a lungul cursului mijlociu şi inferior al Jiului, include unul dintre cele mai rare şi mai reprezentative eşantioane relictare de luncă europeană puţin alterată în dispariţie vertiginoasă. Amplasat între 23030’02’’ şi 24014’ 05’’longitudine estică şi între 43042’01’’ şi 44054’55’’ latitudine nordică, cu lungimea pe direcţia NNV-SSE de circa 129 km, acest areal traversează 4, respectiv 27 % din cele 15 ecoregiuni (Podişul Getic, Câmpiile Găvanu-Burdea, Silvostepa Câmpiei Române, Lunca Dunării) ale regiunii biogeografice continentale din România, pe o diferenţă de nivel de 355 m, dispusă între 50 şi 405 m alt. Din suprafaţa totală de 147.540 ha, 34.979 ha (24 %) revin fondului forestier, din care pădurile deţin 33.543 ha (23 %) şi concentrează un complex de ecosisteme preponderent naturale, cu o diversitate considerabilă şi o abundenţă locală de 764 – 5.000 ori superioară valorilor medii specifice pădurii româneşti, ceea ce-i conferă o personalitate biogeografică de excepţie.
Calitate si importanță Cercetările în derulare relevă apartenenţa arealului la teritoriile prioritare pentru conservarea biodiversităţii continentale cu o valoare foarte înaltă a acestuia.Astfel, deşi ocupă abia 0,5 % din suprafaţa pădurilor ţării şi 0,6 % din suprafaţa naţională, totuşi concentrează 9 (91E0*, 91F0, 91I0*, 91M0, 91Y0, 9130, 91V0, 9170, 92A0), respectiv 32 % din cele 28 tipuri de habitate naturale forestiere protejate de legislaţia română şi comunitară, din care 2 (91E0*, 91I0*), respectiv 33 %, din cele 6 prioritar protejate, dispuse în 4, respectiv 36 %, din cele 11 etaje fitoclimatice ale ţării (Etajul deluros de cvercete – gorunete, cerete, gârniţete, amestecuri dintre acestea – şi şleauri de deal; Etajul deluros de cvercete cu stejar – şi cu cer, gârniţă, gorun , amestecuri ale acestora; Câmpie forestieră Silvostepă); 56 (26 %) din cele 212 tipuri de staţiune forestieră identificate în România; 22 (44 %) din cele 50 formaţii forestiere, cu 97 (32 %) din cele 306 tipuri de pădure evidenţiate în ţară.Valea Jiului este unul dintre principalele culoare transbalcanice de migraţie a păsărilor (drumul centro-european-bulgar) urmat de un număr impresionat de păsări. Impreună cu cele sedentare, în Coridorul Jiului au fost identificate 135 (33 %) din cele 406 specii avifaunistice semnalate în România, din care 114 (84 %) protejate prin legi române şi comunitare. Cantonarea unor contingente relevante din inventarul viu al ţării, din care multe elemente submediteraneene rare, altele endemice, parte protejate, conferă teritoriului o specificitate remarcabilă, evidenţiată prin:- concentrarea unor asociaţii vegetale de mare valoare bioistorică ce reflectă interferenţa elementelor termofile sudice cu cele central-europene; - conservarea unor fragmente relictare nealterate ale structurilor forestiere arhetipale situate la margine de areale biogeografice sau chiar disjunct (insulele de fag de la Dâlga, Ţuglui, Bucovăţ) sau insularizate antropic (stejarul brumăriu din Pădurea Braniştea Bistreţului etc.); - adăpostirea unor populaţii durabile de specii animale şi vegetale a căror conservare necesită, conform legii, desemnarea ariilor speciale de conservare, ariilor de protecţie specială avifaunistică şi o protecţie strictă etc. Valorificarea durabilă a acestui patrimoniu natural de excepţie justifică şi impune: - utilizarea pădurii naturale ca etalon de gestiune pentru silvicultura practică apropiată de natură - conservarea vieţii sălbatice, a unor habitate naturale relictare şi a unui rezervor local de gene valoroase; - gestionarea responsabilă a întregului patrimoniu natural local, în general şi a celui forestier, în special; - menţinerea unor unităţi peisagistice silvestre, rare şi insolite, cu mare forţă de seducţie ; - oficializarea unui parc natural care, prin funcţiile sale multiple, va asigura baza pentru reconversia forţei de muncă locale şi locuri de muncă într-un domeniu de mare interes naţional şi internaţional; - asigurarea unui spaţiu natural de educaţie şi instruire ecologică- promovarea ecoturismului, sursă de valută nepoluantă, prin perpetuarea activităţilor tradiţionale locale;- optimizarea deciziei, protecţia mediului, protecţia vieţii şi sănătăţii şi creşterea calităţii vieţii.
Vulnerabilitate Amplasarea teritoriului în trei judeţe şi în apropierea municipiului Craiova impune elaborarea unui plan judicios de amenajarea teritoriului (P.A.T.) în baza căruia să poată fi actualizat, decenal, planul de urbanism general (P.U.G.) al tuturor localităţilor aferente. P.U.G., odată actualizat, permite elaborarea planului urbanistic zonal (P.U.Z.), din care derivă planul urbanistic de detaliu (P.U.D.). Elaborarea P.A.T., reclamă armonizarea tuturor intereselor prezente şi viitoare din acest spaţiu extrem de mozaicat, în care ponderea fondului forestier (34 %) şi a pădurii (33 %) nu pot să scadă, la fel ca şi a altor categorii funciare care focalizează habitate naturale protejate prin legi române şi comunitare. In acest fel, poluarea, urbanizarea, agriculturalizarea şi alte impacturi antropice ecodistructive pot fi conciliate cu imperativele majore ale dezvoltării durabile şi ale conservării biodiversităţii în fruntea cărora e însuşi omul.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Situl nu a fost desemnat prin legislatia naţională zonă protejată.
Tip de proprietate Conglomerat de proprietăţi private şi proprietăţi de stat.
Documentație Cîrţu D., 1970, Consideraţii privind flora dintre Jiu-Desnăţui-Craiova şi Dunăre, Anale Univ. Craiova, s. IIIa, II (XII): 77-84 + un tab. + 4 fig.; Nyárády E. I., 1931, Dare de seamă despre excursiunea botanică, făcută în judeţul Doljiu în anul 1929, şi despre înfiinţarea Herbarului Muzeului regional din Craiova (cu 10 foto luate de autor), Arh. Olt., Craiova: 1-16

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
0.06

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

CodTipSuprapunere %Numele sitului
* 0.00 2.390.-Locul fosilifer Bucovăţ
* 0.05 2.391.-Locul fosilifer Drănic
* 0.01 2.399.-Cleanov
+ 0.00 2.448.-Locul fosilifer Gârbovu

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit CorineTipSuprapunere %
J071GJ046 * 3.36
J074DJ002 * 1.69

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
50.00
0
C
50.00
0
B
30.00
0
C
20.00
0
C
30.00
0
B
20.00
-
B
20.00
-
C
-
C
-
B
-
C
0
C
0
C
0
C
-
C
-
C
+
C
+
C
-
C
0
C
0

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
60.00
0
C
60.00
0
C
20.00
0
C
20.00
0
C
30.00
0
C
30.00
0
C
0
C
-
C
0
B
-
C
-
C
0
C
0
C
-
C
0
C
-
C
0
C
0
C
-
C
0
C
+
C
+

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Pentru administrarea sitului nu există structuri legal constituite.
Planuri de management al sitului Nu există plan de management al sitului.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L34-120
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L34-119
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L34-132
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L34-131
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L34-144
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă K34-12
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă K34-11
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă K35-1
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70