Natura2000 - Creasta Nemirei (ROSCI0047)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip B
Codul sitului ROSCI0047
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Creasta Nemirei

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 26.339444
Latitudine 46.221389
Suprafață (ha) 3509.10

Altitudine (m)

Minimă 699.00
Maximă 1646.00
Medie 1260.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Alpină

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
1.00
B
C
B
B
1.00
B
C
B
B
1.00
B
C
B
B
1.00
B
C
B
B
10.00
B
C
B
B
43.00
B
C
B
B
17.00
B
C
B
B
0.01
B
C
B
B
0.01
C
C
B
B
1.00
B
C
B
B
1.00
C
C
B
B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1352 Canis lupus P P P P
C
B
C
C
1303 Rhinolophus hipposideros R
C
B
C
B
1361 Lynx lynx P
C
B
C
B
1354 Ursus arctos x
D

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
2001 Triturus montandoni C
C
B
C
B

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
PopulațieConservareIzolareEvaluare globală
4070 Campanula serrata C
C
C
B
B
1902 Cypripedium calceolus R
C
C
B
B
4116 Tozzia carpathica R
C
C
B
B
4097 Iris aphylla ssp. hungarica R
B
C
B
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Plante
Achillea oxyloba ssp. schurii R
C
Plante
Achillea schurii R
B
Plante
Aconitum moldavicum RC
B
Plante
Aconitum napellus ssp. firmum R
C
Plante
Aconitum toxicum RC
B
Nevertebrate
Alogamus dacicus R
B
Plante
Angelica archangelica V
D
Reptile
2432 Anguis fragilis RC
C
Nevertebrate
Annitela lateroproducta R
B
Plante
2056 Botrychium multifidum V
C
Plante
Campanula carpatica RC
B
Plante
Campanula patula ssp. abietina C
C
Plante
Cardamine glanduligera RC
B
Plante
Centaurea melanocalathia V
B
Plante
Cephalozia lacinulata V
C
Amfibieni
2645 Cervus elaphus V
C
Nevertebrate
Chloroperla kisi R
B
Plante
Chrysanthemum rotundifolium R
B
Plante
Coeloglossum viride V
D
Plante
Corydalis capnoides R
D
Plante
Dactylorhiza incarnata R
D
Plante
Dactylorhiza maculata R
D
Plante
Dactylorhiza sambucina V
D
Plante
2075 Dianthus serotinus V
C
Plante
Dianthus spiculifolius R
D
Plante
Doronicum carpaticum V
D
Nevertebrate
Drusus brunneus R
B
Reptile
1281 Elaphe longissima R
C
Plante
Elatine hydropiper V
D
Plante
Epipactis atrorubens V
D
Plante
Epipactis helleborine R
D
Plante
Epipactis palustris R
D
Amfibieni
2590 Erinaceus europaeus RC
C
Amfibieni
1363 Felis silvestris R
C
Plante
Fritillaria meleagris V
D
Plante
Gentiana phlogifolia V
B
Plante
Goodyera repens V
D
Plante
Gymnadenia conopsea C
D
Plante
Gymnadenia odoratissima R
D
Plante
Herminium monorchis V
D
Plante
Heterophyllum affine V
C
Nevertebrate
Hyloniscus siculus V
B
Nevertebrate
Isophya brevipennis R
B
Reptile
1261 Lacerta agilis C
C
Reptile
2424 Lacerta vivipara RC
C
Plante
Larix decidua ssp. carpatica R
C
Plante
Leontopodium alpinum V
D
Plante
Lilium bulbiferum V
D
Plante
2294 Lilium carniolicum ssp. jankae V
C
Plante
1725 Lindernia procumbens V
C
Plante
Linum perenne ssp. extraaxillare V
D
Amfibieni
1357 Martes martes C
C
Amfibieni
2631 Meles meles V
C
Nevertebrate
Mesoniscus granier moldavicus V
B
Amfibieni
2634 Mustela nivalis C
C
Nevertebrate
Nemoura fusca V
B
Plante
Neottia nidus-avis C
D
Plante
Nigritella nigra ssp. rubra V
D
Plante
Ophrys scolopax ssp. cornuta V
C
Plante
Orchis cordigera R
D
Plante
Orchis militaris R
D
Plante
Orchis morio R
D
Plante
Orchis ustulata R
D
Plante
Parmotrema arnoldii V
C
Plante
Pedicularis sceptrum-carolinum V
D
Plante
Phiteuma sp. R
B
Plante
Phyteuma confusum V
D
Plante
Phyteuma vagneri R
B
Plante
Plantago atrata ssp. carpatica V
C
Plante
Platanthera chlorantha R
D
Plante
Poa rehmannii R
D
Plante
Primula elatior ssp. leucophylla R
D
Plante
Primula farinosa V
D
Plante
Primula leucophylla V
B
Nevertebrate
Protonemura aestiva R
B
Plante
Pseudorchis albida V
D
Amfibieni
Putorius putorius V
C
Mamifere
1213 Rana temporaria C
C
Plante
Ranunculus carpaticus R
B
Plante
Rubus subvillicaulis V
B
Mamifere
2351 Salamandra salamandra C
C
Plante
Saxifraga cymbalaria V
D
Plante
Scabiosa lucida ssp. barbata R
B
Amfibieni
2607 Sciurus vulgaris C
C
Plante
Silene dubia C
B
Plante
Spiranthes spiralis V
D
Amfibieni
Sus scrofa RC
C
Plante
Symphytum cordatum C
B
Plante
Taxus baccata V
D
Plante
Thymus pulcherrimus C
B
Plante
Traunsteinera globosa R
D
Plante
Trientalis europaea V
D
Mamifere
2353 Triturus alpestris RC
C
Plante
2322 Typha minima V
C
Plante
2323 Typha shuttleworthii R
C
Plante
Viola jooi R
B
Reptile
2473 Vipera berus RC
C
Plante
Waldsteinia geoides R
D
Plante
Waldsteinia ternata R
D

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Partea din judeţul Harghita cuprinde forme de relief depresionale (depresiunea Casin) munţi de înălţimi medii (Munii Repat) şi zone umede dealungul pâraielor Apa Lină şi Apa Roşie.Zonele muntoase sunt acoperite de păduri de molid şi păduri mixte molidiş-făgetum, precum şi cu pajişti montane.
Calitate si importanță Această a fost selectată pentru a fi propusă ca arie de importanţă comunitară pentru abundenţa numerică şi diversitatea speciilor de vieţuitoare, dovada acestui fapt fiind numărul de vieţuitoare trecut la fiecare secţiune. Astfel, în sit sunt prezente 9 habitate nominaliate în Anexa II a Legii 462/2001. De asemenea sunt specificate 13 specii de păsări nominalizate în Anexa I la Directiva 79/409/CEE, 60de păsări cu migraţie regulată nemenţionate în Anexa I la Directiva 79/409/CEE, 5 specii de mamifere în Anexa II la Directiva 92/43/CEE, două specii de reptile şi amfibieni enumerate în Anexa II la Directiva 92/43/CEE, peşti o specie prezentă în Anexa II la Directiva 92/43/CEE, 4 specii de nevertebrate enumerate în Anexa II la Directiva 92/43/CEE şi 5 specii de plante enumerate în Anexa II la Directiva 92/43/CEE. Endemismele sunt bine reprezentate în sit, prin 22 specii de plante, 9 specii de nevertebrate şi o specie reptile. Din anexele Convenţiei de la Berna în sit sunt întâlnite 9 specii de mamifere, 1 specie pasari, 3 specii amfibieni şi 5 specii reptile.
Vulnerabilitate Partea din judeţul Harghita a sitului propus este într-o stare de conservare bună. Nu există activitate economică intensivă sau industrială. Starea mediului poate fi afectată de păşunatul necorespunzător şi exploatările forestiere neadecvate.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Situl nemira se suprapune culmii centrale a Munţilor Nemira din judeţul Bacău, care are o direcţie N-S şi care îsi datorează masivitatea prezenţei în axul culmii a gresiei de Tarcău formaţiune geologică a pânzei de Tarcău. Relieful rezervaţiei este o consecinţă a litografiei prezente, formrlr de relief caracteristice fiind reprezentate de culmi largi, întâlnite pe culmile Nemira şi Şandru şi prin culmi înguste adesea reduse la nivel de creastă de intersecţie în restul ariei. Limitrof culmii se întâlnesc versanţi de diverse înclinări afectaţi local de eroziune areolară şi izolat de alunecări. Local spre culme se dezvoltă arii de abrupturi însoţite spre bază de grohotişuri. Solurile din rezervaţie aparţin majoritar spodosolurilor, având o distribuţie dependentă de repartiţia rocilor în teritoriu şi de modul de manifestare a condiţiilor de relief. Situl reprezintă aria de formare a afluenţilor montani ai Trotuşului în N apele fiind preluate de pârâul Uz şi în E de pâraiele Doftana şi Slănic. Clima prezentă este cea montană, cu temperatura medie anuală de 2-6 grade Celsius, cu temperatura medie lunară de -5 grade C în luna ianuarie şi 16 grade C în iulie şi cu o perioadă de cădere a precipitaţiilor solide în intervalul octombrie aprilie. Predipitaţiile medii anuale depăşesc 1000 mm iar circulatia maselor de aer, dominant din direcţie vestică, are adesea intensităţi puternice provocând doborâturi în arborete. Biocenoza sitului pe vârfurile montane înalte este reprezentată de pajişti ce aparţin asociaţiei Festucetum-supinae, întreruptă local de pâlcuri de Cetrarieto-Vaccinietum uliginosi. În etajul subalpin sunt întâlnite tufarişuri de Junipereto-Vaccinetum şi Pinetum-mughi carpaticum. Etajul forestier superior, care ocupă cea mai mare parte din sit este ocupat de asociaţia Piceetum carpaticum. Din cauza exploatării de preferinţă a coniferelor, fagul s-a extins şi în acest etaj formând păduri de tip Piceeto-Fagetum carpaticum sau Abieto-Fagetum. Situl aparţine etajului boeal al carui mediu de viaţă este reprezentat de pădurea de conifere. În apropierea vârfului Nemira Mare exista grote de mici dimensiuni, dezvoltate în strate ale gresiei de Tarcău, neexploatate ştiinţific.
Tip de proprietate Tip de proprietate: Suprafaţa (ha) Procente Nr. proprietari/categorie De stat: 3330 95% 1 Comunală: 161 5% 1 Total: 3491 100% 2
Documentație 1.BARABAŞ VICTORIA, 1982 - Conspectul asociaţiilor vegetale din Munţii Nemira, Studii şi Comunicări (1978-1980), pag. 53-82, Muzeul de Şt. Naturii, Bacău. 2.GURĂU G., 2002 - Dates concerning the cerambicoid biodiversity from Valea Uzului, An., Şt. ale Univ. Alex. I. Cuza, pag. 70-77, Iaşi 3.LUPU ALEXANDRU, 1994 - Studiu pedologic şi de bonitare scara 1: 10.000 pentru terenurile agricole din teritoriul Dofteana, jud. Bacău (memoriu tehnic de 90 pag. Şi 8 hărţi), arhiva OSPA, Bacău. 4.MARĂ M., şi colab., 2000 - Studiu pedologic 1:10.000 pentru terenurile agricole din teritoriul Dărmăneşti (memoriu 110 pag. Şi 7 hărţi), arhiva OSPA, Bacău. 5.MIHAI GH., BARABAŞ VICTORIA, 1969 - Contribuţii la cunoaşterea briofitelor din Valea Uzului, Studii şi Comunicări ,pag. 69-80, Muzeul de Şt. Naturii, Bacău. 6.MITITELU D., BARABAŞ N., 1969 - Contribuţii la flora montană a judeţului Bacău, Studii şi Comunicări ,pag. 125-128, Muzeul de Şt. Naturii, Bacău. 7.MITITELU D., BARABAŞ N., 1972 - Vegetaţia văii Trotuşului, sector II Târgu Trotuş-Dărmăneşti, Studii şi Comunicări ,pag. 159-176, Muzeul de Şt. Naturii, Bacău. 8.MITITELU D., BARABAŞ N., 1975 - Caracterizarea geobotanică a văii Trotuşului, Studii şi Comunicări ,pag. 163-218, Muzeul de Şt. Naturii, Bacău. 9.MITITELU D., BARABAŞ N., 1978 - Flora şi vegetaţia jud. Bacău, Studii şi Comunicări ,(1976-1977), pag. 193-274, Muzeul de Şt. Naturii, Bacău. 10.MITITELU D., BARABAŞ N., 1994 - Flora şi vegetaţia munţilor Nemira, Studii şi Comunicări ,pag. 29-48, Muzeul de Şt. Naturii, Bacău. 11.RANG C., 1969 - Contribuţii la cunoaşterea avifaunei din bazinul pârâului Uz, Studii şi Comunicări ,pag. 257-264, Muzeul de Şt. Naturii, Bacău. 12.RANG CĂTĂLIN, 1974 - Cercetări asupra rotitului cocoşului de munte în Carpaţii Orientali, Studii şi Comunicări ,pag. 85-94, Muzeul de Şt. Naturii, Bacău. (în limba germană) 13.RANG C., 2002 - Studiul dinamicii unor comunităţi de păsări din bazinul mijlociu al râului Siret, incluzând zonele lacurilor de acumulare, Publicaţiile S.O.R., 240 pag., Cluj-Napoca 14.RUSU C., BARBU N., LUPAŞCU GH., CARAMAN L., 1988 - Les sols des montagnes Nemira, An. Şt. Univ. "Alex. I. Cuza", tom XXXIV, seria 2b, Geologie-Geografie, pag. 75-81, Iaşi. 15.SANDA V., BARABAŞ N., şi colab., 1993 - Răspândirea genului Lycopodium în Carpaţii României, Studii şi Cercetări de Biologie, Top. 45, nr.1, pag. 27-46, Ed. Acad., Bucureşti. 16.SANDA V., BARABAŞ N., şi colab., 1993 - Răspândirea genului Lycopodium în Carpaţii României, Studii şi Cercetări de Biologie, Top. 45, nr.2, pag. 145-160, Ed. Acad., Bucureşti. 17.SAVA GH., 1973 - Flora şi vegetaţia lichenologică în bazinul pârâului Slanic Moldova, Studii şi Comunicări ,pag. 117-128, Muzeul de Şt. Naturii, Bacău.

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit CorineTipSuprapunere %
J054BC007 * 56.26

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
1.00
+
C
2.00
-
C
5.00
0
C
5.00
0
C
5.00
-
B
15.00
0
C
3.00
0
C
5.00
0
C
1.00
+
C
2.00
-
C
5.00
0
C
5.00
0
C
5.00
-
B
15.00
0
C
3.00
0
C
5.00
0
B
-
B
-
C
-
B
+

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
B
-
A
+
C
+
C
+
C
0
C
0
C
-
C
0
C
-
C
0
C
0
C
0
C
0
B
-
B
-
B
+
C
-
C
-
B
0
C
-
B
-
A
+
C
+
C
+
C
0
C
0
C
-
C
0
C
-
C
0
C
0
C
0
C
0
B
-
B
-
B
+
C
-
C
-
B
0
C
-
A
50.00
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Pentru Rezervatia Naturala Nemira situata pe teritoriul judetului Bacau custode este Directia Silvica Bacau - Inginer Irina Titianu; Str. Nicolae Titulescu, nr.14, Bacau; Telefon:0234588959; Fax:0234571905; E-mail:tehnic3@silvabc.ro; Conven
Planuri de management al sitului Pentru Rezervatia Naturala Nemira situata pe teritoriul judetului Bacau planul de management a fost elaborat si este avizat de Academia Romana.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-65
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70