Natura2000 - Cuşma (ROSCI0051)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K
Codul sitului ROSCI0051
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Cuşma

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 24.826667
Latitudine 47.149722
Suprafață (ha) 44283.50

Altitudine (m)

Minimă 381.00
Maximă 1962.00
Medie 974.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Alpină
Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
0.01
B
C
B
B
2.12
B
C
B
B
12.48
B
C
B
B
15.14
B
C
B
B
17.17
B
C
B
B
0.07
C
C
B
B
0.05
B
B
B
B
1.50
B
C
B
B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1354 Ursus arctos 70-80 i
B
B
C
B
1352 Canis lupus 10-30 i
C
B
C
B
1361 Lynx lynx 11-13 i
C
B
C
B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1166 Triturus cristatus V
C
B
C
B
1193 Bombina variegata C
B
B
C
B
2001 Triturus montandoni P
C
B
C
B

Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1163 Cottus gobio P
C
B
C
B
1138 Barbus meridionalis P P
C
C
C
C
1122 Gobio uranoscopus P P
C
C
C
C

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1078 Callimorpha quadripunctaria C
D
1052 Euphydryas maturna P
D
1060 Lycaena dispar P
D
4036 Leptidea morsei RC
C
B
C
B
4054 Pholidoptera transsylvanica P
C
B
A
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Nevertebrate
Baptria tibiale P
A
Mamifere
2361 Bufo bufo P
A
Amfibieni
2644 Capreolus capreolus 140-150 i
A
Amfibieni
2645 Cervus elaphus 180-200 i
A
Plante
Drosera rotundifolia P
A
Reptile
1281 Elaphe longissima P
C
Amfibieni
1363 Felis silvestris C
C
Plante
Fritillaria meleagris P
A
Plante
Hieracium rotundatum P
A
Mamifere
1203 Hyla arborea P
C
Reptile
1261 Lacerta agilis P
C
Reptile
1263 Lacerta viridis P
C
Reptile
2424 Lacerta vivipara P
C
Plante
Larix decidua P
A
Plante
Linnaea borealis P
A
Amfibieni
1357 Martes martes C
A
Amfibieni
2631 Meles meles P
A
Amfibieni
2632 Mustela erminea 15-20 i
A
Amfibieni
2634 Mustela nivalis C
C
Reptile
2469 Natrix natrix P
C
Plante
Picea abies ssp. abies
A
Plante
Pinus mugo P
A
Mamifere
1209 Rana dalmatina P
C
Mamifere
1213 Rana temporaria P
C
Plante
Rhododendron myrtifolium P
A
Plante
Sphagnum sp. P
C
Plante
Taxus baccata P
A
Plante
Trollius europaeus P
A
Reptile
2473 Vipera berus P
C

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Situl acoperă o zonă întinsă din partea nord-vestică a Munţilor Călimani acoperind şi un important areal din Piemontul Călimanilor. Complexitatea cadrului geografic specific Călimanilor este datorată celor două straturi genetice vulcanic superior şi vulcanogen-sedimentar inferior. Aglomeratele vulcanice formează aici, în nord-vestul Călimanilor, o masă compactă, întreruptă numai de intercalaţii şi intruziuni de andezite şi lave andezitice. Spre complexele de roci sedimentare ale Bazinului Transilvaniei aceste aglomerate apar sub forma unor versanţi abrupţi, stancoşi, ce limitează clar eruptivul. Văile care străbat acest sector au albiile adânci şi prinse intre pereţi verticali înalţi de 350-450 m (Bistriţa Ardeleană, Repedea, Şoimul de Jos, Şoimul de Sus, Neagra, Scoruşet, Tătarca, etc.). Complexitatea genetică şi variabilitatea formelor geografice susţine o diversitate floristică şi faunistică deosebită. Elementele naturale completate de cele antropice, cum sunt: păşunile împădurite cu măr şi păr sălbatic, s-au dovedit de-a lungul timpului favorabile dezvoltării unei populaţii viabile a carnivorelor mari, conferind zonei un specific aparte. Aspectele enumerate mai sus sunt susţinute şi de literatura de specialitate care menţionează zona Cuşma ca şi o zonă în care se concentrează efective mari ale populaţiei de urs în lunile de vară-toamnă.
Calitate si importanță Situl are o importanţă deosebită în mod special pentru efectivele de urs, care găsesc în zona sitului adăpost (linişte) oferit de numerosele abrupturi şi stâncării justificate şi de toponimia locului (Stâncile Tătarului, Piatra Corbului, Piatra Cuşmei, Cheile Bistriţei Ardelene, Piatra lui Orban, etc.), la care se adaugă, păşunile împădurite cu măr şi păr pădureţ, de la baza versanţilor, importantă sursă de hrană mai ales în anii cu fructificaţie bogată. La efectivele evaluate se adaugă în anii cu fructificaţie mare la măr şi păr pădureţ exemplare care vin temporar pentru hrană din zonele adiacente sitului. Păşunile împădurite funcţionează ca o zonă tampon ce face ca incursiunile urşilor în viile şi livezile sau terenurile cultivate din zonă să fie destul de rare. Infrastructura în zona sitului Cuşma este slab dezvoltată, majoritatea căilor de acces fiind de tip forestier.
Vulnerabilitate Vulnerabilitatea sitului este în directă legătură cu modul de desfăşurare al principalelor activităţi existente în zonă. Mangementul forestier nu mai asigură liniştea mamiferelor mari sau mai exact nu respectă zonele şi perioadele de linişte. Păşunatul aşa cum se desfăşoară actualmente cu mulţi câini şi în marea lor majoritate fără jujeu afectează mamiferele mari cauzându-le disconfort. Recoltatul fructelor de pădure cauzează disconfort speciilor de mamifere mari prin modul de desfăşurare. Braconajul şi tăierile ilegale de material lemnos sunt activităţile cu cel mai nociv impact şi îmbracă cele mai diverse forme. Dezvoltarea haotică a turismului în zonă ar putea avea un impact negativ puternic dar deocamdată datorită nivelului destul de scăzut al acestui tip de activitate în zonă nu putem spune că are un impact negativ substanţial.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) 9 arii protejate cuprinse în Situl Cuşma au fost declarate prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III - a zone protejate: 2201 Piatra Corbului 5 ha 2212 Piatra Cuşmei 5 ha 2214 Valea Repedea 222 ha 2215 Tăul Zânelor 15 ha 2217 Locul Fosilifer Râpa Mare 1 ha 2218 Cheile Bistriţei Ardelene 15 ha 2220 Râpa Verde 1 ha 2221 Comarnic 5 ha 2224 Stâncile Tătarului 25 ha.
Tip de proprietate Din suprafaţa totală a sitului 65% este reprezentată de proprietatea comunală, 12 % proprietate de stat şi aproximativ 23% proprietate privată.
Documentație 1)Annette Mertens,Ovidiu Ionescu,(2000)-Ursul-Biologie,ecologie şi management. 2)Lucrarile de evaluare a efectivelor de urs din perioada 2004-2006 ale gestionarilor de fonduri de vânătoare. 3)Fişa biotopului Corine-Cuşma(J042BN027) 4)Cristoph Promberger, Ovidiu Ionescu (2000)-Lupul,Biologie,ecologie şi management. 5)Cartea Roşie a Vertebratelor din România (2005). 6)Ioan Chintăuan, 2000: Bistriţa-Năsăud - Natura şi Monumentele Sale,Ed. Carpatica, Cluj-Napoca. 7)Mititelu D., colab., 1986, Flora Munţilor Călimani, Iaşi: Anale Şti. Univ. „Al. I. Cuza”, XXXII, s. II, a. Biol.: 28-30; Csűrös Şt., 1951, 8)Cercetări floristice şi de vegetaţie în Munţii Călimani, Stud. Cerc. Şti., Acad. R.P.R., fil.Cluj, 1-2: 127-143

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
0.51
0.03
1.55

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit CorineTipSuprapunere %
J021SV033 * 0.65
J042BN027 + 10.36
J044MS005 * 1.23

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
50.00
-
A
15.00
-
C
100.00
0
B
20.00
-
B
100.00
-
C
0.10
-
C
-

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
A
-
A
-
A
-
B
0

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Contract Administrare: 159/08.07.2010, Administrator:Asociaţia Proprietarilor de Pădure din Comuna Bistriţa Bârgăului - Ocolul Silvic Bistriţa Bârgăului Bistriţa Bârgăului, str. Principală, nr. 39, jud. Bistriţa Năsăud 0263 265661, fax=0263
Planuri de management al sitului Începând cu luna iulie 2010 custode este Asociaţia Proprietarilor de Pădure Bistriţa-Bârgăului - Ocolul Silvic Bistriţa-Bârgăului. Este în curs de elaborare regulamentul şi planul de management al sitului.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-26
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-27
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70