Natura2000 - Dealul Mare - Hârlău (ROSCI0076)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K
Codul sitului ROSCI0076
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Dealul Mare - Hârlău

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 26.747778
Latitudine 47.516389
Suprafață (ha) 25112.40

Altitudine (m)

Minimă 106.00
Maximă 596.00
Medie 340.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
58.00
6.00
36.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
33.50
A
C
B
B
1.10
B
C
B
B
0.10
B
C
B
B
0.10
B
C
B
B
17.50
B
C
B
B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1335 Spermophilus citellus P
C
B
B
B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1193 Bombina variegata P
C
B
C
B
1220 Emys orbicularis P
C
B
C
B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
4027 Arytrura musculus P
C
B
C
B

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
PopulațieConservareIzolareEvaluare globală
1902 Cypripedium calceolus P
C
C
B
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Amfibieni
2644 Capreolus capreolus
C
Plante
Cardamine glanduligera P
D
Plante
Cephalanthera damasonium R
A
Plante
Cephalanthera longifolia V
A
Amfibieni
2645 Cervus elaphus
C
Plante
Dactylorhiza maculata R
A
Plante
Epipactis helleborine R
A
Amfibieni
1363 Felis silvestris R
A
Plante
1866 Galanthus nivalis C
A
Plante
Gentiana asclepiadea P
D
Plante
Gentianella ciliata P
D
Amfibieni
1357 Martes martes
C
Plante
Melampyrum bihariense P
D
Amfibieni
Mustela putorius putorius
C
Plante
Orchis purpurea P
A
Plante
Platanthera bifolia P
A
Amfibieni
2607 Sciurus vulgaris
C
Plante
Silene vulgaris P
D
Plante
Symphytum cordatum P
D
Plante
Taxus baccata R
A

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Clase de habitat pondere in %
N14 - Pajiști ameliorate 4.00
N16 - Păduri caducifoliate 96.00
TOTAL SUPRAFATA HABITAT
Alte caracteristici ale sitului Situl Dealul Mare-Hârlau ocupă Podişul Central Moldovenesc, bazinul mijlociu al râului Siret şi o parte din bazinul râului Prut, cuprinzând toate formele de relief specifice podişului. Din punct de vedere al administraţiei publice, situl este situat în judeţele Iaşi (Sireţel, Hârlău, Deleni, Lespezi), Botoşani (Cristesti, Vorona, Tudora, Corni, Curtesti, Vladeni, Flamanzi, Frumusica, Copalau, Cosula)), Suceava (Dolhasca). Din punct de vedere al administraţiei silvice, situl este situat parţial în Direcţia Silvică Iaşi în raza Ocolului Silvic Paşcani (UP IV Sireţel), Ocolul Silvic Hârlău (UP II Maxut, UP III Humosu, UP IV Deleni), Direcţia Silvică Botoşani în raza Ocolul Silvic Flămânzi (UP I Flămânzi, UP II Coşula, UP III Bahlui), Ocolul Silvic Mihai Eminescu (UP I Tudora, UP II Vorona, UP III Corni), Direcţia Silvică Suceava în raza Ocolului Silvic Dolhasca (UP V Dolhasca). Din punct de vedere geologic, situl se caracterizează prin existenţa la suprafaţă de depozite sarmaţiene cvasiorizontale, iar la adâncime de depozite neozoice, mezozoice şi paleozoice. Toate acestea apar dispuse sub formă de fâşii de diferite lăţimi având în compoziţie strate de gresii, argile, nisipuri şi pe alocuri calcare eolitice, care au o extindere mare şi sunt caracterizate prin existenţa a două nivele, unul format din eolite mai mari şi cenuşii, unul din gresie eolitică friabilă, denumită unul de gresii de Criveşti şi unul de gresie eolitică de Hărmăneşti. Unităţile de relief frecvente sunt versanţii, cu înclinare uşoară până la repezi (predominanţi sunt versanţii slab la moderat înclinaţi). Situl se caracterizează printr-o energie de relief cu variaţii de altitudine de la cca. 80 la 600 m şi o frământare a terenului, determinată de reţeaua hidrografică densă. În lungul Siretului lunca are lăţimea sub 1 km, plană şi inundabilă. Pe suprafeţe înclinate (versanţi), se întâlnesc procese de eroziune, de transport şi de alunecări, care generează un microrelief caracteristic. Aceste fenomene sunt frecvente pe terenurile cu înclinări mai pronunţate şi sunt condiţionate de substratul litologic (nisipuri, argile). Sunt întâlnite şi fenomene de alunecări, acestea căpătând o amploare mai mare în anii cu precipitaţii abundente şi cu caracter de torenţialitate. Principalii afluenţi ai Siretului sunt Gârla Morii (drenează parţi din UP I Tudora şi UP II Vorona), Vorona cu afluenţii săi: Teişu, Moscalu, Iezeru, Chişcovata, Tudora, Fundoaia, Pleşa, Tisa, Râpa Dracului, Turbăţica, etc. Principalul afluient ai Prutului este Jijia cu afluentii Miletinul şi Bahlui. Apele care brazdează situl sunt afluenţi atât ai Siretului cât şi al Prutului, având direcţia principală de scurgere de la NV spre SE, frământând teritoriul în culmi cu aceeaşi orientare. Expoziţia generală este determinată de orientarea pâraielor şi văilor. Majoritatea pădurilor se găsesc amplasate între 200 – 600 maltitudine, beneficiind de condiţii climatice favorabile pentru speciile principale din zonă (fag, gorun, stejar, tei, frasin, carpen, etc). Din punct de vedere climatic teritoriul sitului se încadrează în ţinutul podişului împădurit al Moldovei II.B.p.1 (climat de dealuri cu păduri de gorun şi stejar, cu temperaturi ridicate şi sărac în precipitaţii), iar din punctul de vedere al raionării climatice Koppen, face parte din provincia climatică D.f.b.x., caracterizată printr-o climă temperată cu precipitaţii medii anuale suficiente pentru vegetaţia forestieră, constituite dintr-un mare număr de specii. Temperaturile medii anuale variază de la cca. 8ºC la 9ºC, în funcţie de altitudine. Media precipitaţiilor se situează în jurul a 550 – 700 mm. Repartiţia precipitaţiilor în cursul anului este de asemenea neuniformă, ceea mai mare cantitate înregistrându-se în lunile aprilie-septembrie, deci în sezonul de vegetaţie. Vara ploile cad sub formă de averse, iar când sunt însoţite de grindină, provoacă daune însemnate vegetaţiei forestiere, prin distrugerea lujerilor şi a frunzelor care sunt în plină creştere.
Calitate si importanță Situl Dealu Mare-Hârlău acoperă o suprafaţă compactă şi întinsă de pădure la graniţa judeţelor Iaşi şi Botoşani. Se remarcă procentul însemnat ocupat de păduri (peste 97%). Situl este important deoarece asigură acoperirea geografică în aceasta zonă a ţării pentru următoarele habitate prioritare forestiere: 9130 -Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, 91Y0 -Păduri dacice de stejar şi carpen, 9170 -Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, 91F0 -Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris), 91E0* -Păduri  aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae).
Vulnerabilitate Principalii factori destabilizatori ai habitatelor forestiere din cuprinsul sitului sunt uscarea arboretelor ca urmare a accentuarii pseudogleizarii solurilor, a infestarii cu specii de ciuperci xilofage a arborilor de fag si gorun (ex. Nectria sp. la fag), dar si a secetelor. Vulnerabile sunt si culturile de rasinoase (molid, pin silvestru, duglas) create pe locul arboretelor de fag sau de gorun (doboraturi si rupturi produse de vant si zapada, atacuri de insecte si ciuperci, etc.). Un alt factor de vulnerabilitate in constituie aluncarile de teren si eroziunea de suprafata si adancime, care duc la destabilizarea arboretelor. Conform datelor amenajistice cca. 10 % din suprafata padurii este afectata de fenomenul de uscare, cca. 7 % de boli si daunatori, cca. 3 % de alunecari si eroziune si cca 1,5 % de doboraturi si rupturi produse de vant si zapada.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Rezervaţia forestieră Făgetul Seculat Humosu a fost declarată prin Legea nr. 5/2000.Staţiunea de tisă Tudora a fost semnalată încă din anul 1937 de V Tufescu. Actul de declarare la nivel local este HCJ nr.5/1995,iar ultimul act de declarare la nivel naţional este Legea nr.5/2000
Tip de proprietate Din suprafaţa totală a sitului de 25.112 ha, suprafeţele incluse în fond forestier însumează cca. 96% şi sunt în marea lor majoritate păduri proprietate publică a statului (cca. 95%) şi sunt administrate de Direcţia Silvică Iaşi (Ocoalele Silvice Paşcani şi Hârlău), Direcţia Silvică Botoşani (Ocoalele Silvice Flămânzi şi Mihai Eminescu)şi Direcţia Silvică Suceava (Ocolul Silvic Dolhasca).
Documentație ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Flamânzi (2005) ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Mihai Eminescu (2005) ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Paşcani (2004) ICAS - Amenajamentul Ocolului Silvic Dolhasca (2001) SC Damiam – Stoi SRL Amenajamentul Ocolului Silvic Harlau (2005)

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
0.80

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

CodTipSuprapunere %Numele sitului
* 0.48 2.231.-Padurea Tudora
+ 0.32 2.537.-Fagetul secular Humosu

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit CorineTipSuprapunere %
J051BT009 * 1.45
J051BT010 + 0.68

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
B
100.00
+
B
100.00
-
A
2.00
-
B
100.00
-
A
100.00
-
B
5.00
-
B
3.00
-
B
3.00
-
B
2.00
-
C
2.00
-
C
0
B
5.00
-
B
8.00
-
C
5.00
-
B
7.00
-
A
0.00
-

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
B
100.00
+
B
25.00
-
B
25.00
-
A
2.00
-
B
5.00
-
B
5.00
+
C
3.00
-
C
0
B
5.00
-
C
2.00
-
B
7.00
-
A
8.00
+
B
5.00
-
C
4.00
-
C
3.00
-
C
2.00
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Responsabilitatea pentru managementul sitului îi revine custodelui şi administratorului actual - Direcţia Silvică Iaşi, prin Ocolul Silvic Hârlău.
Planuri de management al sitului Planul de management şi Regulamentul rezervaţiei au fost elaborate de către custode şi avizate de către Academia Română.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-6
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-18
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70