Natura2000 - Lacul Bâlbâitoarea (ROSCI0096)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip B
Codul sitului ROSCI0096
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Lacul Bâlbâitoarea

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 26.105278
Latitudine 45.388889
Suprafață (ha) 3.10

Altitudine (m)

Minimă 864.00
Maximă 886.00
Medie 835.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Alpină

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
54.00
A
C
B
B
20.00
C
C
B
B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1193 Bombina variegata P
C
B
C
B

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
PopulațieConservareIzolareEvaluare globală
1393 Drepanocladus vernicosus P
C
C
B
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Plante
Carex diandra C
A
Plante
Cephalanthera rubra P
A
Plante
Corallorhiza trifida P
A
Plante
Drosera rotundifolia RC
A
Plante
Eriophorum gracile RC
A
Reptile
2424 Lacerta vivipara P
C
Plante
Menyanthes trifoliata RC
A
Reptile
1292 Natrix tessellata P
A
Nevertebrate
Pardosa amentata RC
D
Nevertebrate
Pirata hygrophilus RC
D
Mamifere
1213 Rana temporaria RC
A
Plante
2059 Salvinia natans P
A
Plante
Scheuchzeria palustris R
A
Nevertebrate
Tetragnatha montana RC
D
Mamifere
2357 Triturus vulgaris P
A
Nevertebrate
Trochosa terricola RC
D

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Clase de habitat pondere in %
N16 - Păduri caducifoliate 100.00
TOTAL SUPRAFATA HABITAT
Alte caracteristici ale sitului Situl apartine ecoregiunii Carpatilor Orientali, fiind o turbarie acida cu Sphagnum. Este o turbarie inalta tipica, avand localizarea cea mai sudica din Europa potrivit prof. Constantin Parvu (Carpatii de Curbura,partea de SE a Muntilor Tataru, 875 m altitudine, zona de intersectie a paralelei 45gr27min.12sec.N cu meridianul 26gr.6min.5sec.E). Este amplasata pe raza comunei Batrani,la 3 km de confluenta paraului Balbaitoarea cu Basca fara Cale. Suprafata totala a sitului este de 2,6 ha din care 1,4 ha reprezinta mlastina propriu-zisa iar 1,2 ha reprezinta versanti acoperiti de pajiste subalpina si padure. Suprafata mlastinei de 13850 mp si volumul de 88173 mc sunt rezultatul multor elemente morfometrice inedite, iesind in evidenta aspectul evolutiv de lunga durata al mlastinei. Cuveta mlastinei este de versant si s-a format datorita unei alunecari de teren de tip consecvent, elementul cel mai caracteristic si vizibil fiind rapa de desprindere cu o inclinatie de cca 70 gr. Deosebit de interesant este faptul ca ,desi are o suprafata mica fata de alte situri similare,Balbaitoarea prezinta o adancime maxima in stratul de turba de 14,2 m si in ochiul central de apa de 12,5 m. Mlastina este situata la altitudine relativ mica dar cu un microclimat de versant si de vale specific ceea ce a permis formarea unui sfagnet foarte interesant prin structura sa ecolimnologica. 54 % din suprafata este acoperita cu vegetatie de turbarie ce inainteaza concentric micsorand an de an suprafata de apa.Aici exista 4 tipuri de habitate vizate de DH dintre care unul este prioritar. Se intalneste o sp.de mamifer si 2 sp.amfibieni/reptile din anexele DH.
Calitate si importanță Este primul sit cu ecosistem de tip turbarie asupra caruia s-au facut studii de evaluare a productiei primare a plantelor macrofite atat la noi in tara cat si in strainatate,urmarindu-se astfel evolutia fitocenozelor de care este legata colmatarea organica si depunerea de turba. In cadrul cercetarilor s-au descoperit 37 taxoni noi pentru tara noastra, dintre care 23 taxoni apartin florei algologice iar 13 taxoni apartin faunei de nevertebrate; a fost citata pentru a doua oara in tara specia de chironomid Lauterborniella agryloides; s-a reusit punerea in evidenta a genului Lepposmitie ( Chironomidae ), gen citat pentru prima data in tara noastra.Planctonul mlastinii include 83 specii de alge si 117 specii de nevertebrate. Flora macrofita include trei relicte glaciare, Scheuchzeria palustris, Drosera rotundifolia si Carex diandra si inca 5 specii aflate pe Lista Rosie.Au fost identificate 60 specii de briofite intre care speciile de Sphagnum sunt cele mai reprezentative (Sphagnum centrale, S.fallax, S.fuscum, S.magellanicum,S.squarosum, S.palustre, S.recurvum, S.amblyphyllum).Fauna cuprinde si 4 specii de testacee sfagnicole foarte rare(Euglypha lederqui,E.tumna,Nabela acolla,Trinema taraneki). Trebuie mentionat ca situl face parte dintr-un areal mai mare de raspandire a ursului brun, fiind frecvent vizitat de aceasta specie.
Vulnerabilitate Accesul spre mlastina dinspre localitatile cele mai apropiate este dificil, pe drum forestier,motiv pentru care se poate considera ca situl este oarecum protejat prin insasi amplasarea sa (zona montana ).Din pacate in zona se practica intens activitati pastorale, iar pozitionarea mlastinii in apropierea drumului forestier si existenta pajistii o face accesibila oricarui trecator si turmelor de oi si vite. Intr-o perioada anterioara construirii drumului forestier din vecinatate, nivelul mlastinei era mai ridicat cu cativa zeci de cm si a scazut datorita unei scurgeri facuta de constructor.Marturie stau radacinile copacilor din cuveta care se afla partial deasupra nivelului actual al apei. De curand, in urma unei discutii intamplatoare cu reprezentantii silvici din zona, a reiesit ca acestia intentionau sa efectueze taieri in zona sitului,dovada ca aceasta zona, teoretic retrasa, este de fapt expusa impactului negativ al mai multor tipuri de activitati umane.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Are statut de rezervatie naturala mixta conform listei partiale a ariilor protejate din fondul forestier,stabilita in baza cercetarilor efectuate de ICAS in anul 1991.
Tip de proprietate Terenul este in proprietate privata in procent de aproape 100 %. Proprietarii detin suprafete mai mici de 0,5 ha si, din cauza inaccesibilitatii sitului, nu pot valorifica terenul decat pentru fan pe care il vand ciobanilor.
Documentație 1.Studiu asupra vegetatiei mlastinii Balbaitoarea publicat in limba germana, in anul 1978,la Viena, de prof.Constantin Parvu. 2.Cercetari hidrochimice asupra mlastinilor Balbaitoarea, Stegardin si Faget publicate in sesiunea de Comunicari si Referate a Muzeului Judetean de St.Naturii Prahova, in anul 1979, de Ileana Hurghisiu si Constantin Parvu. 3.Flora si Fauna mlastinii Balbaitoarea-problema ocrotirii ei, publicata in sesiunea de Comunicari si Referate a Muzeului Judetean de St.Naturii Prahova, in anul 1995, de prof. Constantin Parvu 4.Academia Romana,Institutul de Biologie - Lista Rosie a Plantelor Superioare din Romania, nr.1/1994 5.Academia Romana,Muzeul National de Istorie Naturala Grigore Antipa - Cartea Rosie a Vertebratelor din Romania, Bucuresti 2005 6.G.Dihoru - Briofite din mlastina Balbaitoarea - Seria biologie vegetala,t.36,nr.2-Bucuresti 1984

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
A
70.00
0
A
30.00
-
A
10.00
-
B
1.00
-
A
20.00
0
A
30.00
-

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
B
20.00
0
B
20.00
-
A
40.00
-
A
40.00
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Zona este pe raza comunei Batrani(tel.421378), proprietarii terenului fiind urmatorii:Mirica Nicolae, Miru C.Constantin,Panait Gh.,Mazgoi C-tin, Ceapa Ddumitru,Cojocaru Nicolae, Mazgoi Ana, Mirica D.Gh.,Predicioiu Ion, Mirica I.Gh., Stepan
Planuri de management al sitului Pana in prezent Lacul Balbaitoarea nu beneficiaza de un plan de management in ideea conservarii habitatelor si speciilor.Are statut de rezervatie naturala mixta conform listei partiale a ariilor protejate din fondul forestier,stabilita in baza cercetarilor efectuate de ICAS in anul 1991.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-89
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70