Natura2000 - Lunca Joasă a Prutului (ROSCI0105)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K
Codul sitului ROSCI0105
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Lunca Joasă a Prutului

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 28.148333
Latitudine 45.765278
Suprafață (ha) 5851.70

Altitudine (m)

Minimă 0.00
Maximă 31.00
Medie 7.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Stepică

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
1.00
B
C
B
B
40.00
B
B
B
B
15.00
C
B
C
C
15.00
A
B
B
B
0.20
B
C
B
B
1.00
B
C
B
B
5.00
A
C
B
B
0.10
B
C
B
B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
2021 Sicista subtilis P
B
B
A
B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1188 Bombina bombina P
C
B
C
B
1993 Triturus dobrogicus P?
C
B
B
B
1220 Emys orbicularis P?
C
B
C
B

Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1130 Aspius aspius RC
C
A
C
A
1145 Misgurnus fossilis RC
B
B
C
B
1149 Cobitis taenia RC
C
B
C
B
2522 Pelecus cultratus P
C
B
C
B
1134 Rhodeus sericeus amarus RC
C
B
C
B
1160 Zingel streber P
C
B
C
B
1159 Zingel zingel P
C
B
C
B
2511 Gobio kessleri P
B
B
C
B
1157 Gymnocephalus schraetzer P P
C
C
C

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1078 Callimorpha quadripunctaria R
B
B
C
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Plante
Hippuris vulgaris V
D
Nevertebrate
Hyponephele lycaon P
C
Plante
Orchis laxiflora ssp. elegans V
D
Plante
2059 Salvinia natans R
C
Plante
Stratiotes aloides V
D
Nevertebrate
Tomares nogelii P
C
Plante
2165 Trapa natans R
C
Plante
Vallisneria spiralis V
D

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Bazinul hidrografic Prut în zona sa inferioară, pe teritoriul judeţului Galaţi, se încadrează în marea unitate geomorfologică a Podişului Moldovei, subunitatea platforma Bârladului cu sectorul său Platforma Covurlui, care este subdivizată la rândul ei în colinele Covurluiului şi Câmpia Covurluiului. Din fragmentarea reliefului s-au separat trei unitităţi geomorfologice:platouri, văi şi Lunca Prutului. Lunca Prutului Inferior se caracterizeaza prin altitudini absolute cuprinse între 8m în partea nordica si 3-4 m în partea sudica. Relieful luncii se prezinta în general plan, cu o panta continua de la nord spre sud. Transversal, terenul este înclinat spre râul Prut (est). Aspectul general al luncii este cel al unei depresiuni largi. Microrelieful este reprezentat de forme de acumulare (grinduri) si forme negative (foste lacuri, gârle, balti si mlaştini). În cadrul luncii se disting grinduri exterioare, cum este grindul principal al Prutului alcătuit din texturi grosiere şi mijlocii, în rest grinduri interioare (intergrinduri) formate de-a lungul fostelor privale şi alcătuite din texturi fine şi în mai mică măsură din texturi mijlocii. Geologic: în profunzime - formatiuni cristaline si magmatice; în cuvertura se pot contura ciclurile sedimentare: 1) permian - triasic inferior, 2) jurasic - cretacic - eocen si 3) badenian superior - romanian (pliocen).
Calitate si importanță Vegetatia luncii Prutului este reprezentata prin formatiuni vegetale naturale de pajisti si padure, specifice solurilor aluviale, inundate periodic si cu exces de umiditate freatica. Pajistile sunt alcatuite din specii mezofile si mezohidrofile reprezentate prin graminee. Vegetatia lemnoasa este constituita mai ales din esente moi. Vegetatia palustra este compusa din Carex riparia, Scirpus sylvaticus, Typha latifolia, Phragmites communis, Equisetum arvense, Mentha aquatic etc. In ochiuri de apa se întâlneste: Lemna trisulca, Hydrocharis morsus - ranae, Potamogeton natans. Din speciile rare fac parte - Nymphaea alba, Salvinia natans, Thelypteris palustris, Nymphoides peltata, Vallisneria spiralis, Stratioides aloides, Alisma gramineum, Iris pseudacorus, Sagittaria sagittifolia, Potamogeton crispi, Ceratophyllum demersum etc. Pe unele sectoare din preajma râului Prut s-au pastrat fragmente de fitocenoze silvice cu Vitis sylvestris, Fraxinus pallisae, Frangula alnus. Din punct de vedere avifaunistic Bazinul hidrografic al Prutului inferior reprezinta o zona deosebit de importanta, deoarece aici sunt înregistrate importante efective de pasari acvatice în timpul migratiei, si anume: ardeide (Ardeola ralloides, Egretta garzetta, Egreta alba, Ardea purpurea), ciconiide (Ciconia nigra, Ciconia ciconia), threskiornithide (Plegadis falcinellus, Platalea leucorodia), anatide (Cygnus olor, Anser albifrons, Anser erythropus, Anser anser, Anas crecca, Anas querquedula, Aythya ferina, Aythya nyroca), ralide (Fulica atra), charidriiforme (Himantopus himantopus, Recurvirostra avosetta, Vanellus vanellus, Philomachus pugnax, Limosa limosa, Tringa totanus), laride (Larus ridibundus), sternide (Sterna hirundo, Chlidonias hybridus), hirundinide (Riparia riparia, Hirundo rustica), sylviide (Acrocephalus sp.) s.a.
Vulnerabilitate Impactul negativ asupra ecosistemului Luncii Joase a Prutului Inferior este cauzat de exploatari forestiere, pescuit, braconaj, etc.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Prin Hotărărea Consiliului Judeţului Galaţi, Nr. 46/1994, privind instituirea regimului de protecţie oficială a unor zone şi monumente de pe teritoriul judeţului Galaţi s-au desemnat: Lunca Joasă a Prutului (Zona de est a judeţului Galaţi, de la Cavadineşti până la vărsarea în Dunăre), Lacul Pochina (74,8 ha), Lacul Vlăşcuţa (41,8) şi Ostrovul Prut. Situl include patru arii naturale protejate de interes naţional, conform Legii nr. 5/2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Sectiunea a III -a zone protejate: Lunca Joasă a Prutului (81ha), Lacul Pochina (74,8ha), Lacul Vlăşcuţa (41,8ha) şi Ostrovul Prut (62 ha). Prin HG 2151/2004, privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone, situl este încadrat la categoria de management parc natural: Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior (8247ha).
Tip de proprietate 1. Proprietate de Stat - 67% (Administraţia Naţională Apele Române, Regia Naţională a Pădurilor, Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol), 2. Proprietate comunală - 9%, Proprietate privată -24% (persoane fizice şi juridice).
Documentație Mititelu D., Sârbu I., Pătraşc Adriana, Gociu Zoe & Oprea A. 1993. Flora şi vegetaţia judeţului Galaţi. Iaşi: Bul. Grăd. Bot. Univ. „Al. I. Cuza”, 4: 69-101 + 3 tab.; Mititelu D., colab., 1969, Caracterul florei şi vegetaţiei din Câmpia Galaţilor şi Brăilei, Com. de Bot., SSB, X: 191-200 + 9 foto; Sârbu I., 1977, Flora şi vegetaţia din Bazinul Chinejii şi al Prutului între Rogojeni-Mastacani. Teză de doctorat. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi; / Mititelu D., Barabaş N., 1975, Vegetaţia lemnoasă din lunca Prutului. Stud. Comunic. Muz. Şti. Nat. Bacău.

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
1.21
84.68
21.66

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
A
-
A
-
A
-

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
B
0
A
0
A
0

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior nu dispune încă de o structură proprie de administrare. ARPM Galaţi derulează, în perioada noiembrie 2005 – noiembrie 2009, proiectul LIFE05NAT/RO/000155 „Restaurarea ecologică a Parcului Natur
Planuri de management al sitului În prezent pentru situl propus nu există un plan de management unitar, dar în conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000155 „Restaurarea ecologică a Parcului Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior”, finanţat de Comisia Europeană, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Galaţi are obligaţia elaborării planului de management integrat în conformitate cu cerinţele directivelor europene Păsări (79/409/EEC) şi Habitate (92/43/EEC).

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-69
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-81
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-93
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70