Natura2000 - Măgurile Băiţei (ROSCI0110)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K
Codul sitului ROSCI0110
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Măgurile Băiţei

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 22.874444
Latitudine 46.029722
Suprafață (ha) 274.00

Altitudine (m)

Minimă 246.00
Maximă 663.00
Medie 422.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
1.00
B
C
B
B
1.00
A
C
A
B
2.00
D
40.00
B
C
B
B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1303 Rhinolophus hipposideros P
D
1316 Myotis capaccinii P?

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1193 Bombina variegata P
C
B
C
B
4008 Triturus vulgaris ampelensis P
C
B
A
B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1065 Euphydryas aurinia C
B
B
C
B
1060 Lycaena dispar C
B
B
C
B

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
PopulațieConservareIzolareEvaluare globală
4097 Iris aphylla ssp. hungarica P
C
C
B
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Plante
Agrimonia eupatoria ssp. eupatoria P
A
Reptile
2432 Anguis fragilis P
A
Plante
Asplenium adulterinum ssp. adulterinum P
A
Plante
Asplenium ceterach P
A
Plante
Asplenium trichomanes P
A
Mamifere
2361 Bufo bufo P
A
Amfibieni
2644 Capreolus capreolus P
A
Plante
Centaurea atropurpurea P
A
Reptile
1283 Coronella austriaca P
A
Plante
Crocus banaticus P
A
Amfibieni
Felis silvestris silvestris P
A
Plante
Gentiana cruciata P
A
Nevertebrate
1026 Helix pomatia P
A
Mamifere
1203 Hyla arborea P
A
Reptile
1261 Lacerta agilis P
A
Reptile
1263 Lacerta viridis P
A
Nevertebrate
Maculinea alcon P
A
Nevertebrate
1058 Maculinea arion P
A
Amfibieni
2631 Meles meles P
A
Amfibieni
2634 Mustela nivalis
A
Amfibieni
1358 Mustela putorius
A
Amfibieni
Myotis blythii omari P
A
Reptile
2469 Natrix natrix P
A
Amfibieni
1309 Pipistrellus pipistrellus P
A
Reptile
1256 Podarcis muralis P
A
Mamifere
1209 Rana dalmatina P
A
Mamifere
2351 Salamandra salamandra R
A
Plante
Sedum hispanicum P
A
Plante
Seseli elatum ssp. austriacum P
A
Plante
Silene nutans ssp. dubia P
A
Amfibieni
Vulpes vulpes
A
Nevertebrate
1053 Zerynthia polyxena P
A

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Calcarele de vârstă oxfordian-tihtonice sunt în strânsă legătură cu rocile magmatice din jur, dovadă fiind geodele cu frecvenţă mare. Adâncimea mare a fragmentării a fost favorizată de accidentele tectonice care au permis formarea văilor în chei. Relieful natural este completat de doline în platou carstic suspendat, peşteri, conuri de grohotiş, relief ruiniform. Existenţa carstului de tip Klippă calcaroasă a impus o dezvoltare predominantă a peşterilor de versant. Expoziţia diferită a versanţilor şi extinderea trenelor de grohotiş, suprafeţele împădurite sau lipsa vegetaţiei determină alternanţa regiunilor cu insolaţie mare (stâncării, trene de grohotiş) cu cele cu umiditate excesivă (apariţii de izvoare permanente, de zone umede). Caracteristicile peisagistice şi biogeografice ale ariei naturale protejate sunt impuse de substratul geologic. Abundenţa de specii şi specificul acestora arată rolul determinant al biotopului-albedolu mare determinat de calcare şi temperatura medie anuală de aproape 10 grd.C. Golurile carstice păstrează dovezi paleontologice şi arheologice datând din paleolitic până în perioada feudală. Atât cavităţile naturale cât şi unele cavităţi antropice constituie habitatul faunei cavernicole specifice şi temporar, al faunei nespecifice. A fost identificată specia Rhinolophus hipposideras, în urma unor observaţii şi înregistrări expediţionale. (Informaţii furnizate de către custodele rezervaţiei naturale)
Calitate si importanță Caracteristicile peisagistice şi biogeografice ale ariei naturale protejate sunt impuse de substratul geologic. Golurile carstice păstrează dovezi paleontologice şi arheologice datând din paleolitic până în perioada feudală. Atât cavităţile naturale cât şi unele cavităţi antropice constituie habitatul faunei cavernicole specifice şi temporar, al faunei nespecifice. A fost identificată specia Rinolophus hiposideras, în urma unor observaţii expediţionale.
Vulnerabilitate Activitatea umana pe suprafata sitului sau in imediata vecinatate se rezuma la o exploatare agricola, utilizata pentru cosit. Limitrof exista exploatarea de calcar a carierei active, periclitanta pentru unele specii de chiroptere si habitate rupestre. Activitatea turistica si activitatea sportiva (practicarea alpinismului si a cicloturismului) este o activitate sezoniera, mai ales in perioada estivala , usor de controlat. Culegerea plantelor medicinale este o activitate traditionala practicata mai ales de localnici. Vanatoarea pe suprafata sitului este interzisa, ea nepracticandu-se, dar braconajul nu poate fi controlat. Silvicultura nu este practicata pe suprafata sitului, dar taierea ilegala a arborilor nu poate fi controlata, mai ales in partea indepartata a sitului. Activitatea rutiera, se desfasoara pe portiunea de drum care strabate situl, practicanduse pe un drum modernizat cu covor asfaltic, de categorie judeteana ( DJ 706 A ) care face legatura cu municipiul Brad si cu centrul de resedinta al juderului, municipiul Deva. Asa-zisa activitate de curatenie de primavara poate produce incendii ce pot scapa de sub control, existand pericolul distrugerii unor habitate, afectand in mod grav anumite specii. Un real pericol constituie invazia cu plante a unor pajisti, ce poate duce la scaderea populatiei de fluturi. Urbanismul nu pune in pericol situl, deoarece este bine controlat prin Planul Urbanistic General. Poluarea fonica creaza un stres asupra anumitor specii de pasari, din imediata vecinatate a carierei de calcar.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Situl cuprinde aria naturală protejată de importanţă naţională declarată conform legii 5/2000.
Tip de proprietate Domeniu public
Documentație - Cartea ro~ie a vertebratelor din Romania - Muzeul National de Istorie Naturala \"Crigore Antipa\" - 2005; - N. Donita; A. Popescu; M. Pauca Comanescu; S. Mihailescu; Iovu A. Biri~ Habitatele din Romania - Ed. Tehnica Silvica - 2005; - Liviu Tu~a - Studiu asupra miscarii tectonice in zona Cheile Craciunesti - 1998; - S.Burnaz - Contribupi la cunoa~terea faunei de macrolepidoptere din zonele carstice ale Munt,ilor Metaliferi -Bul. in£. - 1992; - M. Balazs - La caracterisation de la flore des gorges calcariferes des Monts Metaliferi - Sargetia - 1997; - S. Burnaz - Fauna de lepidoptere diurne a judetnlui Hunedoara - 2002; - loan Pop si loan Hodi~an - Studii floristice ~i de vegetatie la Cheile Craciunqti - Cluj - 1965; - Vasile Codoreanu - Flora ~i vegetatia lichenologidi de la Cheile Craciunqti Contributii Botanice - 1964 ; - T. Orghidan, St. Negrea, Gh. Racovira, C. Lascu - Pe~teri din Romania - Ed.Sport Turism - 1984.

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
83.22

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

CodTipSuprapunere %Numele sitului
* 83.22 2.517.-Calcarele din Dealul Măgura

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
10.00
-
C
30.00
-
A
40.00
-
C
5.00
+
C
1.00
-
C
5.00
+
C
2.00
0
C
1.00
0
C
10.00
-
C
-
C
-
C
0
C
+
C
-
C
-
C
-

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
B
-
C
0
B
+
B
+
C
-
C
0
C
-
A
-
C
0
C
-
C
-
C
0
C
0
C
0
C
0
C
0
C
-
C
-
C
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Contract Administrare: 87/02.03.2010, Administrator:Clubul Alpin Român - Secţia Deva Băiţa, nr 214, jud Hunedoara 0722 790290 alexandru_crnl@yahoo.com
Planuri de management al sitului Custozii rezervaţiei naturale Calcarele din Dealul Măgura (care se suprapune acestui site) au depus spre avizare la Academia Română, Regulamentul şi Planul de management al ariei naturale protejate. Acelor suprafeţe din site care se află în fondul forestier de stat li se aplică regimul înscris în Amenajamentul Silvic al O.S. Deva.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L34-70
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70