Natura2000 - Munţii Măcinului (ROSCI0123)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K
Codul sitului ROSCI0123
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Munţii Măcinului

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 28.330833
Latitudine 45.146944
Suprafață (ha) 16893.90

Altitudine (m)

Minimă 4.00
Maximă 466.00
Medie 214.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Stepică

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
1.20
B
C
B
B
50.50
A
B
A
A
20.00
A
B
B
B
2.00
B
A
B
B
6.00
A
B
A
A
0.02
B
A
B
B
10.80
A
C
B
B
0.10
B
C
B
B
0.00
C
C
B
C
1.00
B
A
B
B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1304 Rhinolophus ferrumequinum R
C
C
C
C
1335 Spermophilus citellus C
B
B
C
B
2633 Mustela eversmannii R
C
B
B
B
2635 Vormela peregusna R
B
A
B
A
2609 Mesocricetus newtoni P
C
A
A
A

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1219 Testudo graeca C
A
A
B
A
1188 Bombina bombina R
D
1279 Elaphe quatuorlineata V
A
B
A
A

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1088 Cerambyx cerdo R
B
B
C
B
1089 Morimus funereus R
B
B
C
B
1060 Lycaena dispar R
C
B
C
B
1083 Lucanus cervus R
B
B
C
B
1078 Callimorpha quadripunctaria P
A
B
C
B
1084 Osmoderma eremita P
B
B
C
B
1052 Euphydryas maturna P
B
B
C
B
4054 Pholidoptera transsylvanica R
B
B
A
B

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
PopulațieConservareIzolareEvaluare globală
2236 Campanula romanica R
A
A
A
A
4067 Echium russicum R
C
C
B
B
2079 Moehringia jankae V
B
A
B
B
2327 Himantoglossum caprinum R
B
C
B
B
1939 Agrimonia pilosa R
B
C
B
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Reptile
1276 Ablepharus kitaibelii R
C
Plante
Achillea leptophylla R
D
Plante
Achillea ochroleuca R
D
Plante
Allium flavum ssp. tauricum R
D
Plante
Allium moschatum V
D
Plante
Alyssum caliacrae R
D
Nevertebrate
1066 Apatura metis R
C
Plante
Asplenium adiantum-nigrum R
D
Plante
Asplenium septentrionale V
D
Plante
Astragalus ponticus R
D
Mamifere
2361 Bufo bufo RC
C
Mamifere
1201 Bufo viridis RC
C
Plante
Cachrys alpina V
D
Amfibieni
1353 Canis aureus RC
C
Amfibieni
2644 Capreolus capreolus C
C
Plante
Celtis glabrata V
D
Plante
Centaurea gracilenta R
D
Plante
Centaurea napulifera ssp. thirkei R
D
Plante
Centaurea tenuiflora R
D
Amfibieni
2645 Cervus elaphus R
C
Reptile
1278 Coluber caspius C
A
Plante
Comandra elegans R
D
Plante
Convolvulus lineatus R
D
Plante
Coronilla scorpioides V
D
Amfibieni
2593 Crocidura suaveolens RC
C
Plante
Crocus chrysanthus R
D
Plante
Crocus variegatus R
D
Plante
Crucianella angustifolia R
D
Plante
Dianthus guttatus R
D
Plante
Dianthus nardiformis R
D
Reptile
1281 Elaphe longissima RC
C
Plante
Epipactis helleborine R
D
Plante
Euphorbia cadrilateri var. transitoria V
D
Plante
Euphorbia dobrogensis R
B
Plante
Euphorbia myrsinites R
D
Nevertebrate
1065 Euphydryas aurinia R
C
Nevertebrate
Euphydryas maturna R
C
Amfibieni
1363 Felis silvestris P
C
Plante
Gagea saxatilis R
D
Plante
Gagea szovitsii V
D
Plante
Galanthus elwesii ssp. elwesii R
D
Plante
Galanthus plicatus R
D
Plante
Gymnospermium altaicum ssp. odessanum R
D
Plante
Heliotropium supinum R
D
Mamifere
1203 Hyla arborea RC
C
Nevertebrate
1077 Hyles hippophaes R
C
Plante
Iberis saxatilis ssp. saxatilis V
D
Nevertebrate
Kirinia roxelana R
C
Reptile
1251 Lacerta trilineata R
C
Plante
Lactuca viminea ssp. viminea V
D
Plante
Lythrum thymifolia var. erectum V
D
Nevertebrate
1058 Maculinea arion R
C
Amfibieni
1357 Martes martes R
C
Plante
Minuartia bilykiana R
D
Plante
Moehringia grisebachii R
D
Amfibieni
Mustela eversmanii R
A
Plante
Myrrhoides nodosa V
D
Plante
Nepeta ucranica V
D
Plante
Notholaena marantae V
D
Plante
Orchis morio ssp. picta V
D
Plante
Orchis purpurea R
D
Plante
Orchis simia V
D
Plante
Paeonia peregrina R
D
Plante
2098 Paeonia tenuifolia R
C
Plante
Paliurus spina-christi R
D
Nevertebrate
1056 Parnassius mnemosyne R
C
Mamifere
1197 Pelobates fuscus R
C
Plante
Physocaulis nodosus V
D
Reptile
1248 Podarcis taurica C
C
Mamifere
1209 Rana dalmatina R
C
Plante
Rosa turcica V
D
Nevertebrate
1050 Saga pedo R
C
Plante
Scorzonera austriaca R
D
Plante
Scorzonera mollis R
D
Plante
Scutellaria orientalis var. pinnatifida V
D
Plante
Seseli tortuosum V
D
Plante
Silene compacta R
D
Plante
Silene supina R
D
Plante
Smyrnium perfoliatum V
D
Plante
Spiraea crenata R
D
Plante
Stachys angustifolia R
D
Plante
Stipa ucrainica V
D
Plante
Symphytum tauricum R
D
Plante
Valerianella coronata R
D
Reptile
1295 Vipera ammodytes R
C
Nevertebrate
1053 Zerynthia polyxena R
C

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Muntiii Macin, formati in timpul orogenezei hercinice ( intre erele Paleozoica si Mezozoica), sunt unii dintre cei mai vechi munti din Romania. Muntii au o suprafata totala de 50 000 ha si sunt localizati in partea de sud-est a Romaniei ( in judetul Tulcea). Aria tinta include doua lanturi muntoase principale: Pricopan-Megina ( in capatul nord-vestic) si Macin ( in partea centrala si sud-estica) separate prin depresiunea Greci. Cel mai inalt varf Tutuiatu, are 463 m inaltime. Tipuriole de roci dominante sunt granitele, porfirele, argila cu caolin, cuartul si recent depozitatele straturi de loess. Din suprafata totala a zonei tinta, 11,291 ha apartin Administratiei Nationale a Padurilor, din care 10,160 ha sunt paduri, 940 ha sunt terenuri neproductive, 130 ha sunt habitate stancoase si 61 ha sunt alocate administratiei, restul de 30 ha este pasune comunala apartinand CL Măcin. Acesti munti prezinta ecosisteme caracteristice de stepa ponto-balcanica, paduri sub-mediteraneene si balcanice, si o mare diversitate de flora si fauna. Aria tinta reprezinta limita nordica a sute de specii Mediteraneene, Balcanice si Pontice, limita sudica a speciilor central Europene si Caucaziene, si limita vestica de distributie a catorva specii Asiatice. In aceasta regiune exista aproximativ 1 900 specii de plante. Lista faunei Muntilor Macin include in jur de 2000 de specii de nevertebrate ( aproximatic 1000 de specii de fluturi au fost reconfirmate in anul 2000, ca fiind prezente), 7 specii de amfibieni, 11 specii de reptile ( incluzand specii rare ca Ablepharus kitaibelii, Lacerta trilineata, Elaphe quatorlineata, Vipera ammodytes), si cel putin 187 de specii de pasari ( incluzand specii rare ca Monticola saxatilis, Oenanthe pleschanca, Oenannte isabellina, Lanius senator, Neophron percnopterus, etc), si 40 specii de mamifere( incluzand specii adaptate la stepa ca Spermophilus citellus, Vormela peregusna, Canis aureus etc).
Calitate si importanță Numarul plantelor superioare reprezinta peste 19% din flora Europeana si este comparabil cu flora bogata a insulelor Creta si Corsica. Unul dintre principalele argumente pentru infiintarea acestui parc este valoarea ecologica remarcabila a acestor munti si prezenta multor specii floristice care sunt periclitate atat la nivel national cat si international. Macin si imprejurimile lor sunt singurele zone din Romania unde inca mai exista suprafete importante de vegetatie naturala de stepa care nu se gaste in alte parti ale Romaniei sau altundeva in Balcani. Muntii Macin reprezinta singurul Parc National din tara care protejeaza acest tip de vegetatie care este foarte rara acum in Europa. Aceasta zona protejeaza 27 de specii si subspecii de plante endemice ( Campanula romanica, Corydalis solida ssp slivenensis, Euphorbia nicaeensis ssp cadrilateri, Moehringia grisebachii, M. jankae, Silene cserei) Muntii Macin reprezinta cea mai importanta zona de cuibarit pentru pasarile rapitoare din Romania (Circaetus gallicus, Falco cherrung) fiind de asemeni un important loc de pasaj pentru cele migratoare( Buteo ruffinus, Buteo lagopusetc).o parte din insectele gasite in MM sun noi pentru stiinta. De exemplu Polia cherrung a fost descoperita in 1997 langa Greci. De asemeni subspecia macini a fluturelui Chersotis laeta si subspecia niculescui a fluturelui Chersotis fimbriata a fost descrisa numai in 1997. cateva specii de insecet au fost inregistrate numai in acesasta regiune a tarii: Menaccarus arenicola, Nabis provencalis, Hypantopa segnelle, Bryotropha tachyptilella, Bryotropha domestica, Caryocolum alsinella, Caryocolum mucronatella, Anacampsis timidella, Dyspessa salicicola, Exophila rectangularis, Cucculia dracunculi, Nominoides facilis, Trichodes favarius, cerocoma schreberi, Halyzia sedecimguttata, Anatis ocellata, Harmonia quadripunctata, Judolia erratica, Strangalis septempunctata etc.
Vulnerabilitate Parcul este moderat afectat de activitati de pasunat sporadic si de colectarea ilegala de animale (Testudo) sau plante, in special primavara. Zona din preajma manastirii de la Greci este periodic vizitata de turistii la sarbatorile traditionale religioase, intrand in parc la izvorul tamaduirii. Pe drumul de la Nifon la Luncavita, utilizat pentru transportul lemnului extras din padure, sunt calcate anual aproximativ 300 de exemplare de broasca raioasa.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) legiferata prin Legea 5/2000 si HG 230/2003
Tip de proprietate 11291 ha reprezinta padure domeniul statului fiind in administrarea Regiei Nationale a Padurilor 30 de ha apartin Consiliului Local Macin
Documentație Ciocârlan, V. - Flora ilustrată a României, Ed.Ceres, Bucureşti, 2000. Dămăceanu,C.; Leandru, V.; Ceuca, G. - Cercetări privind ameliorarea pădurilor degradate din nordul Dobrogei, Editura Agro-Silvică, Bucureşti, 1964. Dihoru, Gh.- Insula de fagi din Dobrogea, Natura, Seria Biologie, nr. 3/1962 Dihoru, Gh.; Doniţă, N. - Flora şi vegetaţia Podişului Babadag, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1970. Doniţă, N.; Ivan, D.; Coldea, Gh.; Sanda, V.; Popescu, A.; Chifu, Th.; Păucă-Comănescu, M.; Mititelu, D.; Boşcaiu, N. - Vegetaţia României, Ed. Tehnică Agricolă, Bucureşti, 1992. Doniţă, N.; Chiriţă, C.; Stănescu, V. (coordonatori) - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, I.C.A.S. Bucureşti, 1990. Doniţă, N., Popescu, A., Păucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.-A. - Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti, 2005. Ivan, D. - Fitocenologie şi vegetaţia R.S.R., Ed.Didactică şi Pedagogică , Bucureşti, 1970 Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mihăilescu, S. - Lista roşie a plantelor superioare din România, în Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, PI, 1994. Prodan, I. - Conspectul Florei Dobrogei, Tipografia Naţională S.A., Cluj. Purcelean, Şt., Paşcovschi, S. - Cercetări tipologice de sinteză asupra tipurilor fundamentale de pădure din România, Centrul de Informare, documentare Tehnică pentru Economia Forestieră, Bucureşti, 1968. Rugină, R., Mititiuc, M. - Plante ocrotite din România, Ed. Universităţii ” Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2003. Sanda, V.; Arcus, M. - Sintaxonomia grupărilor vegetale din Dobrogea şi Delta Dunării, Ed. Cultura, Piteşti, 1999. Sanda, V. - Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal din România, Ed. Vergiliu, Bucureşti, 2002. Sanda, V.; Popescu, A.; Stanciu, D.A. - Structura cenotică şi caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România, Ed. CONPHIS, 2001. Săvulescu, T. (coordonator) - Flora R.S.R., Ed. Academiei R.S.R., 1976. Şerbănescu, I. – Harta geobotanică, Institutul de Geologie şi Geofizică , Bucureşti, 1975. *** European Red List of Globally Threatened Animals and Plants (D46) - United Nations, New York, 1991.

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
64.91
0.92

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

CodTipSuprapunere %Numele sitului
* 64.91 P-Munţii Măcinului
+ 0.92 2.764.-Valea Fagilor

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit CorineTipSuprapunere %
J091TL017 * 4.85
J091TL029 + 1.11

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
5.00
-
C
5.00
-

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
5.00
0
C
5.00
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului administrarea este incredintata RNP - Administratia Parcului National Muntii Macinului in cadrul Directiei Silvice Tulcea
Planuri de management al sitului Planul de Management nu eset inca aprobat

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-105
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70