Natura2000 - Pădurea Bălteni - Hârboanca (ROSCI0158)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip B
Codul sitului ROSCI0158
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Pădurea Bălteni - Hârboanca

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 27.656111
Latitudine 46.671111
Suprafață (ha) 526.00

Altitudine (m)

Minimă 95.00
Maximă 248.00
Medie 139.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
100.00
A
C
B
C

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Plante
Asarum europaeum P
D
Plante
Buglossoides purpurocaerulea P
D
Amfibieni
2644 Capreolus capreolus 15-30 i
A
Plante
Carex michelii R
D
Plante
Chrysopogon gryllus P
B
Plante
Convallaria majalis P
D
Plante
Crocus reticulatus R
D
Plante
Dianthus membranaceus R
D
Amfibieni
1363 Felis silvestris 2-10 i
A
Plante
Festuca valesiaca P
D
Plante
Galium mollugo P
D
Plante
Galium schultesii P
D
Plante
Iris aphylla R
C
Plante
Iris graminea P
D
Plante
Iris sintenisii ssp. brandzae R
B
Amfibieni
Lepus europaeus 15-60 i
A
Plante
Poa nemoralis P
D
Plante
Polygonatum latifolium P
D
Plante
Prunus tenella C
D
Plante
Quercus cerris C
D
Plante
Quercus frainetto C
D
Plante
Quercus pubescens C
D
Plante
Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius R
D
Plante
Rosa gallica C
D
Amfibieni
2607 Sciurus vulgaris 10-20 i
A
Plante
Scutellaria altissima P
D
Plante
Sorbus domestica C
D
Plante
Viola jordanii R
D
Amfibieni
Vulpes vulpes 6-20 i
A

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Pădurea Hârboanca este localizată pe versantul drept al văii Bârladului, în apropierea satului Brăhăşoaia şi reprezintă o insulă tipică din silvostepa de altadată a Podişului Central Moldovenesc. Altitudinea variază între 185 şi 240 metri şi expoziţia generală este V - SV. Stratul geologic este format dintr-un complex de marne si marne nisipoase, care constituie mai ales baza si un complex mai nisipos superior, in care se gasesc intercalatii de marne. In complexul inferior exista si un orizont de calcar. Stratigrafic, complexul inferior apartine sarmatianului mediu, iar cel situat deasupra este de varsta sarmatianului superior si a meotianului. Climatul este specific stepei, cu întrepătrunderi ale nuanţei de silvostepă. Cantitatea de precipitatii anuale oscileaza intre 550 – 600 mm. Solurile sunt cele de tip cernoziomului levigat in diferite grade de evolutie. Pe partile cu relief mai accident, solul este mai putin evoluat. Substratul litologic pe care s-au format aceste soluri este reprezentat de marne si nisipuri iesite la suprafata in unele puncte. Flora instalata pe aceste soluri este una cu caracter mezo-xerofil sau chiar xerofil. Pe lângă fondul de bază al elementelor euroasiatice şi europene, se remarcă o abundentă şi largă participare a elementelor continentale, pontice, pontice - submediteraniene şi endemice. Dintre speciile continentale enumeram: Amygdalus nana (migdal pitic), Echinops sphaerocephalus (măciuca ciobanului sau rostogol),Viola jordanii var.iassiensis (toporaşi). s.a., din numărul mare al speciilor de origine pontică citam: Dianthus membranaceus (garofiţa), Iris hungarica (stânjenel), Quercus pedunculiflora (stejar brumariu), etc.; din grupul elementelor submediteraniene merită a fi amintite speciile: Chrysopogon gryllus (sadina), Quercus pubescens (stejar pufos), Sorbus domestica (scorus) , Rhamnus tinctoria (cruşin), Viola alba (toporaşi),s.a.; dintre elementele pontico - submediteraneene amintim doar speciile: Iris graminea (stânjenel), Carex michelii (rogoz), Crocus variegatus (sofrănel, brânduşa), Rosa gallica (trandafir pitic sau răsura), Scutellaria altisima (gura lupului) etc. Specia de stânjenel (Iris brandzae) este endemică. În liziera pădurii se întâlnesc tufişuri de migdal pitic, vişin pitic şi porumbar, iar în poieni apare o vegetaţie ierboasă xerofilă dominată de sadina (Chrysopogon gryllus) şi paiuş (Festuca valesiaca).
Calitate si importanță Situl a fost desemnat datorită prezenţei în cadrul acestuia a unui tip de habitat de interes pe 100% din suprafaţă reprezentând în acelaşi timp mai mult de 15% din prezenţa la nivel naţional a acestuia: 91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen. Padurea Harboanca prezinta o importanta deosebita din punct de vedere floristic, corologic si genetic prin identificarea mai multor specii si varietati de Quercus, si in special a unei serii de hibrizi interspecifici, dintre care unii cu valoare de elemente endemice (Quercus x diversifrons var. homophylla, Quercus x dacica var. tiszae, Quercus virgiliana f. pungens, Quercus x valachica, Quercus x kerneri, Quercus pubescens var. macrocarpa, Quercus x budensis var. vasluiensis, Quercus x spinosa var. brachylepis, etc). Prin hibrizii care vegeteaza aici, padurea Harboanca poate fi considerata pe drept cuvant, un veritabil centru genetic hibridogen de Quercus.
Vulnerabilitate Suprafata Padurii Harboanca este redusa, se invecineaza cu asezari umane si terenuri cultivate, care au permis infiltrarea unui grup important de specii antropice.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) A fost declarata rezervatie naturala in baza Deciziei nr. 220/1973 a Comitetului executiv al Consiliului Popular Judetean Vaslui si este inclusa in Anexa I a Legii nr. 5/2000 la pozitia 2778; suprafata rezervatiei fiind de 40.8 ha.
Tip de proprietate Proprietete de stat.
Documentație prof. Dr. Ion Iordache, Studiul complex al ariilor protejate din Moldova si a situatiei lor actuale, 1997;

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
10.87

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

CodTipSuprapunere %Numele sitului
* 8.14 2.778.-Padurea Harboanca
* 2.73 2.779.-Padurea Balteni

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
2.00
+
C
5.00
0

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
5.00
-
C
10.00
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Custodele rezervatiei forestiere si botanice Padurea Harboanca este Directia Silvica Vaslui - Ocolul Silvic Brodoc. Incredintata prin Conventia de custodie nr. 4551/2004.
Planuri de management al sitului Planul de management a fost elaborat de Directia Silvica Vaslui - Ocolul Silvic Brodoc.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-44
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-56
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70