Natura2000 - Pădurea Torceşti (ROSCI0178)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip B
Codul sitului ROSCI0178
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Pădurea Torceşti

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 27.490833
Latitudine 45.681111
Suprafață (ha) 129.90

Altitudine (m)

Minimă 17.00
Maximă 33.00
Medie 27.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Stepică

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
87.00
A
C
B
B

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Situl este localizat in lunca veche a Barladului la o altitudine de 20-35m, pe depozite aluviale. Situl este compus din subparcelele silvice 19 la 25 din unitatea de productie II Torcesti, Ocolul Silvic Tecuci, Directia Silvica Galati. In marea majoritate situl prezinta un grad de inchidere al coronamentului de 70-80%. Ca urmare, speciile de graminee sunt slab reprezentate si in consecinta solul nu este intelenit. O suprafata de 14.4ha (conform amenajamentului silvic – subparcelele silvice 19 C, Z; 20 B; 22 A, B, E; 23 B, C, D, E; 24 B; 25 B) nu este acoperita de habitatul 91F0 si reprezinta vegetatie forestiera fara cod Natura 2000.
Calitate si importanță Se remarca structura naturala foarte bine conservata reprezentata prin: diversitatea speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (pe langa stejarul pedunculat, Q. robur, apar doua specii de frasini indigeni: F. angustifolia si sporadic F. pallisiae; trei specii de ulmi indigeni: U. procera, U. minor si mai rar Ulmus laevis,); prezenta regenerarii naturale a speciilor arborescente edificatoare pentru habitat (stejar, frasini si ulmi). In portiunile depresionare (foste brate inundabile din vechea albie a Barladului) apar insule de plop alb (Populus alba) si cenusiu (Populus x canescens). Exista portiuni unde subarboretul este foarte bine dezvoltat asigurand o buna protectie a solului. Speciile principale de subarboret sunt reprezentate de paducel (Crataegus monogyna), sanger (Cornus sanguinea), lemn cainesc (Ligustrum vulgare), maces (Rosa canina), salba moale (Euonymus europaeus), alun (Corylus avellana), socul negru (Sambucus nigra), curpenul de padure (Clematis vitalba) si izolat spinul cerbului (Rhamnus catharticus). Pe langa forma tipica de stejar pedunculat (Q. robur) s-a remarcat prezenta sporadica a formei „perrobusta” (cupe mari cu peretele gros si solzi bombati). In anumite portiuni exista un al doilea etaj de arbori consituit din jugastru (Acer campestre), artar tatarasc (Acer tataricum), ulmi si frasini. De asemenea apar exemplare rare de carpen (Carpinus betulus) si tei argintiu (Tilia tomentosa). In parcela 20 apare un ochi de mlastina de cca. 3000 mp cu vegetatie specifica. ·Plante din Lista Roşie Europeană: Fritillaria orientalisPlante din Lista Roşie Naţională: Allium guttatum, Cephalanthera rubra, Dianthus capitatus, Dianthus guttatus, Dianthus kladovanus, Delphinium fissum, Dictamnus albus ssp. albus, Epipactis helleborine, Frittilaria tenella, Galanthus elwesii, Leucojum aestivum, Neottia nidus-avis, Orchis morio, Platanthera bifolia, Serratula wolffii.
Vulnerabilitate Regularizarea si indiguirea cursului raului Barlad au modificat regimul pedo-hidric al zonei. Ca urmare in prezent perioadele cu exces de umiditate in sol se intalnesc doar primavara (topirea zapezilor si ploi abundente) sau in cazul inundatiilor provocate de cursul vechi al raului. Aceasta modificare a regimului hidric ar putea influenta negativ vitalitatea frasinilor ca specii specii mezofile – mezohigrofile. Existenta salcamului plantat (chiar daca apare pe suprafata restransa) poate duce la patrunderea acestei specii in habitat amenintand astfel structura habitatului. Aceasta cauza potentiala poate fi inlaturata printr-o gospodarire corespunzatoare.
Tip de proprietate In prezent padurea face obiectul legii 247/2005 privind retrocedarea catre fostii proprietari (persoane fizice)
Documentație Amenajamentul Ocolului Silvic Tecuci (Unitatea de productie II Torcesti). Oprea A., 1998, Completări la flora şi vegetaţia Câmpiei Tecuciului (Jud. Galaţi), Bul. Grăd. Bot. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, 7: 119-122Oprea Ad., 1998, Flora şi vegetaţia din Câmpia Tecuciului şi Bazinul Inferior al Siretului (Jud. Galaţi). Teză de doctorat. Univ. „Al. I. Cuza” Iaşi, 296 p. + 122 fig. + 113 tab. + 40 foto + o hartă

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
A
100.00
+
C
100.00
0

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
A
0
A
+
C
0
B
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Ocolul silvic Tecuci, Directia Silvica Galati
Planuri de management al sitului Amenajamentul Ocolului silvic Galati (Unitatea de productie II Torcesti)

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-80
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-79
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70