Natura2000 - Pădurea Troianu (ROSCI0179)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip B
Codul sitului ROSCI0179
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Pădurea Troianu

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 25.011667
Latitudine 44.021389
Suprafață (ha) 78.80

Altitudine (m)

Minimă 83.00
Maximă 107.00
Medie 103.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
5.00
B
C
B
B
90.00
B
C
B
B
5.00
B
C
B
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Plante
Acer tataricum C
D
Plante
Adonis vernalis R
D
Plante
Alliaria petiolata C
D
Plante
Amaranthus blitoides C
D
Plante
Amaranthus hybridus C
D
Nevertebrate
Andricus curvator P
D
Amfibieni
Apodemus sylvaticus P
D
Plante
Ballota nigra C
D
Nevertebrate
Bolothrips icarus P
D
Amfibieni
2644 Capreolus capreolus P
C
Plante
Carduus hamulosus C
D
Plante
Centaurea biebersteinii ssp. biebersteinii C
D
Plante
Chenopodium album C
D
Plante
Chenopodium polyspermum C
D
Nevertebrate
Chirothrips manicatus C
D
Plante
Chrysopogon gryllus C
D
Plante
Cirsium vulgare C
D
Plante
Crataegus monogyna C
D
Plante
Dianthus monadelphus ssp. pallens R
D
Plante
Dichanthium ischaemum C
D
Plante
Digitalis lanata R
D
Nevertebrate
Drymonia ruficornis P
D
Plante
Echinochloa crus-galli C
D
Plante
Elymus repens C
D
Plante
Euphorbia esula ssp. tommasiniana C
D
Nevertebrate
Forficula auricularia P
D
Nevertebrate
Frankliniella intonsa C
D
Nevertebrate
Gastrophysa polygoni P
D
Plante
Hibiscus trionum C
D
Plante
Hypericum elegans R
D
Reptile
1261 Lacerta agilis P
D
Reptile
2415 Lacerta praticola P
A
Reptile
1263 Lacerta viridis P
C
Plante
Leonurus cardiaca C
D
Amfibieni
Lepus europaeus P
D
Nevertebrate
Lymantria dispar P
D
Nevertebrate
Malacosoma neustria P
D
Plante
Melica ciliata C
D
Reptile
2469 Natrix natrix P
D
Plante
Paeonia peregrina R
D
Plante
Phlomis herba-venti ssp. pungens R
D
Plante
Poa angustifolia C
D
Plante
Polycnemum verrucosum R
D
Plante
Portulaca oleracea C
D
Plante
Quercus cerris C
D
Plante
Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius C
D
Plante
Robinia pseudacacia C
D
Plante
Salvia aethiopis R
B
Plante
Setaria pumila C
D
Plante
Silene bupleuroides R
D
Amfibieni
Sus scrofa P
D
Nevertebrate
Tettigonia viridissima P
D
Nevertebrate
Tortrix viridana P
D
Plante
Tribulus terrestris C
D
Plante
Veronica spicata RC
D
Nevertebrate
Vespa crabro P
D

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Stratul arborescent este dominat de Quercus cerris (cerul) în proporţie de 95%. În acest etaj se mai întâlnesc Quercus farnetto (gârniţa) 1-2%, Q. pubescens (1%) şi Q. pedunculiflora (stejar brumăriu) 1%. Iniţial aceste arborete au fost de stejar brumăriu, cer şi gârniţă, dar prin extragerea selectivă a stajarului brumăriu, esenţă cu lemn mai valoros, s-a ajuns la starea actuală a arboretelor prin care domină Quercus cerris. Acest deziderat susţinut de noi se poate proba prin existenţa unor arbori cu diametrul de peste 100 cm care au fost extraşi destul de recent. Acoperirea medie a stratului arborescent este de 75-80%. Subarboretul se prezintă slab dezvoltat, ocupând în general o proporţie de circa 5% şi atingând o înălţime medie de 2-3 m. Speciile care alcătuiesc acest strat sunt următoarele: Crataegus mongyna, Acer tataricum, Ulmus minor, Evonymus europaeus, Rosa dumetorum, Cornus sanguinea, Cornus mas, Ligustrum vulgare, Rosa gallica, Viburnum lantana şi Rhamnus tinctoria. Exemplare mai dese de Crataegus monogyna şi Cornus sanguinea se întâlnesc în ochiurile de pădure cu deschidere în extremitatea sudică a trupului 16 A. Stratul ierbos cu o înălţime medie de 40-60 cm şi o acoperire de 40% este bine reprezentat de o serie de specii xero-mezofile, fiind caracteristic prin prezenţa expresivă a bujorului (Paeonia peregrina şi var. romanica) specie vulnerabilă şi rară. Altitudinea scăzută şi apropierea de localitatea Troianu, limitează compoziţia macrofaunei, varietatea florei şi vegetaţiei şi accesibilitatea ei determină însă efective ridicate de căpriori (Capreolus capreolus) şi mistreţi (Sus scropha) şi mai ales iepuri (Lepus europaeus). Răspândirea adulţilor şi puilor de căpriori a fost semnalată şi prin locurile de înoptare, iarba presată şi mărimea acestei suprafeţe, în special în zona plantaţiei de salcâm.
Calitate si importanță Fauna de nevertebrate din coronamentul ceretului este slab reprezentată atât calitativ cât şi cantitativ; foarte importantă şi pozitivă este lipsa insectelor dăunătoare: Lymantria dispar, Malacosoma neustria, Tortrix viridana şi Drymonia ruficornis. Gradaţiile defoliatorilor, a căror curbă cu valori maxime se repetă în general la intervale scurte, aici, în pădurea Troianu durata gradaţiei şi perioada de revenire a acesteia, a depăşit 7 ani. Deci relevăm o stare foarte bună de sănătate a acestui ceret. Cioturile tăiate, cu mici scorburi sunt locul unor cuiburi de viespi (Vespa crabo). S-au remarcat foarte puţine gale pe frunze (datorate speciilor de Cynips coloris. Tulpinile arborilor, ca şi coronamentele acestora, prezintă o foarte bună stare de sănătate, nefiind atacate nici de Cerambicide nici de Ipide (gândaci de scoarţă, Coleoptere) care diminuează vitalitatea arborilor prin canalele pe care le sapă în interiorul copacilor. În perioada iernii, animalele ierbivore se hrănesc şi cu scoarţa arborilor, fenomen neîntâlnit în acest ceret, ceea ce dovedeşte posibilitatea diversificării hranei pentru aceşti macroconsumatori. La nivelul hipergaionului, microartropodele sunt alcătuite din fitofagi, care constituie majoritatea, şi puţini zoofagi; raportul lor, cu valoare supraunitară, indică o cenoză cu evoluţie pozitivă. Orthopterele (Tettigonia viridissima) numeroase şi thysanopterele (thripsi) sunt bioindicatori ai unei comunităţi echilibrate, bine închegate. Numărul redus de diptere (muşte) indică o biocenoză stabilă, neinfluenţată de impactul uman. În concluzie, biocenozele de ceret, cu specii de amestec, de la Troianu, se pot considera printre cele mai stabile biocenoze. Echilibrul natural, valoarea ştiinţifică – faunistică a pădurii, se constituie în elemente favorabile care au dus la declararea Pădurii Troianu drept rezervaţie naturală conform legii protecţiei mediului înconjurător, secţ. VI art. 29.
Vulnerabilitate Prin declararea ca rezervaţie naturala a Pădurii Troianu şi prin monitorizarea întregului perimetru al acesteia, au fost reduse influenţele negative asupra covorului vegetal şi implicit populaţiile locale ale speciei de bujor românesc(Paeonia peregrina var.romanica)au crescut substanţial.Pentru păstrarea arboretelui natural şi refacerea biodiversităţii şi a potenţialului său bioproductiv s-a impus cu stringenţă luarea unor măsuri de conservare precum:1.Reducerea căilor de acces în pădure în scopul diminuării impactului antropic mai ales asupra sinuziei ierboase.2.Interzicerea plantării salcâmului,care pe lângă faptul că, contrastează puternic cu structura naturală a arboretului de cer(Quercus cerris),cantonează multe specii de buruieni pe care se dezvoltă numeroşi paraziţi vegetali ce pot infesta vegetaţia pădurii.3.Interzicerea oricărei forme de recoltare,tăiere,culegere,dezrădăcinare sau distrugere cu intenţie a speciilor de plante ocrotite prin lege în habitatele naturale. 4.Interzicerea păşunatului şi amplasarea de stâne şi locuri de târlire.5.Interzicerea aprinderii şi folosirii focului deschis în afara vetrelor special amenajate şi semnalizate,precum şi interzicerea abandonării deşeurilor în afara locurilor special amenajate şi semnalizate.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturala protejata pentru noi zone Categoria IV IUCN - rezervatie botanica
Tip de proprietate Proprietate de stat-49%(RNP ROMSILVA-Direcţia Silvică Alexandria), Proprietate comunală-43%Cons.Loc.Troianu şi 1% Şcoala Generală cu cls.I-VIII Troianu, Proprietate privată -7%(persoane fizice)
Documentație Studiul privind identificarea elementelor specifice Pădurii Troianu în vederea declarării acesteia ca arie protejată, efectuat de Institutul de Biologie Bucureşti prin contractul de cercetare-dezvoltare nr.531/2002.

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
20.00
+
C
20.00
+
C
10.00
+
C
100.00
+
C
100.00
0
C
10.00
-

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
A
80.00
0
C
50.00
-
C
100.00
0
B
50.00
-
B
10.00
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului În urma evaluării solicitării de atribuire în custodie a rezervaţiei naturale Pădurea Troianu, conform procedurii Ord.494/2005, această arie naturală protejată a fost atribuită în custodie Direcţiei Silvice Alexandria,în urma încheierii c
Planuri de management al sitului Conform prevederilor Ord. MMGA nr.494/2005 şi a legislaţiei în vigoare, Direcţia Silvică Alexandria, în calitate de custode, are obligaţia ca în termen de 1 an de la încheierea convenţiei de custodie să realizeze planul de management şi în termen de 6 luni de la încheierea convenţiei de custodie să întocmească regulamentul rezervaţiei naturale Pădurea Troianu. Până la realizarea acestora, Agenţia pentru Protecţia Mediului Teleorman a impus respectarea unor măsuri de conservare speciale Direcţiei Silvice Alexandria care administrează în prezent această arie naturală protejată prin Ocolul Silvic Roşiorii de Vede.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-135
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70