Natura2000 - Penteleu (ROSCI0190)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip B
Codul sitului ROSCI0190
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Penteleu

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 26.400278
Latitudine 45.626944
Suprafață (ha) 11267.90

Altitudine (m)

Minimă 644.00
Maximă 1759.00
Medie 1251.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Alpină

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
8.00
A
C
B
B
2.50
B
C
B
B
1.00
B
C
B
B
0.10
B
C
B
B
0.05
C
C
A
B
10.00
B
C
B
B
0.00
D

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1354 Ursus arctos 70-100 i
C
A
C
A
1352 Canis lupus 20-30 i
C
B
C
B
1361 Lynx lynx P
C
B
C
B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1166 Triturus cristatus R
D
1193 Bombina variegata RC
C
A
C
A
2001 Triturus montandoni P
C
B
C
B

Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1138 Barbus meridionalis P
C
B
C
B
1163 Cottus gobio P
C
B
C
B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1078 Callimorpha quadripunctaria RC
C
A
C
A
4014 Carabus variolosus P
C
B
C
B
1087 Rosalia alpina P
C
A
C
A

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
PopulațieConservareIzolareEvaluare globală
4070 Campanula serrata P
C
C
B
B
1393 Drepanocladus vernicosus P
C
C
B
B
1381 Dicranum viride R
B
C
B
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Plante
Achillea oxyloba ssp. schurii R
B
Plante
Aconitum anthora R
D
Plante
Allium schoenoprasum ssp. schoenoprasum var. sibiricum V
A
Plante
Allium ursinum P
A
Reptile
2432 Anguis fragilis P
A
Amfibieni
Arvicola terrestris scherman P
B
Plante
Asarum europaeum P
D
Pești
Barbus barbus P
C
Mamifere
1201 Bufo viridis C
C
Plante
Cephalanthera rubra V
A
Amfibieni
2645 Cervus elaphus RC
A
Pești
2508 Chondrostoma nasus RC
D
Plante
Coeloglossum viride V
A
Plante
Corallorhiza trifida V
A
Reptile
1283 Coronella austriaca R
A
Plante
Dactylorhiza cordigera R
A
Plante
Dactylorhiza sambucina R
A
Plante
Dianthus carthusianorum R
B
Plante
Dianthus spiculifolius R
B
Plante
Drosera rotundifolia V
A
Plante
Epipactis helleborine V
A
Plante
Epipogium aphyllum R
A
Plante
Euphorbia amygdaloides P
D
Amfibieni
1363 Felis silvestris P
A
Plante
Fragaria vesca C
D
Plante
Galium odoratum P
D
Plante
Genista tinctoria P
D
Plante
Geranium sylvaticum ssp. caeruleatum R
B
Plante
Gladiolus imbricatus P
A
Plante
Goodyera repens V
A
Plante
Gymnadenia conopsea R
A
Nevertebrate
1026 Helix pomatia P
A
Plante
Hepatica transsilvanica P
B
Mamifere
1203 Hyla arborea P
C
Plante
Hypericum richeri ssp. grisebachii P
B
Pești
Leuciscus cephalus RC
D
Plante
Linum austriacum P
D
Plante
Listera cordata V
A
Plante
Listera ovata V
A
Plante
Maianthemum bifolium P
D
Amfibieni
1357 Martes martes 10-13i
C
Plante
Mercurialis perennis RC
A
Amfibieni
1341 Muscardinus avellanarius P
A
Amfibieni
1358 Mustela putorius 5-10i
C
Plante
Myricaria germanica P
D
Plante
Narcissus poeticus ssp. radiiflorus P
A
Reptile
1292 Natrix tessellata P
A
Plante
Neottia nidus-avis R
A
Plante
Nigritella nigra P
A
Plante
Nigritella nigra ssp. rubra P
A
Plante
Ophioglossum vulgatum R
D
Plante
Orchis coriophora R
A
Plante
Orchis laxiflora P
D
Plante
Orchis morio R
A
Plante
Orchis ustulata R
A
Mamifere
1197 Pelobates fuscus RC
C
Pești
Phoxinus phoxinus P
D
Reptile
1256 Podarcis muralis P
A
Plante
Pteridium aquilinum P
D
Plante
Pulsatilla alpina P
D
Mamifere
1209 Rana dalmatina P
C
Mamifere
1213 Rana temporaria P
C
Plante
Ranunculus carpaticus P
D
Plante
Rubus sulcatus C
D
Mamifere
2351 Salamandra salamandra P
A
Pești
Salmo trutta fario P
D
Plante
Scheuchzeria palustris V
A
Amfibieni
2607 Sciurus vulgaris P
A
Plante
Silene nutans ssp. dubia R
B
Pești
1109 Thymallus thymallus RC
C
Plante
Vaccinium myrtillus RC
D
Plante
Vincetoxicum hirundinaria P
D
Reptile
2473 Vipera berus P
A
Amfibieni
Vulpes vulpes 10-15i
A

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Munţii Pentelu constituie un masiv muntos de formă piramidală, situat în sud-estul Carpaţilor Orientali (în Carpaţii de Curbură), între râurile Bâsca Mare (la vest) şi Bâsca Mică (la est), fiind principala unitate a Munţilor Buzăului. Impresionează îndeosebi prin culmile sale prelungi, pajiştile întinse şi prin perspectiva extrem de largă pe care o oferă asupra Carpaţilor de Curbură. Astfel, în zilele cu vizibilitate bună, din culmea principală a Penteleului pot fi observate masivele muntoase cuprinse între Munţii Ciucaş şi Munţii Vrancei. Văile Bâsca Mare şi Bâsca Mică, care separă masivul din cuprinsul Munţilor Buzăului, au o desfăşurare în general nord-sud şi îmbracă aspecte diferite de la un sector la altul, în funcţie de rocă şi structură. Altitudinea maximă este de 1.772 m în vârful Penteleu. Defrişările îndelungate de pe culmile domoale au dus la extinderea pajiştilor montane, alcătuite predominant din păiuş roşu, care au determinat o intensă activitate pastoral. Pe vremuri, pe acest munte se ţineau nedeile sau târgurile anuale, denumite popular Drăgaica, târguri care în secolul XIX au coborât în câmpie, lângă oraşul Buzău, unde se ţin şi în prezent. Din punct de vedere geologic, Masivul Penteleu, este format din complexul gresiei de Tarcău (fliş paleogen), denumire dată de geologul Sava Athanasiu, strâns cutat uneori până la cute solzi, dar se remarcă şi câteva sinclinale şi anticlinale, mai largi, cum ar fi sinclinalul care trece peste creasta Cernatu-Penteleu şi anticlinalul Viforîtei. Gresia propriu-zisă are culoare cenuşie, conţine mult cuarţ, mică şi un ciment calcaros. Adesea are caracter microconglomeratic. Rezistenţa mai mare la eroziune a făcut ca fizionomia interfluviilor să degaje masivitate, iar văile să prezinte caractere specifice depresiunilor. De asemenea, pe lângă formaţiunile de fliş grezos (gresia de Tarcău), care sunt dominante, se mai întâlnesc intercalaţii şistoase (facies de Fusaru), marne şi marno-calcare, fliş bituminos cu gresie de Kliwa, conglomerate. Acest facies se întâlneşte şi în celelalte masive ale Munţilor Buzăului, cu excepţia Siriului, precum şi în Munţii Vrancei. Faciesurile de Fusaru şi Kliwa se remarcă prin existenţa unor orizonturi extrem de variate ca alcătuire şi duritate. Gresiile, tari, gălbui-albicioase, predominant silicioase, formează strate de 0,5-2 m grosime ce alternează cu formaţiuni moi, friabile, uşor de dislocat, reprezentate prin şisturi disodilice, argile, etc. Orizonturile şi stratele de gresii, argile şi marne sunt cutate, cutele având o direcţie în general nord-est – sud-vest. Stratele au o cădere foarte mare, adesea fiind chiar verticale. Caracteristicile structurale se reflectă atât în fizionomia generală a reliefului, cât mai ales în detaşarea unor forme aparte de tipul zidurilor de gresie, jgheaburilor, cuestelor (forme de relief apărute într-o regiune în care stratele cu roci dure alternează cu cele moi, datorită eroziunii apelor curgătoare şi retragerii treptate a versanţilor). Masivul Penteleu, cuprins între văile Bâsca Mare şi Bâsca Mică, reprezintă unitatea principală a Munţilor Buzăului, atât prin altitudine (1.772 m) cât şi prin faptul că vârful său piramidal se zăreşte, în zilele însorite de iarnă, chiar din oraşul Buzău. Este constituit dintr-o creastă centrală, care începe în sud, cu vârful Piciorul Caprei (1.520 m) şi continuă cu vârful Penteleu (1.772 m), Crucea Fetei (1.578 m) şi Ciulianoş (1.602 m), din care se desprind o serie de culmi secundare ce coboară în trepte spre cele două văi. De o parte şi de alta a acestui aliniament de vârfuri se întind plaiuri, relativ netede, la altitudini ce ajung până la 1.400 m, dar coboară adesea şi la 1.200 m; mai cunoscute sunt plaiurile Viforîtei, Penteleului, Cernatului. Sub unele vârfuri se găsesc şi mici lacuri: Lacul Roşu şi Lacul Negru. La obârşia câtorva văi, cum ar fi Şapte Izvoare, se pot observa şi circuri nivale incipiente. Văile principale care drenează Masviul Penteleu sunt dirijate fie către Bâsca Mare, fie către Bâsca Mică şi prezintă multe alunecări în porţiunile în
Calitate si importanță Sit de importanta deosebita pentru habitate (forestiere, tufarisuri alpine), carnivorele mari (urs, lup, ras) si Rosalia alpina, aflate intr-o stare favorabila de conservare. Speciile Ursus arctos, Canis lupus şi Felis lynx sunt reprezentate prin populaţii optime sub aspectul densităţii, frecvenţei în zonă şi al efectului lor regulator în populaţiile prăzilor (artiodactile şi păsări) preferate. Culoarele de schimb între indivizii populaţiilor celor trei specii de carnivore mari, aflaţi pe versanţi diferiţi, încă pot permite fluxul genetic, pentru evitarea izolării şi consangvinizării unor eventuale populaţii prea mici.
Vulnerabilitate Cu ocazia investigaţiilor efectuate în teren au fost identificate o serie de factori şi activităţi care au influenţat în trecut, sau în prezent starea habitatelor, sau care ar putea în viitor să afecteze pe termen mediu sau lung starea habitatelor: 140-Păşunatul:Proces antropic. A avut un impact semnificativ în trecut, dar în ultimii 20 de ani numărul de animale a scăzut foarte mult. 160-Managementul silvic: Începând cu 1970, până în 1985, au fost practicate tăieri rase pe suprafeţe mari, urmate de reîmpădurirea cu puieţi de molid. Extinderea molidului, şi la o scară mai mică a pinului silvestru, în afara arealului prin plantarea acestuia în urma tăierilor rase în făgete sau amestecuri de fag şi răşinoase. 166 - Eliminarea arborilor morţi: Proces antropic. normele silvice nu conţin prevederi cu privire la menţinerea unei anumite cantităţi de lemn mort în pădure. Cu ocazia lucrărilor de îngrijire şi conducere, precum şi a lucrărilor de regenerare a pădurilor au fost extraşi atât arborii morţi pe picior, cât şi cei căzuţi la sol. 900-Eroziunea: Proces natural. Înclinarea accentuată a terenului, substratul de fliş, caracterul torenţial cursurilor de apă generează un potenţial erozional foarte ridicat. Fenomenele erozionale sunt foarte frecvente şi vizibile în zona pajiştilor mezofile şi în zona pajiştilor alpine 943-Surparea, alunecări de teren: Proces natural. Înclinarea accentuată a terenului, substratul de fliş, caracterul torenţial cursurilor de apă generează un potenţial de alunecări de teren foarte ridicat. Exploatarea potentialului turistic prin dezvoltarea unui turism de masa in defavoarea ecoturismului.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Desi Cernatu Viforata a figurat ca Rezervatie a Academiei Romane, astazi suprafetele sunt in litigiu cu localnicii care le revendica .In rest celelalte suprafete nu au statut de protectie pe linie de protectia naturii.
Tip de proprietate Păduri cca 35 000ha din care - 34 000ha proprietate publică de stat D. S.Bz -250ha proprietate publică com Gura Teghii - 450ha proprietate privată din care 100ha- Gura Teghii, 250ha- com. Brăieşti, 100ha com. Lopătari. Păşuni cca 2667 ha din care -300ha-proprietate publică de stat D. Silvică Buzău - 592 - proprietate publică com. G. Teghii - 400ha - proprietate publică com Brăieşti -1375 - proprietate privată com. G. Teghii Fâneţe- 784 ha - proprietate privată com. G. Teghii Gol de munte- 1100ha din care - 700ha - proprietate privată com. Lopătari - 60ha proprietate publică com. Lopătari -210 ha proprietate publică Gura Teghii - 130ha proprietate publică com. Brăieşti Drumuri auto- forestiere cca 30ha- detinute de Directia Silvică Buzău. Administrativ situatia se prezinta astfel: 1. Ocolul Silvic Gura Teghii cu UP urile: Gura Teghii, Balescu Zanoaga, Musa Mica, Goideasa, Ivanetu, Piciorul Caprei. 2. Ocolul Silvic Nehoiu cu UP urile: Paltinis, Podu Calului, Basculita, Patacu, Casoca, Cernatu Viforata. Fondurile de vanatoare FV 36 Basca Mare, FV 37 Piciorul Caprei, FV 35 Paltinis Casoca sunt administrate de Directia Silvica Buzau.
Documentație Rapoarte ale expertilor in cadrul contractului nr. 21/14.04.2010 “Servicii de consultanţă pentru elaborarea, dezbaterea şi avizarea Planului de management, Realizarea strategiei de vizitare, Realizare şi alimentare site, Concepere conţinut informaţional pentru broşuri şi pentru manualele de ecologie aferente implementării proiectului “Managementul conservativ şi participativ al sitului ROSCI0190 Penteleu ”, SMIS – CSNR 7164, intre Natura Management si CJ Buzau (Iovu-Adrian Biris, Dan Cogalniceanu, Calin Cengher, Iuliana Florentina Gheorghe, Dumitru Murariu, Oliviu Pop).

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit CorineTipSuprapunere %
J084BZ006 * 35.12

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
A
75.00
+
B
10.00
+
C
2.00
-
A
5.00
-
B
1.00
-
A
10.00
-
C
5.00
-
B
2.00
-
B
5.00
-
C
2.00
-
B
2.00
-
C
2.00
-
B
1.00
-
C
1.00
0
B
1.00
0

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
B
2.00
0
C
10.00
-
B
5.00
+
B
5.00
-
C
1.00
-
B
1.00
-
C
1.00
-
C
1.00
-
C
1.00
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Contract Administrare: 53/23.02.2010, Administrator:Consiliul Judeţean Buzău Buzău, str. Nicolae Bălcescu, nr 48, jud Buzău 0238414112, fax-0238725507 cjbuzau@cjbuzau.ro, www.cjbuzau.ro
Planuri de management al sitului Padurile sunt administrate conform planului de management silvic.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-77
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-89
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70