Natura2000 - Peştera Măgurici (ROSCI0192)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip B
Codul sitului ROSCI0192
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Peştera Măgurici

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 23.557778
Latitudine 47.360833
Suprafață (ha) 94.50

Altitudine (m)

Minimă 211.00
Maximă 358.00
Medie 280.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
29.00
71.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1304 Rhinolophus ferrumequinum P
C
A
C
A
1303 Rhinolophus hipposideros P
C
A
C
A
1310 Miniopterus schreibersi P
C
A
C
A
1307 Myotis blythii P
C
B
C
B
1324 Myotis myotis P
C
B
C
B

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Clase de habitat pondere in %
N14 - Pajiști ameliorate 10.00
N15 - Alte terenuri arabile 22.00
N16 - Păduri caducifoliate 68.00
TOTAL SUPRAFATA HABITAT
Alte caracteristici ale sitului Peştera este situată în Podişul Purcăreţ-Boiu Mare, zona carstică Mesteacăn-Răstoci, aflată pe teritoriul satului Răstoci, comuna Ileanda. Intrarea peşterii se află într-o dolină situată pe versantul sudic al Dealului Măguriţei. Habitat de însemnătate crescută pentru fauna de chiroptere din Podişul Someşan.
Calitate si importanță Dintre cele 5 specii de microchiroptere identificate în Peştera Măgurici, 3 specii, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros şi Miniopterus schreibersii sunt priorităţi EUROBATS, iar prezenţa lor presupune desemnarea unei arii speciale de conservare (conform actelor normative O.U.G. 236/2000, şi a Legii 462/2001). În plus, va fi imperios necesară identificarea şi protejarea zonelor de hrănire a liliecilor împotriva impactelor negative şi perturbărilor. La suprafaţă, pe întreaga suprafaţă de lângă peşteră există culturi de Poaceae (în principali de porumb), Fabaceae şi cartofi. Prin urmare, zona de lângă peşteră reprezintă un teritoriu de hrănire bun pentru aceste populaţii de lilieci. Datorită importanţei acestei peşteri pentru populaţiile de lilieci din platoul someşan, a fost inclusă, începând cu anul 2002, într-un program naţional de monitorizare a liliecilor, care continuă şi în prezent.
Vulnerabilitate La data la care se făceau primele observaţii s-a constatat existenţa urmelor lăsate de „căutătorii de comori, care extrăgeau cristale de gips şi le comercializau pe piaţa din Dej, efect negativ evident şi asupra populaţiilor de microchiroptere.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Peştera Măgurici este printre puţinele cavităţi din ţară care adăposteşte antodite şi monocristale de gips. Din punct de vedere mineralogic, observaţiile efectuate au scos în evidenţă pentru prima dată în carstul din România a crustelor de gips de tip starburst, precum şi a unor splendide agregate (maclate sau nemaclate) de gips formate în masa argilei existentă pe podeaua peşterii. Dintre speciile minerale descoperite, se semnalează câteva noutăţi remarcabile; phosphammitul este citat pentru a doua oară în lume (se cunoaşte doar dintr-o peşteră din Australia), în aceeaşi situaţie aflându-se francoanellitul, care, a fost semnalat până în prezent doar din 3 peşteri învecinate din Italia (Onac şi Vereş, 2003). Într-o situaţie similară se află şi mineralele mirabilit, bassanit, Cesanit, monetit şi taranakit, care sunt rarităţi pentru mineralogia peşterilor din România. Situl a fost declarat monument al naturii prin H.G. nr. 2151 din 2004.
Tip de proprietate Proprietate de stat 100%.
Documentație - C.P. II dr. Bogdan T. Onac, C.P. III dr. Daniela Borda, asist. Dr. Tudor Tămaş – Peştera Măgurici (Răstoci, jud. Sălaj) - Documentaţie privind instituirea regimului de arie naturală protejată, Institutul de Speologie Emil Racovita Cluj-Napoca, 2004; - Baboş, R., (1981). Sinteză a rezultatelor cercetărilor de speologie fizică în zona carstică Răstoci. Buletinul speologic 5: 72-92. - Bieltz, E.A. (1886): Die fauna der Wirbelthiere Siebenbürgers - Hermannstadt. Borda, D., Racoviţă G., (2000-2001). Données thermo-hygrométriques sur la Grotte de Ciungi et la Grotte de Măgurici (Plateau du Someş, Transylvanie). Trav. Inst. Speol. Emile Racovitza, XXXIX-XL: 207-226. Borda D., Borda, C, Tămaş, T., (in press). Bats, climate and air microorganisms in a Romanian Cave. Mammalia, Franţa. - Călinescu, R. (1931): Mamiferele României - Imprimeria naţională. Bucureşti. Giurgiu, I., Vădeanu T., Done, A., Negru, M., Sandeschi. N. Silvăşanu, G., Codescu. M.. Ciuculescu, O., Solomon, E., Sfâşie, M, Cucu, F., (1983). Descoperiri şi explorări în podişul Someşan (bază pentru inventarul zonei) - Buletinul Clubului de Speologie Emil Racoviţă 8:11-82. Nedopaca, M., Onac, B. P., Todoran, V. (1989). Aspecte ale micromorfologiei cristalelor de gips din peşteri. Buletin speologic 12: 9-14. - Onac, B. P. (1991). New data on some gypsum speleothems in the caves Vintului (Pădurea Craiului Mountains) and Răstoci (Someş Plateau). Trav. Inst. Speol. Emile Racovitza, XXX, 189-193. Onac, B. P. (2003). Minerals of the Carpathians: first update. Acta Mineral.-Petrog. Szeged, 44: 55-58. - Onac, B. P., Todoran, V. (1987). Contribution a la connaissance des formations de gypse de la grotte de Răstoci (NO de la Roumanie). In The Eocene from the Transylvanian Basin (Eds. Petrescu, I & al), 301-306, Cluj-Napoca. - Onac, B. P., Vereş, D. Ş. (2003). Sequence of secondary phosphates deposition in a karst environment: evidence from Măgurici Cave (România). European Journal of Mineralogy 15 (4): 741-745. Pazslawsky, J. (1918). Fauna Regni Hungariae, Mammalia, Budapesta.

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
B
100.00
-
C
50.00
-

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
0

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului A.P.M. Sălaj, Institutul de Speologie Emil Racoviţă Cluj-Napoca, Primăria comunei Ileanda
Planuri de management al sitului Acces limitat la vizitele cu caracter profesional, interzicerea utilizării pesticidelor în zonele de hrănire a liliecilor.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L34-24
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70