Natura2000 - Podişul Nord Dobrogean (ROSCI0201)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K
Codul sitului ROSCI0201
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Podişul Nord Dobrogean

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 28.501944
Latitudine 44.970278
Suprafață (ha) 84811.50

Altitudine (m)

Minimă 0.00
Maximă 411.00
Medie 201.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Stepică

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
2.00
A
A
B
B
0.01
B
A
B
B
27.87
A
A
B
A
2.25
A
B
A
A
24.70
A
B
B
A
23.58
A
B
B
A
17.07
A
A
B
A
0.02
C
C
B
C
0.00
C
C
B
C
1.00
B
A
B
B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1335 Spermophilus citellus RC
A
A
C
A
1304 Rhinolophus ferrumequinum P
C
B
C
B
2609 Mesocricetus newtoni R
A
B
A
B
2633 Mustela eversmannii V
A
B
B
B
2635 Vormela peregusna V
A
B
B
B
2021 Sicista subtilis P
B
B
A
B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1219 Testudo graeca RC
A
B
B
A
1188 Bombina bombina P
D
1279 Elaphe quatuorlineata V
B
B
A
B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1089 Morimus funereus P
A
B
C
B
1088 Cerambyx cerdo P
B
B
C
B
4011 Bolbelasmus unicornis R
B
B
C
B
1060 Lycaena dispar RC
B
B
C
B
4053 Paracaloptenus caloptenoides R
A
B
B
B

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
PopulațieConservareIzolareEvaluare globală
2236 Campanula romanica R
A
A
A
A
2079 Moehringia jankae V
A
A
A
A
2253 Centaurea jankae P?
2327 Himantoglossum caprinum R
A
C
B
B
2125 Potentilla emilii-popii P?
4067 Echium russicum V
C
C
B
B
4097 Iris aphylla ssp. hungarica V
C
C
B
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Plante
Achillea clypeolata R
A
Plante
Achillea ochroleuca R
A
Plante
Agropyron cristatum ssp. brandzae P
C
Plante
Anacamptis pyramidalis R
A
Plante
Asparagus verticillatus C
A
Plante
Asphodeline lutea V
A
Plante
Astragalus ponticus R
A
Plante
Asyneuma anthericoides V
A
Plante
Celtis glabrata V
A
Plante
Cephalanthera rubra R
A
Plante
Corydalis solida ssp. slivenensis C
A
Plante
Crocus chrysanthus R
A
Plante
Crocus flavus R
A
Plante
Dianthus nardiformis R
C
Plante
Fritillaria orientalis V
A
Plante
Gagea bulbifera V
A
Plante
Gagea szovitsii R
A
Plante
Galanthus plicatus R
A
Plante
Globularia bisnagarica V
A
Plante
Goniolimon collinum R
A
Plante
Gymnospermium altaicum R
A
Plante
Himantoglossum hircinum V
A
Plante
Lactuca viminea R
A
Plante
Lathyrus pannonicus R
A
Plante
Limodorum abortivum V
A
Plante
Lunaria annua ssp. pachyrhiza V
A
Plante
Mercurialis ovata C
A
Plante
Muscari neglectum C
A
Plante
Myrrhoides nodosa C
A
Plante
Nectaroscordum siculum ssp. bulgaricum C
A
Plante
Neottia nidus-avis V
A
Plante
Ononis pusilla R
A
Plante
Orchis morio R
A
Plante
Ornithogalum amphibolum R
A
Plante
Paeonia peregrina C
A
Plante
2098 Paeonia tenuifolia V
A
Plante
Paliurus spina-christi V
A
Plante
Paronychia cephalotes R
A
Plante
Pimpinella tragium ssp. lithophila C
A
Plante
Piptatherum virescens C
A
Plante
Platanthera chlorantha R
A
Plante
Rumex tuberosus C
A
Plante
Salvia aethiopis R
A
Plante
Satureja coerulea R
A
Plante
Scorzonera mollis R
A
Plante
Scutellaria orientalis R
A
Plante
Silene compacta R
A
Plante
Spiraea hypericifolia R
A
Plante
Stachys angustifolia R
A
Plante
Tanacetum millefolium C
A
Plante
Thymus zygioides C
A
Plante
Veratrum nigrum R
A

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Prin adăugarea la acest sit a sitului Colina Neagră (31ha), propus iniţial ca SCI distinct, suprafaţa sitului este de 89041,5 ha. Acest SCI (Colina Neagră)a fost adăugat în primul rând datorită caracterului său unic -cel puţin în Dobrogea,posibil şi la nivel naţional- aici fiind întâlnită cea mai întinsă şi bine conservată suprafaţă din respectiva provincie a asociaţiei foarte rare Prunetum tenellae, edificată de specia ameninţată la nivel naţional Prunus tenella (încadrată în habitatul prioritar 40 C0* Ponto-Sarmatic deciduous thickets). În cadrul SCI Podişul Dobrogei au mai intervenit şi alte modificări, în primul rând datorită neaprobării unor habitate de către Comisia Europeană, respectiv habitatele 91DA, 40 D0, suprafeţele iniţial calculate ale acestora pt acest sit fiind redistribuite în alte habitate ce le includ ca subtipuri. este necesară adugarea variantei actualizate referitoare la importanţa sitului, modificările intervenite fiind în special datorită: - adăugării sitului Colina Neagră- 31 ha - neaprobării habitatului 40D0 Ponto- Sarmatic wooded steppe, fapt pentru care suprafaţa acestuia a fost redistribuită între habitatele componente, respectiv 60% fiind adăugată la habitatul 62CO* Stepe Ponto-Sarmatice iar 40% fiind cumulată la habitatul 91AA Vegetaţie forestieră Ponto-Sarmatică cu stejar pufos. - neaprobării habitatului 91 DA ca habitat prioritar de sine stătător urmată de includerea suprafeţei acestuia în habitatul 91 MO Păduri panonic- balcanice de cer şi gorun, în care se încadrează ca subtip. -reîncadrării asociaţiilor Prunetum tenellae şi Spireetum crenatae de la habitatul 40A0 la Habitatul 40C0*. Aceasta a impus reintroducerea în baza de date a majorităţii habitatelor şi a altor date necesare, pentru a figura în forma actualizată. Clase de habitat : Ape dulci continentale - 0,22% (200ha) Mlaştini (vegetaţie de centură), smârcuri - 0,11% (100ha) Tufărişuri - 0,33% (320ha) Stepe (inclusiv stepe împădurite şi stâncării) - 33, 74% (30007ha) Pajişti seminaturale umede, preerii mezofile – 0,22% (200ha) Alte terenuri arabile – 0,16% (150 ha) Păduri caducifoliate – 61,79% (55014ha) Plantaţii de arbori sau plante lemnoase – 3,37% (3000ha) Alte terenuri -0,06% (50,5ha) Total = 100% În ceea ce priveşte speciile de plante de interes comunitar, în sit au fost identificate până în prezent două specii din această categorie, respectiv : Campanula romanica, specie endemică pentru Dobrogea – cea mai mare parte a ariei de distribuţie la nivel naţional şi mondial fiind inclusă în sit ; Moehringia jankae, taxon subendemic, întâlnit în ţară numai în Dobrogea; Centaurea jankae, taxon endemic; Himatoglossum caprinum; Potentilla emilii-popii. În afară de acestea în sit au mai fost identificate/citate 77 de specii de plante superioare din lista roşie naţională (Oltean, 1994), din care 5 sunt incluse şi în lista roşie europeană (***). În sit sunt cuprinse 22 de rezervaţii naturale legal constituite, de importanţă naţională, totalizând 7467,55 ha. La cestea se mai adaugă o rezervaţie protejată la nivel local (“La Monument” Niculiţel – 18 ha) prin planul urbanistic general al comunei Niculiţel, precum şi 4 rezervaţii aflate în faza de propunere, ce reunesc o suprafaţă de 658,33 ha.
Calitate si importanță La nivel naţional ( după toate probabilităţile şi la scară europeană) situl este cel mai întins şi reprezentativ pentru bioregiunea stepică, fiind constituit în proporţie de 95,5% (85046 ha) din habitate de interes comunitar, din care habitatele de stepă (24807ha-27,85%). Habitatele de pădure, de asemenea de interes comunitar, sunt dominate de grupa de habitate 41.7 Thermophilous and supra - mediterranean oak woods (ce cuprinde tipurile 91IO, 91 MO, 91AA) – 34000 ha (38,19%), urmat de habitatul 41.2 (reprezentat prin tipul 91YO) – 21000ha (23, 591%), alte habitate forestiere având o pondere restrânsă, respectiv 91XO -1 ha (0,001 %); 92AO – 10ha (0,011%). Habitatele de tufărişuri de importanţă comunitară sunt de asemenea reprezentative, ocupând o suprafaţă relativă de 35,6% (1780,8ha). În cadrul habitatelor o proporţie importantă dintre asociaţii au un caracter endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcuş, 1999 ; Dihoru, Doniţă, 1970) - asociaţiile din alianţele Pimpinello-Thymion zygioidi, Asparago verticillati – Paliurion, respectiv din subalianţa Carpino-Tilienion tomentosae. Pentru aceste aceste asociaţii endemice şi pentru unele tipuri/ subtipuri de habitate în care se încadrează situl reuneşte cea mai mare parte a ariei de răspândire la nivel naţional şi mondial (Subtipul de habitat 417683 din habitatul 91M0 ; subtipul 34.9211 din habitatul 62C0*; subtipul 41.73724 din habitatul 91AA). Subtipurile de habitat sunt codificate conform bazei de date PHYSIS. Pentru unele tipuri şi/sau subtipuri de habitate (62C0*, inclusiv subtipul 34.9213 ; 91YO-subtipul 41.C22 ; 91AA – subtipul 41.73723 ; 91MO – subtipul 41.76813) situl reuneşte cea mai mare proporţie din suprafaţa de răspândire la nivel naţional. Acest aspect este valabil , după toate probabilităţile şi pentru subtipul 31.8B711 Ponto-Sarmatic dwarf almond scrub al habitatului 40C0*, identificat pe Colina Neagră pe suprafaţa cea mai extinsă din Dobrogea. Este important de subliniat că situl conservă fitocenozele ce au servit pentru descrierea fitocenologică iniţială a majorităţii asociaţiilor forestiere şi a numeroase asociaţii de pajişti şi tufărişuri caracteristice pentru Dobrogea (Dihoru, Doniţă, 1970) conservarea acestora fiind deosebit de importantă din punct de vedere ştiinţific. Habitatul 62CO* este cel mai reprezentativ pentru bioregiunea stepică în care este situat situl, de aceea este important de detaliat anumite aspecte referitoare la acesta. Suprafaţa la nivel naţional a stepelor ponto-sarmatice este estimată la maximum 60.000, din care 40000 ha sunt în Dobrogea (30000 în judeţul Tulcea, 10000 în judeţul Constanţa). Restul de maximum 20000 sunt răspîndite în alte zone ale ţării, însă în general pe suprafeţe fragmentate şi expuse păşunatului intensiv, în special în bioregiunea stepică, suprafeţele din afara acesteia nefiind în general stepe tipice, climax, ci rezultatul stepizării în urma defrişării pădurilor. In consecinţă nu există posibilitatea constituirii de situri reprezentative pentru acest habitat (pe suprafeţe suficient de întinse pentru a asigura un procent satisfăcător pentru acest habitat prioritar) decât în Dobrogea şi în special în judeţul Tulcea, unde există cele mai mari şi compacte suprafeţe din acest habitat. Habitatul este reprezentat prin asociaţii din alianţele Stipion lessingianae, Festucetum valesiacae, Pimpinello-Thymion zygioidi, Agropyro- Kochion. În cadrul acestui habitat subtipul 34.9211 (ce cuprinde asociaţiile din alianţa Pimpinello-Thymion zygioidi) este endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcuş, 1999 ; Dihoru, Doniţă, 1970) -, situl reunind cea mai mare parte a ariei de răspândire la nivel naţional şi mondial. Această situaţie este valabilă şi pentru unele asociaţiile regionale specifice acestei provincii, respectiv asociaţiile Stipo ucrainicae – Festucetum valesiacae, Bombycilaeno –Botriochloetum ischaemi, subasociaţiile dobrogicum ale cenotaxonilor Stipetum capillatae, Thymio pannonici – Chrysopogonetum grylli Dihoru, Doniţă, 1970, Horeanu,1976).
Vulnerabilitate Cele mai mari ameninţări în ceea ce priveşte speciile şi habitate sitului sunt reprezentate în ordine descrescătoare : - vânătoare, mai mult de jumătate din suprafaţa sitului fiind inclus în fonduri de vânătoare. - scăderea biodiversităţii pădurilor prin derivare (datorită concurenţei dintre speciile de Quercus şi cele de amestec) favorizată de managementul forestier - cele mai fragile în acest sens fiind habitatele din tipul 91YO şi mai puţin 91M0. - perspectivele extinderii carierelor şi parcurilor eoliene – cele mai fragile/ameninţate habitate fiind cele din tipurile 62C0*. - plantarea habitatelor stepice – cele mai fragile/ameninţate habitate fiind cele din tipurile 6290 şi mai puţin 40DO. - construcţii şi amenajări în extravilanul localităţilor - cele mai fragile/ameninţate habitate fiind cele din tipurile 6290 şi mai puţin 40DO. Celelalte ameninţări au o importanţă mai redusă fiind detaliate la punctul 6.1. Perspectivele de instalare a unor parcuri de turbine eoliene contituie o potenţială sursă majoră de impact antropic asupra peisajului, speciilor şi habitatelor protejate din sit, cu atât mai mult cu cât majoritatea speciilor protejate de importanţă comunitară din sit sunt specii de păsări, iar situl este constituit aproape în totalitate (95,5%) din habitate de interes comunitar. În prezent în sit există deja instalată o turbină eoliană pe teritoriul comunei Baia, pe dealul Ienicerilor (Balena), care s-a făcut prin distrugerea habitatului de stepă ponto-sarmatică. O ameninţare deosebită o reprezintă perspectiva extinderii, în cuprinsul habitatelor protejate, a carierelor existente în afara sitului, dar şi pe suprafeţe reduse în sit, majoritatea celor din perimetrul acestuia fiind abandonate în prezent. Lucrările silvice deşi nu se desfăşoară pe suprafeţe apreciabile, în cazul în care se desfăşoară în habitate protejate, cum sunt majoritatea zonelor de păduri, în special în arboretele nederivate sau parţial derivate, pot fi considerate ca având o influenţă negativă medie deoarece sunt urmate în cea mai mare parte a cazurilor de o scădere relativă a biodiversităţii şi a caracterului reprezentativ al habitatelor, întrucât favorizează înlocuirea speciilor din genul Quercus de către alte specii de amestec. Este de subliniat însă că , în afară de pierderea speciilor de stejar, restul speciilor din compoziţia tipică a habitatului nu sunt eliminate în mod semnificativ, de obicei. Astfel, chiar şi arboretele total derivate provenite integral din regenerare naturală sunt mai reprezentative pentru un habitat protejat, în raport cu arboretele în care s-a intervenit parţial cu plantaţii, chiar dacă sunt efectuate cu specii locale. O altă ameninţare importantă o constituie extinderea construcţiilor legale sau ilegale în afara intravilanului localităţilor existent în prezent în cuprinsul unor habitate protejate din sit. În prezent suprafeţele sunt reduse dar există perspective de extindere a acestora. Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului Use of pesticides – mică 0,1%; negativă Fertilization- mică 0,1%; negativă Grazing - medie; 20%; negativă-neutră (funcţie de intensitate) Forest planting -medie; 3,37%; negativă Removal of dead and dying trees - mică 5%; negativă Burning - mică 5%; negativă Hunting – medie; 50%; negativă Collection - mică 1%; negativă Trapping, poisoning, poaching: mică 5%; negativă Pilaging of floristic stations- mică 5%; negativă Quarries - mică 0,1%; negativă Dispersed habitations - mică 0,01%; negativă Disposal of house waste - mică 0,02%; negativă Disposal of industrial waste - mică 0,05%; negativă Roads , motorways - mică 0,031%; negativă Railway lines - mică 0,05%; negativă Electricity lines - mică 0,05%; negativă Pipe lines - mică 0,01%; negativă Camping and caravans - mică 0,005%; negativă Walking, horseriding, and non –motor vehicles - mică 0,05%; negativă Motorized vehicle - mică 0,005%; negativă Other outdoor sports and leisure activities - mică 0,01%; negativă Soil pol
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) În cadrul sitului sunt incluse 22 de rezervaţii naturale legiferate la nivel naţional (Legea 5/2000, H.G. 2151/2004) LISTA REZERVAŢIILOR NATURALE DIN CADRUL SITULUI: Carasan – Teke 244,00; Valea Ostrovului 61,80; Dealul Bujorului 50,80; Valea Oilor 0,35; Fântâna Mare 0,30; Vârful Secarul 34,50; Korum Tarla 2,0; Pădurea Babadag – Codru 524,60; Muchiile Cernei – Iaila 1891,00; Beidaud 1121,00; Valea Mahomencea 1029,00; Dealul Ghiunghiurmez 1421,00; Muntele Consul 328,00; Dealul Sarica 100,10; Uspenia 22,00; Edirlen 25,50; Casimcea 137,00; Războieni 41,00; Peceneaga 132,00; Dealul Mândreşti 5,00; Măgurele 292,00; Mânăstirea Cocoş 4,60; TOTAL rezervaţii legal constituite =7467,55 ha; Rezervaţii protejate la nivel local : „La Monument”- Niculiţel- 18,00ha; În afara acestor arii protejate pe teritoriul sitului au mai fost propuse şi următoarele rezervaţii: Dealul Izvorului – 649, 2391ha; Arleanca – 1,48ha; Dealul Lung - 2,347ha; Coşarul Mare – 5, 2639 ha; Total rezervaţii propuse = 658,33 ha;
Tip de proprietate Situaţia proprietarilor nu este cunoscută în detaliu. În general însă suprafeţele cu habitate de: ape dulci continentale - 0,22% (200ha); mlaştini (vegetaţie de centură), smârcuri - 0,11% (100ha); tufărişuri - 0,33% (300ha); stepe (inclusiv stepe împădurite şi stâncării) - 33, 74% (30000ha); pajişti seminaturale umede, preerii mezofile – 0,22% (200ha); alte terenuri -0,06% (54ha), ce însumează o suprafaţă de 30854ha (34,67%) sunt în general deţinute de primării. Terenurile arabile, cu o suprafaţă de 150 ha (0,16%) sunt deţinute în general de proprietari particulari. Pădurile şi plantaţiile, cu o suprafaţă de 58011 ha (65,17 %) sunt fond forestier, proprietate de stat fiind administrate de Direcţia Silvică Tulcea.
Documentație Ciocârlan, V. - Flora ilustrată a României, Ed.Ceres, Bucureşti, 2000. Dămăceanu,C.; Leandru, V.; Ceuca, G. - Cercetări privind ameliorarea pădurilor degradate din nordul Dobrogei, Editura Agro-Silvică, Bucureşti, 1964. Dihoru, Gh.- Insula de fagi din Dobrogea, Natura, Seria Biologie, nr. 3/1962 Dihoru, Gh.; Doniţă, N. - Flora şi vegetaţia Podişului Babadag, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1970. Doniţă, N.; Ivan, D.; Coldea, Gh.; Sanda, V.; Popescu, A.; Chifu, Th.; Păucă-Comănescu, M.; Mititelu, D.; Boşcaiu, N. - Vegetaţia României, Ed. Tehnică Agricolă, Bucureşti, 1992. Doniţă, N.; Chiriţă, C.; Stănescu, V. (coordonatori) - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, I.C.A.S. Bucureşti, 1990. Doniţă, N., Popescu, A., Păucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.-A. - Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti, 2005. Horeanu, Cl. - Vegetaţia pajiştilor xerofile din Podişul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976. Horeanu, Cl. - Vegetaţia lemnoasă din Podişul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976. Ivan, D. - Fitocenologie şi vegetaţia R.S.R., Ed.Didactică şi Pedagogică , Bucureşti, 1970 Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mihăilescu, S. - Lista roşie a plantelor superioare din România, în Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, PI, 1994. Prodan, I. - Conspectul Florei Dobrogei, Tipografia Naţională S.A., Cluj. Purcelean, Şt., Paşcovschi, S. - Cercetări tipologice de sinteză asupra tipurilor fundamentale de pădure din România, Centrul de Informare, documentare Tehnică pentru Economia Forestieră, Bucureşti, 1968. Rugină, R., Mititiuc, M. - Plante ocrotite din România, Ed. Universităţii ” Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2003. Sanda, V.; Arcus, M. - Sintaxonomia grupărilor vegetale din Dobrogea şi Delta Dunării, Ed. Cultura, Piteşti, 1999. Sanda, V. - Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal din România, Ed. Vergiliu, Bucureşti, 2002. Sanda, V.; Popescu, A.; Stanciu, D.A. - Structura cenotică şi caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România, Ed. CONPHIS, 2001. Săvulescu, T. (coordonator) - Flora R.S.R., Ed. Academiei R.S.R., 1976. Şerbănescu, I. – Harta geobotanică, Institutul de Geologie şi Geofizică , Bucureşti, 1975. *** European Red List of Globally Threatened Animals and Plants (D46) - United Nations, New York, 1991.

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
0.01
8.26

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

CodTipSuprapunere %Numele sitului
* 0.01 P-Munţii Măcinului
+ 0.06 2.765.-Rezervaţia naturală Dealul Bujorulu
+ 0.04 2.768.-Vârful Secarul
+ 0.01 2.769.-Rezervaţia botanică Korum Tarla
* 0.00 IV.71.-Dealul Mândreşti
+ 0.01 IV.72.-Mănăstirea Cocoş
+ 0.02 3.333.-La Monument - Niculiţel
* 0.12 IV.58.-Dealul Sarica
* 0.36 IV.57.-Muntele Consul
* 1.66 IV.54.-Dealul Ghiunghiurmez
* 0.03 IV.64.-Edirlen
* 2.14 IV.51.-Muchiile Cernei - Iaila
* 0.07 IV.62.-Valea Ostrovului
* 0.32 IV.68.-Măgurele
* 0.15 IV.67.-Peceneaga
* 0.14 IV.65.-Casimcea
* 0.04 IV.69.-Războieni
* 1.27 IV.52.-Beidaud
* 1.18 IV.53.-Valea Mahomencea
* 0.62 IV.49.-Pădurea Babadag - Codru
+ 0.03 IV.63.-Uspenia

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit CorineTipSuprapunere %
J091TL021 * 0.39
J091TL033 * 5.35
J091TL035 * 1.09
J091TL034 * 1.35

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Situl nu este încă aprobat legal, astfel încât nu există o instituţie care să îl administreze ca arie protejată, cu excepţia rezervaţiilor naturale legiferate incluse în sit care sunt parţial în custodia Direcţiei Silvice Tulcea. Restul rez
Planuri de management al sitului în prezent nu există planuri de management pentru acest sit şi nici pentru rezervaţiile naturale pe care le conţine.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-106
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-105
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-118
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-117
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70