Natura2000 - Putna - Vrancea (ROSCI0208)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K
Codul sitului ROSCI0208
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Putna - Vrancea

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 26.519167
Latitudine 45.915000
Suprafață (ha) 38212.80

Altitudine (m)

Minimă 442.00
Maximă 1786.00
Medie 1047.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Alpină

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
3.00
B
C
B
B
3.00
B
C
A
B
0.10
B
C
A
B
1.00
B
C
B
B
0.01
B
C
B
B
3.00
B
C
A
B
0.10
D
15.00
B
C
A
B
15.00
B
C
A
B
15.00
A
C
A
B
1.00
A
C
A
A
1.00
B
C
B
C
0.10
B
C
B
B
0.01
C
C
B
B
0.00
C
C
B
B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1324 Myotis myotis P R
C
B
C
C
1355 Lutra lutra C
C
B
C
C
1352 Canis lupus 35-60 i 10-20 i
B
A
C
C
1354 Ursus arctos 70-110 i 25-35 i
B
A
C
C
1361 Lynx lynx 20-25 i 5-8 i
B
A
C
C

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1193 Bombina variegata P
C
B
C
B
1166 Triturus cristatus R
C
B
C
C
2001 Triturus montandoni C
C
B
C
C

Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1163 Cottus gobio P
C
B
C
C
1122 Gobio uranoscopus P P
C
C
C
C

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1087 Rosalia alpina P
C
B
C
B
4054 Pholidoptera transsylvanica RC
B
B
A
B
1015 Vertigo genesii P?
1014 Vertigo angustior R
C
B
C
B

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
PopulațieConservareIzolareEvaluare globală
1902 Cypripedium calceolus R
C
C
A
B
4116 Tozzia carpathica V
C
C
B
B
4070 Campanula serrata R
C
C
B
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Reptile
1261 Lacerta agilis P?
A
Plante
2322 Typha minima P
A
Plante
2323 Typha shuttleworthii P
A
Reptile
2473 Vipera berus P?
A

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Cu o suprafaţă totală de 38 204 ha ( 41,32% din suprafaţa Munţilor Vrancei), Parcul Natural Putna Vrancea constituie elementul cheie pentru protecţia si conservarea populaţiei viabile de urs, lup şi râs din cadrul Reţelei ecologice locale de protecţie a carnivorelor mari din judeţul Vrancea. Constituit in baza studiului de fundamentare ştiintifică întocmit in cadrul Proiectului LIFE02NAT/RO/8576 “Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeţul Vrancea”, Parcul Natural Putna-Vrancea adăposteşte pe lângă cele 14 tipuri de habitate de interes comunitar circumscrise parcului, populaţii reprezentative de carnivore mari din speciile Ursus arctos, Canis lupus şi Lynx lynx, prioritare pentru desemnarea de arii de protecţie conform Directivei Habitate 92/43/CEE. In cadrul Reţelei ecologice locale de protecţie a carnivorelor mari din judeţul Vrancea, Parcul Natural Putna-Vrancea este desemnat Zona de protecţie cu rolul de reducere a barierelor antropice. In acest sens, situl propus va avea rolul de a reduce impactul negativ indus asupra populaţiilor de carnivore mari din vestul judeţului Vrancea, prin constituirea unor bariere antropice (refacerea drumurilor nationale 2D si 2L, dezvoltarea infrastructurii turistice şi a localităţilor Coza, Tulnici, Lepşa, Greşu) Aproape 80% din suprafaţa ocupată de parc revine habitatelor forestiere, fiind incluse aici şi o serie de arii protejate şi zone de conservare specială ce ocupă 19,23% din suprafaţa parcului
Calitate si importanță Considerentele pe baza cărora a fost instituit Parcul Natural Putna-Vrancea sunt: respectarea Directivelor Habitate şi Păsări din Uniunea Europeană existenţa unor habitate forestiere compacte, ideale pentru carnivorele mari; protejarea şi menţinerea integralităţii a 14 habitate de interes comunitar; prezervarea tradiţiilor meşteşugăreşti şi a obiceiurilor locale; asigurarea unui turism controlat axat şi pe exploatarea patrimoniului cultural; dorinţa instituţiilor locale, secondate de foruri ştiinţifice importante, de a păstra patrimoniul biologic şi cultural al zonei. Constituirea acestui parc se înscrie în procesul de organizare a unei reţele naţionale a ariilor protejate care să acopere întreaga diversitate a ecosistemelor la nivelul ţării, acesta contribuind la prezervarea unor elemnte specifice spaţiului carpatic de la Curbură, reprezentat în speţă de domeniul flişului. Habitatele protejate circumscrise parcului sunt specifice speciilor de carnivore mari Ursus arctos, Canis lupus si Lynx lynx, prioritare pentru desemnarea de arii de protecţie conform Directivei Habitate 92/43/CEE. Este estimată existenţa în spaţiul aferent parcului a 80 de urşi, 30 de lupi şi 30 de râşi. Deasemenea foarte important este faptul că în acest sit au fost identificate numeroase specii de floră si faună endemice sau de interes comunitar precum: capra neagră ( Rupricapra rupricapra), vidra (Lutra lutra), pisica salbatică (Felis sylvestris) - dintre animale şi papucul doamnei (Cypripedium calceolus), tisa( Taxus baccata) - dintre plante.
Vulnerabilitate Utilizarea terenurilor este dominată de activităţile legate de fondul forestier şi creşterea animalelor. Pajiştile secundare sunt intens exploatate, suprafaţa păşunabilă fiind prea mică în comparaţie cu numărul de animale. Practicile de creştere a animalelor produc deseori conflicte om-carnivore mari. Creşterea în semi-libertate a cornutelor sau cabalinelor şi perioadele cu deficit de hrană pentru carnivore sunt cauzele primordiale. Suprafeţele păşunabile atrag mult în interiorul habitatelor populate cu carnivore mari pe crescătorii de animale, acestea fiind reprezentate de pajişti secundare ce ocupă suprafeţe importante pe culmile principale, productivitatea fiind redusă prin supraexploatare. Monoprofilul aşezărilor montane, respectiv exploatarea şi prelucrarea primară a materialului lemnos constituie modul cel mai vizibil de degradare a habitatelor naturare populate de carnivorele mari. De asemenea valenţele turistice ale acestui spatiu sunt mai intens exploatate, în ultimii 10 ani acestea generând fluxuri turistice ritmice, în creştere.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Derularea proiectului “Conservarea in-situ a carnivorelor mari din judeţul Vrancea” de către Agentia de Protecţie a Mediului Vrancea în colaborare cu o serie de instituţii locale şi Centrul de Cercetare a Mediului si Efectuare a Studiilor de Impact din Universitatea Bucureşti, finanţat de Uniunea Europeană prin programul LIFE Nature, a contribuit la înfiinţarea Reţelei ecologice locale pentru carnivorele mari din judeţul Vrancea, aceasta din urmă impunând declararea Parcului Natural Putna-Vrancea ca element esenţial pentru conservarea populatiilor viabile de urs, lup si râs. Legiferat prin Hotararea de Guvern 2151/2004, Parcul Natural Putna-Vrancea se suprapune si unor zone declarate arii protejate prin Legea nr.5/2000 ( rezervaţiile naturale Cheile Tişiţei, Cascada Putnei, Pădurea Lepşa-Zboina, Râpa Roşie, Groapa cu Pini, Strâmtura Coza, Muntele Goru). Odată cu legiferarea înfiintarii ca parc natural s-a definitivat si aprobat si zonarea interioară, astfel încât cele 11 Zone Speciale de Conservare acoperă 7288,87 ha din suprafata totala a parcului.
Tip de proprietate In prezent regimul de proprietate in cadrul Parcului Natural Putna Vrancea este repartizat in procente astfel: 7,3% proprietate de stat (Regia Natională a Pădurilor- Romsilva), iar 92,7% - proprietate particulara a Obstilor localitatilor: Tulnici, Coza, Negrilesti, Vidra, Paulesti, Haulisca, Viisoara, Vizantea-Livezi. Administrarea fondului forestier proprietate privată a obstilor (proprietatea in cadrul acestor forme de organizare este fara drept de diviziune, fiecare locuitor avand dreptul la o anumita cantitate de lemn sau o suma de bani provenita din activitatile economice desfasurate de obste), se realizează de către structuri silvice proprii sau pe baza unor contracte de administrare cu ocolalele silvice de stat. In interiorul localitatilor Lepşa si Greşu, terenurile situate în intravilan sunt în proprietatea unor persoane fizice sau juridice.
Documentație 1. APM Vrancea, Universitatea Bucuresti - Parcul Natural Putna Vrancea, Studiu de fundamentare stiinsifica, Focsani 2004 2 *** 2003, Raport – „Analiza GAP a sistemului de arii protejate raportat la distributia speciilor de carnivore mari”, proiectul LIFE02/NAT/RO/8576 – „Conservarea in situ a carnivorelor mari din muntii Vrancei” 3. *** 2003, Raport – „Inventarierea habitatelor populate de Ursus arctos, Lynx lynx, Canis lupus”, proiectul LIFE02/NAT/RO/8576 – „Conservarea in situ a carnivorelor mari din muntii Vrancei” 4. *** 1996, Raport de cercetare - Studiul complex al ariilor protejate din judetul Vrancea si a situatiei lor actuale, Univ. Alex. Ioan Cuza Iasi 5. *** Planurile de amenajamente silvice şi hărţile arboretelor (1:20 000), Direcţia Silvică Vrancea (pentru Ocoalele Silvice incluse în zona de implementare a proiectului) 6. Nicolae Doniţă, Aurel Popescu, Mihaela Păuca- Constantinescu, Simona Mihăilescu, Iovu Adrian Biriş - Habitatele din Romania, Editura Tehnică Silvică, Bucuresti- 2005

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
99.65
8.96

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit CorineTipSuprapunere %
J04ACV006 * 0.02
J055VN003 * 3.54
J055VN020 + 7.32
J055VN011 * 2.38

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
1.00
0
C
7.00
-
C
3.00
+
C
50.00
0
B
70.00
-
B
30.00
-
C
10.00
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Parcul Natural Putna-Vrancea deţine o structură proprie de administrare. În conformitate cu contractul nr. 102709 din 22.11.2005 încheiat între Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor şi Regia Natională a Padurilor, aceasta din urmă,
Planuri de management al sitului In prezent pentru situl propus nu există un plan de management unitar, dar in conformitate cu prevederile proiectului LIFE05NAT/RO/000170 ”Intărirea sistemului de protecţie a carnivorelor mari din judeţul Vrancea”, finanţat de Comisia Europeană, Agenţia de Protecţie a Mediului si Administraţia Parcului Natural Putna-Vrancea au obligaţia elaborării planurilor de management pentru toate ariile protejate incluse in reţeaua locală de protecţie a carnivorelor mari si in reţeaua Natura 2000. Ariile protejate incluse in cadrul Parcului Natural Putna Vrancea sunt administrate in prezent in baza planurilor de management realizate de catre custozii acestora, respectiv de către Direcţia Silvică Focşani, Asociaţia pentru Dezvoltare Durabilă Focul Viu si Asociaţia Obştilor Vrâncene. Planul de management pentru acest sit va fi elaborat in concordanţă cu Planul de management al carnivorelor mari elaborat si aprobat de catre autorităţile publice locale si judeţene in cadrul proiectului LIFE02NAT/RO/8576 :” Conservarea in situ a carnivorelor mari din judeţul Vrancea”. În prezent prevederile acestui plan de management se aplică si pe suprafaţa sitului propus.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-65
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-66
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-77
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-78
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70