Natura2000 - Râul Tur (ROSCI0214)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip I
Codul sitului ROSCI0214
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Râul Tur

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 23.184444
Latitudine 47.888611
Suprafață (ha) 20521.40

Altitudine (m)

Minimă 115.00
Maximă 482.00
Medie 143.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
2.00
B
C
B
B
3.00
B
C
B
B
3.00
B
C
B
B
3.00
A
B
B
B
8.00
B
B
B
B
1.00
B
C
B
B
2.00
B
C
B
B
5.00
B
C
B
B
1.00
B
C
B
B
5.00
C
C
B
B
12.00
B
B
B
B
2.00
B
C
B
B
0.10
B
C
B
B
0.01
C
C
C
B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1318 Myotis dasycneme V
D
1355 Lutra lutra 1-50 i
C
B
C
B
1323 Myotis bechsteini P P
C
B
C
C
1308 Barbastella barbastellus P P
D
1307 Myotis blythii P P
D
1321 Myotis emarginatus P P
D
1324 Myotis myotis P P P
D
1304 Rhinolophus ferrumequinum P P P
D
1303 Rhinolophus hipposideros P P
D

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1188 Bombina bombina C
C
B
C
B
1166 Triturus cristatus R
C
B
C
B
1193 Bombina variegata R
C
B
B
B
1220 Emys orbicularis C
C
A
C
A
1993 Triturus dobrogicus P
C
B
B
B

Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1145 Misgurnus fossilis P
C
C
C
C
1114 Rutilus pigus P?
1149 Cobitis taenia C
C
A
C
A
1124 Gobio albipinnatus P
C
B
C
B
2511 Gobio kessleri P P
C
B
C
B
1134 Rhodeus sericeus amarus C
C
A
C
A
1146 Sabanejewia aurata R
C
B
C
B
1130 Aspius aspius R
C
B
C
B
1160 Zingel streber R
C
B
C
B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1088 Cerambyx cerdo R
C
B
C
B
1083 Lucanus cervus R
C
B
C
B
1060 Lycaena dispar C
B
B
C
B
4038 Lycaena helle P
A
B
C
B
1065 Euphydryas aurinia P
C
B
C
B
4036 Leptidea morsei P
B
B
C
B
1074 Eriogaster catax P
C
B
C
B
1059 Maculinea teleius P
B
B
C
B
1032 Unio crassus P
C
B
C
B
1082 Graphoderus bilineatus P
C
B
C
B
4045 Coenagrion ornatum R
B
B
C
B

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
PopulațieConservareIzolareEvaluare globală
4097 Iris aphylla ssp. hungarica R
B
C
B
B
1898 Eleocharis carniolica R
B
C
B
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Reptile
2432 Anguis fragilis R
A
Mamifere
2361 Bufo bufo P
C
Mamifere
1201 Bufo viridis P
C
Amfibieni
2644 Capreolus capreolus 1-120 i
C
Nevertebrate
Catephia alchymista R
D
Reptile
1283 Coronella austriaca RC
C
Amfibieni
1339 Cricetus cricetus C
C
Amfibieni
2646 Dama dama 1-55 i
C
Reptile
1281 Elaphe longissima RC
A
Nevertebrate
Endromis versicolora R
D
Amfibieni
1363 Felis silvestris R
C
Plante
Fritillaria meleagris R
A
Mamifere
1203 Hyla arborea C
C
Reptile
1261 Lacerta agilis P
C
Reptile
1263 Lacerta viridis P
C
Amfibieni
Micromys minutus R
A
Plante
Orchis mascula ssp. signifera R
A
Plante
Orchis morio R
A
Mamifere
1197 Pelobates fuscus P
C
Plante
Phyteuma tetramerum R
B
Plante
Platanthera bifolia R
A
Mamifere
1214 Rana arvalis P
C
Mamifere
1209 Rana dalmatina P
C
Mamifere
1207 Rana lessonae R
C
Mamifere
2351 Salamandra salamandra V
C
Plante
2059 Salvinia natans R
C
Plante
Stratiotes aloides R
A
Plante
2165 Trapa natans P
C
Mamifere
2357 Triturus vulgaris P
A
Reptile
2473 Vipera berus R
C

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului I. BIOTOPUL Râul Tur izvorăşte din munţii Oaş la cca 1050 m şi se varsă în râul Tisa, pe teritoriul Ungariei cu o direcţie de curgere de la est la vest. Solurile sunt de tip brun eu-mezobazice, pseudogleizate, amfigleizate, vertice, local salinizate şi alcalinizate inclusiv luvice slab. Râul Tur are în general o albie majoră largă, limitată în prezent de diguri, iar albia minoră puternic meandrată, în special în partea inferioară până la frontieră. Climatul este continental cu influenţă baltică în zona montană şi continentală cu influenţă oceanică în zona de câmpie.Temperatura medie anuală este 8-9oC cu o valoare minimă de -2oC şi maxima de 20oC. Precipitaţiile: media anuală este de 640 mm. Maximele se înregistrează în lunile martie, aprilie, mai. II.BIOCENOZA a)Vegetaţia Această zonă este un coridor verde prezentând o vegetaţie azonală cu fitocenoze şi specii floristice rare alături de o floră spontană bogată. Aici se întrepătrund 3 tipuri de vegetaţie: palustră, de păşune şi de pădure. Vegetaţia variată din această zonă şi în special din cele 3 sisteme de heleştee: Adrian (307 ha) , Bercu (346 ha) şi Porumbeşti (25 ha ) oferă condiţii favorabile de cuibărit şi hrană pentru păsări aparţinând tuturor tipurilor ecologice. Dintre speciile de plante se remarcă: Dryopteris cathusiana, Salvinia natans, Trapa natans, Gagea spathaceac ssp. transcarpatica (taxon nou în flora României) Frtillaria meleagris (monument al naturii), Scilla kladnii,Galanthus nivalis, Leucojum vernum, Leucojum aestivum, Crocus heuffelianus, Gladiolus imbricatus, Iris pseudacorus, Cephalanthera longifolia, Platanthera bifolia, Orhis morio, Orhis mascula ssp. signifera, Dactylorhiza incarnata,Limosella aquatica, Proasellus meridianus,Peucedanum palustre, Trollius europaeus (relict glaciar, monument al naturii), Carex elongata (relict glaciar), Iris aphylla ssp. hungarica (Directiva 92/43 CEE, anexa II) . b)Fauna Fauna terestră este una caracteristică zonelor antropizate , de păşune, luncă, pădure şi ape curgătoare sau stătătoare.Este foarte bine reprezentată avifauna, reptilele, amfibienii, nevertebratele. Lunca Turului are o entomofaună bogată cu specii foarte rare de fluturi. În perioada migraţiilor zonele heleşteelor Adrian, Bercu şi Porumbeşti devin loc de pasaj pentru păsări migratoare, observându-se un amestec de specii autohtone cu specii aparţinând arealelor nordice (unele fiind rarităţi ornitologice sau specii vulnerabile). Fauna cursului râului Tur este mai complexă decât a Someşului.Habitatele existente asigură condiţii foarte bune de creştere şi dezvoltare pentru amfibieni şi reptile (14 specii). Protozoarele sunt bogat şi diversificat reprezentate . Fauna de moluşte este foarte bine reprezentată atât ca număr de specii cât şi de indivizi. Insectele sunt mult mai bine reprezentate decât în Someş, fiindu-le prielnice cursurile superioare Ihtiofauna este diversificată : Abramis sapa( cosacul cârn – cunoscut numai din Dunăre, Delta Dunării şi din râul Tur),Gobio albipinnatus (porcuşor de şes),Rutilus pigus (babuşca de Tur), Sabanejewia aurata (dunăriţa – populaţia din Tur poate fi considerată ca fiind cel mai tipic reprezentant al subspeciei balcanice), Misgurnus fossilis (ţipar ),Rhodeus sericeus amarus (boarca ), Umbra krameri (ţigănuş) etc .
Calitate si importanță Acest sit este important din punct de vedere conservativ conform Directivei Habitate deoarece ar asigura conservarea favorabilă a 7 specii de mamifere, 5 specii de amfibieni,9 specii de peşti ,8 specii de nevertebrate şi 9 habitate de interes conservativ (Directiva Habitate anexele I cşi II; Ordinul 1198/2005 anexele nr. 1 şi 2). Ihtiofauna cuprinde un număr de 17 specii dintre care, din punct de vedere conservativ, prezintă o importanţă mai mare speciile : Misgurnus fossilis, Cobitis elongata, Cobitis taenia, Sabanejewia aurata, Rutilus pigus virgo , Aspius aspius, Gobio albipinnatus, Gobio kessleri, Rhodeus sericeus amarus, Umbra krameri şi Zingel streber ( Directiva 92/43 CEE, anexa II; Legea 462/2001, anexele III şi IV). Dintre mamiferele semnalate în zonă conservarea a 7 specii necesită desemnarea de arii speciale de conservare ( Directiva 92/43 CEE, anexa II; Legea 462/2001, anexa III). Dintre speciile de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE în această rezervaţie naturală sunt prezente următoarele: Cerambyx cerdo, Lucanus cervus, Maculinea teleius ,Lycaena dispar şi Leptidea morsei. Rezervaţia Râul Tur are şi rolul unui „coridor ecologic” între bioregiunile alpină, continentală şi panonică ( din Republica Ungară ). Rezervaţia complexă „Râul Tur” ( Cursul inferior al râului Tur ) prezintă importanţă atât ca arie de protecţie specială avifaunistică (ASP) cât şi ca sit de importanţă comunitară (SIC).
Vulnerabilitate Defrişarea pădurilor şi a zăvoaielor precum şi exploatarea neraţională a heleşteelor din zonă , deteriorarea vegetaţiei acvatice de pe marginea râului Tur şi a heleşteelor precum şi vânarea păsărilor în timpul migraţiei sau cuibăritului pot reduce mult din importanţa acestui sit , care se poate considera un coridor ecologic între bioregiunile alpină, continentală şi panonică (Republica Ungară ). Reconstrucţia ecologică a zonei prin utilizarea heleşteelor la capacitatea proiectată de umplere cu apă poate creşte foarte mult importanţa zonală a acestui sit ca arie de protecţie specială avifaunistică (SPA) cât şi ca sit de importanţă comunitară (SCI). Următorii factori pot afecta negativ conservarea biodiversităţii şi a habitatelor din situl Lunca inferioară a Turului: 1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini 2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul 3. braconajul 4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes 5. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) 6. folosirea pesticidelor 7. reglarea cursurilor râurilor 8. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 9. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive 10. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari 11. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii 12. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci 13. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 14. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe, etc.) 15. industrializare şi creşterea zonelor urbane 16. schimbarea majoră a habitatului acvatic (ex. construirea barajelor)
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Rezervaţia complexă „Râul Tur” (Cursul inferior al râului Tur) este ocrotită ca rezervaţie naturală, care este înscrisă în lista zonelor protejate din România sub nr. 2.680 ( conform Legii nr.5/2000 privind aprobarea Planului Naţional de Amenajare a Teritoriului Naţional – secţiunea III – Zone protejate – suprafaţa protejată: 1391 ha). Categoria de arie naturală protejată conform Legii nr.462/2001: rezervaţie naturală, categoria IV UICN, tipul rezervaţiei: mixtă (m). Prin HG nr. 2151/2004 a fost extinsă până la suprafaţa de 6212 ha ( Cod VII. 10 ).Acest sit include şi rezervaţia naturală de interes judeţean Pădurea Noroieni declarată prin HCJ Satu Mare nr. 4/1995 (1198,0 ha).
Tip de proprietate Proprietate de stat - 47% Proprietate privată - 53%. Situaţia terenurilor pe tipuri de proprietate nu este definitivată până în prezent.Terenurile sunt amplasate pe teritoriul comunelor: Călineşti Oaş, Agriş,Gherţa Mică, Halmeu, Lazuri, Livada, Micula ,Turulung, Medieş,Oraşu Nou şi a municipiului Satu Mare
Documentație 1. Carol Karácsony – Flora şi vegetaţia judeţului Satu Mare, Editura Muzeului Judeţean Sătmărean, Satu Mare,1995. 2. Ardelean Gavril – Fauna judeţului Satu mare, Ţara Oaşului, Culmea Codrului şi Câmpia Someşului,Editura „ Vasile Goldiş” University Press, 1998. 3. Asvadurov H. , Boieriu I. – solurile judeţului Satu Mare. 4. Ioan Ghira şi colab. – Mapping of Transilvanian Herpetofauna, pag. 145 -201, NYMPHEAEA, Folia naturae Bihor, Vol. XXIX, Oradea ,2002. 5. Dan Manoleli şi colab. – Studiul ecologic privind conservarea fondului genetic în spaţiul Crasna – Someş – Tur (judeţul Satu Mare), 1985, pag. 1 – 125, Contract de cercetare nr. 7/15.09.1985. 6. S.D. Covaciu – Marcov, I. Ghira şi I. Sas – Contribuţii la studiul herpetofaunei zonei Oaşului ( judeţul Satu Mare, România ), Environment and Progress, nr. 2/2004, Cluj – Napoca, p.107 – 112. 7. Alexandru Wilhelm – modificări survenite în compoziţia ihtiofaunei râurilor din nord – vestul României, Editura Muzeului Judeţean Sătmărean, Satu Mare,2000, vol. I, pag. 151- 153. 8. Alexandru Wilhelm, Gavril Ardelean, Akos Harka, Zoltan Sallai – Fauna ihtiologică a bazinului râului Tur, Editura Daya Satu Mare,Muzeul Judeţean Satu Mare, Studii şi comunicări, seria Ştiinţele naturale, Satu Mare,2001 - 2002, vol. II - III, pag. 147- 157. 9. Nicolae Botnariuc, Victoria Tatole – Cartea roşie a vertebratelor din România, Bucureşti, 2005. 10.S.D.Covaciu - Marcov, I. Sas şi al., Herpetofauna Câmpiei Turului,2006 (date în curs de publicare). 11. Maikel van Bregel şi al. - Raport de cercetări ihtiologice - Râul Someş,râul Tur şi lacul Porumbeşti,Organisatie ter verbetering van de binnenvisserij,2006,pag.1 - 49. Sârbu, I., 2005. Aspects concerning the distribution and ecology of the freshwater molluscs from the Romanian Inner Carpathian Basin. Heldia, Munchen, 6 (3-4), 133-152.

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
29.98

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

CodTipSuprapunere %Numele sitului
* 29.98 2.680.-Cursul inferior al râului Tur, Comu

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
B
26.00
-
B
26.00
-
B
26.00
-
B
33.00
-
B
10.00
0
B
1.00
0
B
50.00
-
B
1.00
-
B
1.00
-
B
11.00
+
B
1.00
+
B
1.00
-
B
10.00
-
A
90.00
-
C
15.00
-
A
25.00
-
A
3.00
+

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
B
5.00
-
B
5.00
-
B
5.00
-
B
1.00
0
C
1.00
-
C
0.01
-
C
10.00
-
B
2.00
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Contract Administrare: 7/22.02.2010, Administrator:Societatea Carpatină Ardeleană Satu Mare Satu Mare, str Aurel Popp, nr 14, jud Satu Mare 021711050, fax-021711050 eke@xnet.ro
Planuri de management al sitului Pentru rezervaţia Râul Tur (Cursul inferior al râului Tur) este elaborat Regulamentul care a fost trimis spre avizare la CMN - Academia Română. Planul de management este în stadiul de proiect urmând să fie definitivat în anul 2006. Amenajamente silvice elaborate de RA ROMSILVA SA pentru pădurile din fondul foerestier de stat.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L34-11
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L34-10
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70