Natura2000 - Recifii Jurasici Cheia (ROSCI0215)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K
Codul sitului ROSCI0215
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Recifii Jurasici Cheia

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 28.441667
Latitudine 44.485278
Suprafață (ha) 5686.20

Altitudine (m)

Minimă 8.00
Maximă 188.00
Medie 82.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Stepică

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
5.00
A
C
A
A
70.00
A
B
A
A
10.00
B
C
B
B
0.20
B
C
B
B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1335 Spermophilus citellus P
C
B
C
B
1307 Myotis blythii P P
C
B
C
B
1304 Rhinolophus ferrumequinum P >11 i >2 i
D
1321 Myotis emarginatus P
C
B
C
B
1324 Myotis myotis P R
C
B
C
B
1303 Rhinolophus hipposideros P
C
B
C
B
1302 Rhinolophus mehelyi P
C
B
B
B
1310 Miniopterus schreibersi P P >100 i
C
C
C
C

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1220 Emys orbicularis P
C
B
C
B
1279 Elaphe quatuorlineata V
A
B
A
B
1219 Testudo graeca RC
C
B
B
B

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
PopulațieConservareIzolareEvaluare globală
2079 Moehringia jankae V
C
A
A
A
2236 Campanula romanica R
B
A
A
A
2253 Centaurea jankae V
B
A
B
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Plante
Achillea clypeolata R
D
Plante
Achillea coarctata RC
D
Plante
Achillea leptophylla R
D
Plante
Adonis flammea R
D
Plante
Allium flavum ssp. tauricum R
D
Plante
Allium saxatile R
D
Plante
Alyssum caliacrae V
D
Plante
Alyssum minutum R
D
Plante
Anchusa leptophylla R
D
Plante
Anchusa thessala R
D
Plante
Astragalus corniculatus V
D
Plante
Astragalus cornutus R
D
Plante
Astragalus pseudoglaucus R
D
Plante
Bufonia tenuifolia V
D
Plante
Bupleurum apiculatum R
D
Plante
Bupleurum asperuloides R
D
Plante
Carduus uncinatus V
D
Plante
Carex hallerana V
D
Plante
Carex liparocarpos ssp. liparocarpos R
D
Plante
Celtis glabrata R
D
Plante
Centaurea gracilenta RC
D
Plante
Centaurea napulifera ssp. thirkei V
D
Plante
2287 Colchicum fominii R
D
Plante
Colchicum triphyllum V
D
Plante
Convolvulus lineatus R
D
Plante
Coronilla scorpioides R
D
Plante
Crocus chrysanthus V
D
Plante
Crocus reticulatus R
D
Plante
Daucus guttatus ssp. zahariadii R
D
Plante
Dianthus monadelphus ssp. pallens V
D
Plante
Dianthus nardiformis R
D
Plante
Dianthus pseudarmeria C
D
Plante
Dictamnus albus R
D
Plante
Echinops ritro ssp. ruthenicus C
D
Plante
Festuca callieri R
D
Plante
Gagea bulbifera V
D
Plante
Gagea granatellii V
D
Plante
Gagea szovitsii V
D
Plante
Galanthus elwesii V
D
Plante
Galium verticillatum R
D
Plante
Galium volhynicum R
D
Plante
Gypsophila pallasii RC
D
Plante
Helianthemum salicifolium R
D
Plante
Helichrysum arenarium ssp. ponticum R
D
Plante
Hyacinthella leucophaea V
D
Plante
Jasminum fruticans R
D
Plante
Knautia macedonica R
D
Plante
Koeleria lobata R
D
Plante
Lactuca viminea V
D
Plante
Lappula marginata R
D
Plante
Medicago orbicularis R
D
Plante
Melica ciliata ssp. taurica C
D
Plante
Minuartia adenotricha RC
D
Plante
Minuartia bilykiana V
D
Plante
Moehringia grisebachii V
D
Plante
Onobrychis gracilis R
D
Plante
Ononis pusilla R
D
Plante
Ornithogalum amphibolum R
D
Plante
Ornithogalum sibthorpii R
D
Plante
Paeonia peregrina R
D
Plante
2098 Paeonia tenuifolia R
C
Plante
Parietaria lusitanica ssp. serbica V
D
Plante
Paronychia cephalotes R
D
Plante
Pimpinella tragium ssp. lithophila RC
D
Plante
Piptatherum holciforme R
D
Plante
Polycnemum heuffelii R
D
Plante
Potentilla astracanica R
D
Plante
Prunus tenella R
D
Plante
Ranunculus oxyspermus R
D
Plante
Rumex tuberosus ssp. tuberosus R
D
Plante
Sedum caespitosum R
D
Plante
Serratula radiata R
D
Plante
Seseli campestre C
D
Plante
Seseli tortuosum R
D
Plante
Silene bupleuroides R
D
Plante
Silene csereii R
D
Plante
Trigonella gladiata R
D

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Din punct de vedere paleontologic calcarele din zona Cheile Dobrogei adăpostesc cel mai bogat punct fosilifer cu faună mezojurasică din întreg sinclinalul Casimcei. Stul este important nu numai prin caracteristicile geomorfologice, paleontologice, botanice şi peisagistice ci şi prin elementele de faună. Foarte bine reprezentate sunt speciile de reptile, păsări şi chiroptere. În perimetrul sitului se află două peşteri importante din punct de vedere speologic şi paleontologic. Studiile speologice efectuate în peştera La Adam,au dus la descoperiri de importanta paleontologica şi arheologica ce claseaza acest loc printre cele mai importante din Europa. Din punct de vedere paleontologic s-au determinat numeroase specii de mamifere cuaternare, au fost studiate 80 specii de fosile jurasice şi tot de aici a fost scoas la iveală un molar de Homo sapiens fossilis.Peştera adaposteste numeroase specii de lilieci protejate la nivel european, printre care Pipistrellus nathusii, întâlnit numai aici. Peştera Gura Dobrogei are peste 480 m lungime, trei intrari şi două galerii importante. Ultima se remarcă prin acumularea unei mari cantităţi de guano tasat, constituind movile apreciabile sub coloniile de lilieci adapostiţi în timpul verii pe tavanul peşterii, care au dat şi numele de Peştera liliecilor. Majoritatea sunt specii protejate şi cu statut de specii periclitate. Vegetaţia din zona de proiecţie exterioară şi din limita peşterii este caracteristic stepic dobrogeană.
Calitate si importanță Caracteristic acestui sit este indeosebi habitatul 62C0*, acesta inculzând numeroase asociaţii, incusiv endemice pentru Dobrogea (subtipul 34.9211 - alianţa Pimpinello-Thymion zygioidi), atât pe substrat calcaros cât şi silicios. De aici sunt citate (Horeanu 1976 - C) cele mai întinse pajisti stepice din ţară cu Paeonia tenuifolia - specie periclitata de importanţă europeană, protejată prin Conventia de la Berna – Rezolutia nr.6/1998). Un alt habitat de mare valoare conservativa este 40C0*, ce ocupă suprafeţe întinse, cel mai important fiind subtipul 31.8B731, reprezentat prin asociaţia rară Rhamno catharticae – Jasminietum fruticantis, identificată doar în SCI Dumbrăveni-Urluia, Pădurea Canaraua Fetii -Iortmac şi Canaralele Dunării. Situl se remarca si prin prezenta unor specii foarte rare, de importanta comunitara, cum ar fi Centarea jankae, Campanula romanica, Moehrigia jankae.
Vulnerabilitate Recent au fost incepute lucrari de mare amploare, cu un impact deosebit de ridicat, in zona pesterii Casian, prin acestea urmarindu-se realizarea unui lac de acumulare pe raul Casimcea, precum si dezvoltarea unor baze de agrement pentru turismul de masa, ceea ce ar putea avea un potential efect negativ major asupra respectivei zone din SCI.Deja prin lucrarile respective au fost distruse ireversibil unele suprafete din habitatele 40C0, 91AA si 62C0, ceea ce face necesara o interventie ferma a autoritatilor de mediu pentru stoparea lucrarilor si refacerea acolo unde este posibil a habitatelor sau cel putin a aspectelor peisagistice.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Rezervaţia Recifii Jurasici Cheia sau Masivul Geologic Cheia a fost pusă sub protecţie iniţial prin Decizia 425/1970 a Consiliului Popular Judeţean Constanţa. A fost declarată rezervaţie naturală de interes naţional prin Legea 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a arii protejate de interes naţional, cod de arie protejată 2362.
Tip de proprietate Rezervaţia Naturala Masivul Geologic Cheia cu suprafaţa de 170 de ha conform Legii 5/2000 se află în fond forestier de stat, conform Amenajamentului Silvic al O.S.Hârşova.Din rezervaţie fac parte şi terenuri neproductive ce aparţin Com. Grădina. Suprafaţa rezervaţiei va fi extinsă la cea de 287,10 ha cuprinsă în datele Amenajamentului Silvic al O.S. Hărşova (conform datelor Regulamentului ariei forestiere aflată în custodia Direcţiei Silvice Constanţa).
Documentație Dămăceanu,C.; Leandru, V.; Ceuca, G. - Cercetări privind ameliorarea pădurilor degradate din nordul Dobrogei, Editura Agro-Silvică, Bucureşti, 1964. Dihoru, Gh.; Doniţă, N. - Flora şi vegetaţia Podişului Babadag, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1970. Doniţă, N.; Ivan, D.; Coldea, Gh.; Sanda, V.; Popescu, A.; Chifu, Th.; Păucă-Comănescu, M.; Mititelu, D.; Boşcaiu, N. - Vegetaţia României, Ed. Tehnică Agricolă, Bucureşti, 1992. Doniţă, N.; Chiriţă, C.; Stănescu, V. (coordonatori) - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, I.C.A.S. Bucureşti, 1990. Doniţă, N., Popescu, A., Păucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.-A. - Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti, 2005. Horeanu, Cl. (A)- Vegetaţia pajiştilor xerofile din Podişul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976. Horeanu, Cl. (B)- Vegetaţia lemnoasă din Podişul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976. Horeanu, Cl. (C) – Propuneri pentru înfiinţarea unor noi rezervaţii în Podişul Casimcei, Ocrotirea naturii dobrogene, Academia R.S.R., Cluj-Napoca, 1976 Ivan, D. - Fitocenologie şi vegetaţia R.S.R., Ed.Didactică şi Pedagogică , Bucureşti, 1970 Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mihăilescu, S. - Lista roşie a plantelor superioare din România, în Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, PI, 1994. Prodan, I. - Conspectul Florei Dobrogei, Tipografia Naţională S.A., Cluj. Purcelean, Şt., Paşcovschi, S. - Cercetări tipologice de sinteză asupra tipurilor fundamentale de pădure din România, Centrul de Informare, documentare Tehnică pentru Economia Forestieră, Bucureşti, 1968. Sanda, V.; Arcus, M. - Sintaxonomia grupărilor vegetale din Dobrogea şi Delta Dunării, Ed. Cultura, Piteşti, 1999. Sanda, V. - Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal din România, Ed. Vergiliu, Bucureşti, 2002. Sanda, V.; Popescu, A.; Stanciu, D.A. - Structura cenotică şi caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România, Ed. CONPHIS, 2001. Săvulescu, T. (coordonator) - Flora R.S.R., Ed. Academiei R.S.R., 1976. Şerbănescu, I. – Harta geobotanică, Institutul de Geologie şi Geofizică , Bucureşti, 1975. *** European Red List of Globally Threatened Animals and Plants (D46) - United Nations, New York, 1991.

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
1.18
6.78

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

CodTipSuprapunere %Numele sitului
+ 0.64 2.356.-Peştera La Adam
+ 0.54 2.357.-Peştera de la Gura Dobrogei
* 6.78 2.362.-Recifii jurasici Cheia

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
A
30.00
-
A
25.00
-
A
10.00
-
A
20.00
-

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
A
25.00
-
A
5.00
-
B
15.00
-
B
15.00
0

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Rezervaţia se află în custodia Direcţiei Silvice Constanţa, O.S. Hârşova.
Planuri de management al sitului Pentru Rezervaţia Naturala Masivul Geologic Cheia nu există plan de management. S-a elaborat regulamentul rezervaţiei de către custodele Direcţia Silvică Constanţa.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-130
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-129
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70