Natura2000 - Semenic - Cheile Caraşului (ROSCI0226)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K
Codul sitului ROSCI0226
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Semenic - Cheile Caraşului

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 21.876389
Latitudine 45.135278
Suprafață (ha) 37554.50

Altitudine (m)

Minimă 106.00
Maximă 1445.00
Medie 822.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
1.00
B
C
B
B
1.00
B
C
B
B
0.10
B
C
B
B
1.00
B
C
B
B
1.00
D
0.05
B
C
B
B
0.20
C
B
C
B
5.00
A
B
B
B
0.00
B
B
B
B
0.10
A
B
B
B
0.70
B
C
B
B
7.30
B
C
B
B
11.10
A
B
A
A
0.40
A
B
A
A
0.10
A
B
A
A
0.01
C
C
B
B
0.05
B
C
B
B
0.10
B
C
B
B
50.00
A
A
A
A
0.10
C
C
C
C
1.00
B
C
B
B
1.00
B
C
B
B
0.50
C
C
B
B
1.00
B
C
B
B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1323 Myotis bechsteini P
C
B
C
B
1308 Barbastella barbastellus P
C
B
C
B
1310 Miniopterus schreibersi P C
B
B
C
B
1352 Canis lupus R
C
B
C
B
1361 Lynx lynx R
C
B
C
B
1354 Ursus arctos R
C
B
C
B
1304 Rhinolophus ferrumequinum P
A
B
C
B
1303 Rhinolophus hipposideros P
B
B
C
B
1306 Rhinolophus blasii P
C
B
B
B
1305 Rhinolophus euryale P
B
B
B
B
1324 Myotis myotis P RC
A
B
C
B
1307 Myotis blythii P RC
B
B
C
B
1316 Myotis capaccinii P R
A
B
B
B
1321 Myotis emarginatus R
A
B
C
B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1193 Bombina variegata C
C
A
C
A

Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1163 Cottus gobio R
D
2511 Gobio kessleri P P
C
B
C
B
1146 Sabanejewia aurata P P
C
B
C
B
1138 Barbus meridionalis C
B
A
C
B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1078 Callimorpha quadripunctaria R
B
B
C
B
1088 Cerambyx cerdo C
C
B
C
B
1060 Lycaena dispar R
C
B
C
B
1061 Maculinea nausithous P
B
B
C
B
4014 Carabus variolosus P
B
A
C
B
4057 Chilostoma banaticum P?
1089 Morimus funereus R
B
A
C
A
4039 Nymphalis vaualbum R
A
B
C
B
4048 Isophya costata R
B
A
A
A
1093 Austropotamobius torrentium C
B
A
B
A
1032 Unio crassus R
B
A
C
A

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
PopulațieConservareIzolareEvaluare globală
1902 Cypripedium calceolus R
C
C
B
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Pești
Abramis brama C
A
Plante
Acanthus balcanicus R
D
Plante
Allium moschatum R
D
Amfibieni
Arvicola terrestris scherman R
A
Plante
Asperula purpurea V
D
Pești
Barbus peloponnesius P?
A
Mamifere
1201 Bufo viridis C
A
Plante
Cardamine pratensis ssp. rivularis P
D
Plante
Carex curta C
D
Plante
Carex echinata C
D
Plante
Carex lasiocarpa R
D
Plante
Carex limosa R
A
Plante
Carex nigra C
D
Plante
Carex ovalis C
D
Plante
Carex pauciflora R
D
Plante
Carex rostrata C
D
Plante
Carlina acanthifolia ssp. acanthifolia R
D
Plante
Centaurea atropurpurea R
D
Plante
Centaurea calvescens R
D
Plante
Cephalaria laevigata R
D
Amfibieni
2645 Cervus elaphus R
A
Plante
Chamaecytisus glaber R
D
Pești
2508 Chondrostoma nasus RC
A
Reptile
1283 Coronella austriaca R
A
Amfibieni
2591 Crocidura leucodon V
A
Plante
Crocus banaticus C
D
Plante
Crocus flavus R
D
Plante
Dactylorhiza maculata R
A
Plante
Dianthus giganteus ssp. banaticus R
B
Plante
Dorycnium pentaphyllum ssp. germanicum R
D
Amfibieni
1342 Dryomys nitedula R
A
Plante
Echinops bannaticus R
D
Plante
Epilobium palustre P
D
Amfibieni
Eptesicus nilssonii R
A
Plante
Eriophorum vaginatum C
D
Nevertebrate
Euscorpius carpathicus R
D
Plante
Gladiolus illyricus V
D
Pești
Gobio kesslerii C
A
Pești
Gymnocephalus schraetser P?
A
Nevertebrate
Holandriana holandrii R
B
Plante
Homogyne alpina C
D
Plante
Iris reichenbachii R
D
Plante
Juncus filiformis R
A
Plante
Jurinea glycacantha V
D
Reptile
1263 Lacerta viridis C
A
Reptile
2424 Lacerta vivipara C
A
Plante
Lathyrus sphaericus R
D
Plante
Linum uninerve R
B
Nevertebrate
Lucanus cervus cervus P
A
Plante
Luzula sudetica P
D
Nevertebrate
1058 Maculinea arion R
C
Nevertebrate
1061 Maculinea nausithous R
C
Amfibieni
2630 Martes foina R
C
Amfibieni
1357 Martes martes R
C
Nevertebrate
Mecidea lindbergi V
D
Amfibieni
2631 Meles meles R
A
Plante
Menyanthes trifoliata R
A
Plante
Molinia caerulea P
D
Amfibieni
1341 Muscardinus avellanarius R
A
Amfibieni
2634 Mustela nivalis
A
Amfibieni
1358 Mustela putorius
A
Amfibieni
Myoxus glis R
A
Plante
Myrrhoides nodosa R
D
Plante
Nardus stricta C
D
Amfibieni
2595 Neomys anomalus P
A
Amfibieni
2597 Neomys fodiens V
A
Amfibieni
1331 Nyctalus leisleri R
A
Amfibieni
1312 Nyctalus noctula C
A
Plante
Ophioglossum vulgatum R
D
Plante
Ophrys scolopax ssp. cornuta V
C
Plante
Orchis pallens R
D
Plante
Orchis papilionacea R
D
Plante
Orchis tridentata V
D
Mamifere
1197 Pelobates fuscus C
A
Plante
Peltaria alliacea R
D
Plante
Petrorhagia saxifraga R
D
Plante
Peucedanum longifolium R
D
Plante
Piptaptherum holciforme R
D
Amfibieni
1329 Plecotus austriacus R
A
Reptile
1256 Podarcis muralis V
A
Mamifere
1212 Rana ridibunda C
A
Mamifere
1213 Rana temporaria C
A
Plante
1849 Ruscus aculeatus R
C
Plante
Ruscus hypoglossum R
D
Plante
Satureja montana ssp. kitaibelii R
D
Amfibieni
2607 Sciurus vulgaris <100 i
C
Plante
Sedum cepaea R
D
Plante
Sempervivum marmoreum V
D
Plante
Seseli gracile R
D
Plante
Seseli rigidum R
D
Plante
Sesleria filifolia R
D
Plante
Silene flavescens V
D
Plante
Sorbus borbasii R
B
Plante
Sphagnum sp. P
D
Plante
Stipa pennata ssp. eriocaulis R
D
Nevertebrate
1040 Stylurus flavipes R
C
Plante
Trifolium scabrum R
D
Mamifere
2353 Triturus alpestris R
A
Nevertebrate
Unio pictorum
A
Plante
Veronica spicata ssp. crassifolia V
D
Reptile
1295 Vipera ammodytes R
A
Reptile
2473 Vipera berus R
A
Nevertebrate
1053 Zerynthia polyxena R
C
Nevertebrate
Zubovskya banatica R
B

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului În perimetrul de referinţă au fost inventariate până în prezent următoarele resurse naturale, cultural-istorice şi antropice. Peisajul sitului şi zona limitrofă este un peisaj natural, ce conţine zone antropizate, zone renaturalizate şi zone degradate. Datorită morfologiei şi petrografiei regiunii, sunt două peisaje caracteristice parcului naţional corespunzătoare Munţilor Semenic (roci metamorfice – şisturi cristaline) şi Munţilor Aninei (roci sedimentare - calcare) Principalele habitate în parc sunt habitatele de pădure, habitatele de păşuni şi fâneţe, habitatele cavernicole şi habitatele acvatice, din care 10 habitate de interes comunitar. Cel mai bine investigat este grupul Cormophyta reprezentat de un număr de 1277 de specii, răspândite în diferite biotopuri caracteristice perimetrului de referinţă al sitului Semenic – Cheile Caraşului. Abundenţa mare a speciilor saxicole este urmare a prezenţei prin excelenţă a reliefului carstic care dă nota caracteristică sitului Semenic – Cheile Caraşului. Din punct de vedere al vegetaţiei principalele caracteristici ale peisajului sunt: • Suprafeţe întinse cu păduri de foioase (preponderent fag) şi răşinoase (brad introdus artificial) ce se regăsesc pe tot cuprinsul parcului, în văi şi platouri. Vârsta arborilor în anumite zone depăşeşte 130 ani. • Elementul principal din acest punct de vedere îl constituie cea mai întinsă suprafaţă de pădure virgină de făgete (vârsta medie peste 350 ani) situată la Izvoarele Nerei. • Păşuni cu tufărişuri, ienupăr, împăduriri naturale în pâlcuri. Ecosistemul cavernicol la rândul lui are în componenţă un ecosistem terestru (nivelul de galerii fosile), un ecosistem aluvionar (nivelul galeriilor subfosile) şi un ecosistem acvatic (nivelul galeriilor active, nivelul galeriilor subfosile, bazinele cu apă). Abundenţa în general a speciilor de faună este în primi 25-50m faţă de intrări şi în galeriile etajului subfosil/activ.
Calitate si importanță Condiţiile deosebit de variate din zona Munţilor Banatului au determinat instalarea unei flore bogate în specii atât din punctul de vedere al plantelor inferioare dar mai ales din punctul de vedere al speciilor de cormofite. O caracteristică esenţială pentru această zonă, reflectată în structura florei şi vegetaţiei este existenţa a numeroase specii termofile de origine mediteraneană, balcanică, balcano-ilirică, balcanico-panonică şi moesică. . Situl se caracterisează prin prezenţa a numeroase de tipuri de habitate dintre care 10 habitate de interes comunitar: dintre care : *Pajisti rupicole calcaroase sau bazofile cu Alysso-Sedion albi, *Pajisti calcaroase din nisipuri xerice, Pajisti uscate semi-naturale si faciesuri de acoperire cu tufisuri pe substrat calcaros (*situri importante pentru orhidee), *Pajisti bogate in specii de Nardus, pe substratele silicioase ale zonelor muntoase (si ale zonelor submuntoase din Europa continentala) *Turbarii inalte active, *Izvoare petrifiante cu formare de travertin (Cratoneurion), * Grohotisuri medio-europene calcaroase ale etajelor muntoase, *Paduri de panta, grohotis sau ravene cu Tilio-Acerion, *Turbarii impadurite. Din punct de vedere fitogeografic flora este alcătuită în principal din elemente eurasiatice (33,33 %) care formează fondul general al florei din regiunea temperat europeană. La acestea se adaugă cu procente ridicate elementele european centrale (12,70 %), europene (14,89 %). Cel mai bine investigat este grupul Cormophyta reprezentat de un număr de 1277 de specii, răspândite în diferite biotopuri caracteristice perimetrului de referinţă al sitului Semenic – Cheile Caraşului. Abundenţa mare a speciilor saxicole este urmare a prezenţei prin excelenţă a reliefului carstic care dă o nota caracteristică sitului. Pădurile subxerofile de cer, gărniţă şi gorun sunt slab reprezentate, dar în stratul ierbos s-au păstrat elemente meridionale precum Orchis simia, Himantoglossum hircinum, Lithospermum purpureo-coeruleum, Arabis turrita, Helleborus odorus, Lychnis coronaria, Ruscus aculeatus-specii de interes european şi naţional. În urma studiului faunistic realizat, cât şi din informaţiile bibliografice s-a putut observa o diversitate faunistică importantă în ceea ce priveşte numărul de specii (672 – din care 509 de specii sunt nevertebrate şi 162 sunt vertebrate) cât şi valenta ecologică a acestora Din cele 509 de specii de nevertebrate identificate pe teritoriul parcului 56 de specii sunt endemice. Această zonă a fost o zonă refugială în timpul glaciaţiunilor, în care au supravieţuit specii relicte terţiare cum sunt gasteropodele Amphimelania holardi (endemit balcanic), Herilla ziegleri dacica (specie endemică pentru Banat, ortopterul Zubovskia banatica (specie endemică pentru România). Cele mai multe specii sunt europene în sens larg ( 274 de specii, dintre care cele mai multe sunt central europene sau eurosiberiene, specii în general higrofile, proprii pădurilor de foioase în cazul faunei terestre). O pondere destul de mare o au speciile palearctice (40 de specii) şi cele holarctice (36 de specii) şi de asemenea cele mediteraneene (20 de specii). Deşi în număr mic speciile mediteraneene ne arată influenţa climatului mediteraneam asupra zonei de referinţă şi a posibilităţilor de colonizare de la sud spre nord sub influenţă condiţiilor climatice şi a reliefului din această zonă. Amfibienii sunt remarcaţi prin prezenţa a 11 specii europene protejate pe plan mondial prin convenţiile de mediu Ratificate şi de România cum ar fi : Triturus cristatus, Triturus alpestris, Triturus vulgaris, Bombina variegata, Bufo viridis, Hyla arborea, Rana dalmatina, . Există în acest site 9 specii de reptile , protejate prin diferite convenţii naţionale şi internaţionale, acestea sunt Lacerta viridis, Lacerta agilis şi Vipera ammodytes ammodytes. Deoarece situl se află aşezat între regiunile boreale şi tropicale, prin România trec unele dintre cele mai importante drumuri de migraţie ale păsărilor, toamna spre sud (pasajul de toamnă) şi primăvara spre nord (pasajul de primăv
Vulnerabilitate Vulnerabilitatea sitului este dată de activităţile antropice care afectează habitatul multor specii de floră şi faună sălbatică. Ca de exemplu: Suprapăşunatul produce: • Exces de elemente fertilizante de natură organică (azot şi potasiu). • Schimbarea pH-ului solului. Apariţia şi răspăndirea buruienilor de târlă cum ar fii: • urzica (Urtica dioica), şteviile (Rumex sp.), strigoaia (Veratum album), feriga (Pteridum aquilinum), brănduşa de toamnă (Colchicum autumnale) şi alte plante nevaloroase sau toxice. • Rărirea covorului ierbos, eroziunea solului, poluarea apelor. • Degradarea peisajului montan. • Focare de boli (necrobaciloză) şi dăunători pentru plante şi animale. Incendierea păşunilor • Influenţează puternic structura biocenozelor, succesiunea ecologică, productivitatea biologică, modificând structura şi însuşirile solului. • În afară de plante sunt distruse bacteriile din sol, râme, insecte, rozătoare (se distruge microfauna). • Se distruge stratul de humus. • Solul se acoperă cu o crustă foarte tare,care nu permite dezvoltarea vegetalelor. • Se schimbă pH-ul solului. • Solul este invadat de ferigă: • feriga este o specie toxică (conţine tiaminază) şi provoacă hematuria. Ecosistemul acvatic este afectat, datorită poluării principalelor ape de suprafaţă cu materii organice şi anorganice. Lacurile de acumulare sunt habitate acvatice artificiale pentru care nu există studii cu privire la fauna şi flora existentă. Peisajul subteran natural cu excepţia câtorva peşteri şi avene este puţin alterat. Alterarea peisajului constă în degradarea unor depozite speogenetice (sedimente, formaţiuni) şi grafiti pe pereţi. Degradarea majoră este generată de căutătorii de comori. Principalele ameninţări pentru ecosistemul cavernicol sunt: defrişările, poluarea apelor la suprafaţă care se subteranizează, activitatea turistică. Prin aceste influenţe pot fi afectate speciile de chiroptere strict protejate şi speciile de nevertebrate unele fiind endemice.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ; - Legea nr. 5/2000- privind amenajarea teritoriului ; - H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale , si constituirea administratiilor acestora ;
Tip de proprietate Pe suprafaţa parcului, proprietatea terenurilor este următoarea : Total suprafaţă parc = 36.168,2 ha, reprezintă 100 % Din care: -proprietate de stat = 36.436,0 ha, reprezintă 95 % -proprietate privată = 1.732,2 ha, reprezintă 5 %
Documentație Pop, E. 1960. Mlaştinile de turbă din Republica Populară Română. Ed. Academiei R.P.R., 511pp. Studiu de fundamentare pentru Parcul Naţional Munţii Aninei, Universitatea Bucureşti 1993

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
B
-
B
-
C
-
B
-
B
-
B
-
C
-
C
-
C
0

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Administraţia Parcului Naţional Semenic - Cheile Caraşului, constituită în 2003.
Planuri de management al sitului Situl deocamdată nu are plan de management.El va fi efectuat până la 30.05.2006, de către Administraţia Parcului Naţional Semenic-Cheile Caraşului.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L34-105
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L34-104
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70