Natura2000 - Sighişoara - Târnava Mare (ROSCI0227)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K
Codul sitului ROSCI0227
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Sighişoara - Târnava Mare

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 24.821111
Latitudine 46.134444
Suprafață (ha) 85815.40

Altitudine (m)

Minimă 315.00
Maximă 829.00
Medie 541.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
52.00
28.00
20.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
0.10
B
B
B
B
4.00
B
A
B
B
2.00
B
B
B
B
0.80
A
B
B
B
0.50
B
C
C
C
10.00
B
B
B
B
0.50
C
C
C
C
0.10
B
C
B
B
5.00
B
C
B
B
10.00
A
A
B
B
1.00
A
B
B
B
0.30
A
A
B
A
0.50
B
C
C
C
0.10
D
0.01
B
C
B
B
12.00
A
B
B
B
1.00
C
C
B
B
5.00
A
B
B
B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1355 Lutra lutra P
C
C
C
B
1308 Barbastella barbastellus P P P? R
C
C
C
B
1352 Canis lupus P
C
B
C
B
1354 Ursus arctos P
C
B
B
B
1303 Rhinolophus hipposideros P
C
B
C
B
1324 Myotis myotis P P
C
B
C
B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1166 Triturus cristatus P
B
B
C
B
1220 Emys orbicularis R
C
B
C
C
1193 Bombina variegata C
C
A
C
B
4008 Triturus vulgaris ampelensis P
C
B
C
B

Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1138 Barbus meridionalis C
C
A
C
B
2511 Gobio kessleri RC
C
B
C
B
1146 Sabanejewia aurata C
C
A
C
B
1122 Gobio uranoscopus P P
C
C
C
C

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1074 Eriogaster catax R
C
B
C
B
1078 Callimorpha quadripunctaria R
C
B
C
B
1052 Euphydryas maturna P
B
B
C
C
1065 Euphydryas aurinia P
B
B
C
B
4028 Catopta thrips R
C
B
C
B
1088 Cerambyx cerdo RC
B
B
C
B
1060 Lycaena dispar R
B
B
C
B
1059 Maculinea teleius P
C
B
C
B
4011 Bolbelasmus unicornis R
B
B
C
B
4036 Leptidea morsei R
C
B
C
A
1083 Lucanus cervus RC
B
B
C
B
1084 Osmoderma eremita R
C
B
C
B
4054 Pholidoptera transsylvanica P
C
B
A
B
1014 Vertigo angustior R
C
B
C
B
1032 Unio crassus P
C
B
C
B

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
PopulațieConservareIzolareEvaluare globală
4067 Echium russicum V
C
C
C
C
4091 Crambe tataria R
C
C
B
B
1617 Angelica palustris R
B
C
B
B
4068 Adenophora lilifolia R
A
C
B
B
4097 Iris aphylla ssp. hungarica R
B
C
B
B
1902 Cypripedium calceolus V
C
C
B
B
1939 Agrimonia pilosa R
B
C
B
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Plante
Adonis vernalis P
A
Nevertebrate
Apatura ilia P
A
Nevertebrate
Apatura iris P
A
Amfibieni
Apodemus agrarius RC
D
Amfibieni
Apodemus flavicollis C
D
Amfibieni
Apodemus sylvaticus RC
D
Nevertebrate
Argynnis laodice C
A
Plante
Aristolochia lutea R
A
Plante
1762 Arnica montana R
A
Amfibieni
Arvicola terrestris C
D
Nevertebrate
1091 Astacus astacus P
C
Plante
Betula pubescens P
A
Nevertebrate
Brenthis daphne P
A
Nevertebrate
Brenthis ino P
A
Amfibieni
2644 Capreolus capreolus P
C
Nevertebrate
Carcharodus lavatherae P
A
Plante
Carex appropinquata R
D
Plante
Carex panicea P
A
Plante
Cephalanthera damasonium P
A
Plante
Cephalanthera longifolia R
A
Plante
Cephalanthera rubra P
A
Plante
Cephalaria radiata
A
Amfibieni
2645 Cervus elaphus RC
C
Amfibieni
Clethrionomys glareolus V
D
Pești
Cobitis taenia taenia P
C
Nevertebrate
Colias chrysotheme R
A
Reptile
1283 Coronella austriaca P
C
Amfibieni
2591 Crocidura leucodon P
C
Amfibieni
2593 Crocidura suaveolens C
D
Plante
Crocus banaticus R
A
Plante
Dactylorhiza incarnata P
A
Plante
Dictamnus albus R
A
Reptile
1281 Elaphe longissima P
C
Plante
Epipactis palustris R
A
Amfibieni
Eptesicus nilssonii P
C
Amfibieni
1327 Eptesicus serotinus P
C
Nevertebrate
1052 Euphydryas maturna P
C
Amfibieni
1363 Felis silvestris RC
C
Plante
Fritillaria orientalis V
A
Plante
Galium palustre
A
Plante
Gladiolus imbricatus R
A
Plante
Gymnadenia conopsea R
A
Plante
Gypsophila fastigiata V
A
Nevertebrate
Hemaris fuciformis P
A
Plante
Iris graminea P
A
Reptile
1261 Lacerta agilis P
C
Reptile
1263 Lacerta viridis P
C
Plante
Limodorum abortivum R
A
Nevertebrate
1067 Lopinga achine P
C
Nevertebrate
Lucanus cervus cervus P
C
Nevertebrate
Lycaena alciphron P
A
Plante
Lycopodium clavatum R
A
Nevertebrate
Maculinea alcon P
A
Nevertebrate
1058 Maculinea arion P
C
Amfibieni
2630 Martes foina P
C
Amfibieni
1357 Martes martes P
A
Amfibieni
2631 Meles meles P
C
Amfibieni
Micromys minutus R
A
Amfibieni
Microtus agrestis RC
A
Amfibieni
Microtus arvalis C
D
Amfibieni
Mus musculus C
D
Amfibieni
1341 Muscardinus avellanarius P
C
Amfibieni
Mustela erminea erminea P
C
Amfibieni
2634 Mustela nivalis RC
C
Amfibieni
1358 Mustela putorius C
C
Amfibieni
1320 Myotis brandtii P
C
Amfibieni
1330 Myotis mystacinus P
C
Amfibieni
1322 Myotis nattereri P
C
Amfibieni
Myoxus glis P
C
Plante
Narcissus poeticus ssp. radiiflorus P
A
Amfibieni
2597 Neomys fodiens P
C
Plante
Neottia nidus-avis R
A
Nevertebrate
Neptis sappho C
C
Amfibieni
1331 Nyctalus leisleri P
C
Amfibieni
1312 Nyctalus noctula P
C
Nevertebrate
Nymphalis antiopa P
A
Nevertebrate
Nymphalis polychloros P
A
Nevertebrate
Oberea linearis P
C
Plante
Orchis coriophora R
A
Plante
Orchis laxiflora ssp. elegans P
A
Plante
Orchis militaris R
A
Plante
Orchis morio R
A
Plante
Orchis purpurea R
A
Nevertebrate
Papilio machaon P
A
Nevertebrate
1056 Parnassius mnemosyne P
C
Mamifere
1197 Pelobates fuscus R
C
Nevertebrate
Pericallia matronula V
A
Amfibieni
1309 Pipistrellus pipistrellus P
C
Amfibieni
Pipistrellus pygmaeus P
C
Amfibieni
1326 Plecotus auritus P
C
Amfibieni
1329 Plecotus austriacus P
C
Nevertebrate
1076 Proserpinus proserpina P
C
Plante
Prunus tenella R
A
Nevertebrate
Pyrgus sidae P
A
Mamifere
1214 Rana arvalis V
C
Mamifere
1210 Rana esculenta P
C
Mamifere
1212 Rana ridibunda P
C
Plante
Ranunculus circinatus R
A
Plante
Ranunculus lingua
A
Amfibieni
Rattus norvegicus R
D
Pești
Rhodeus amarus P
C
Plante
Sagittaria sagittifolia P
A
Plante
Salvia transsylvanica R
A
Amfibieni
2607 Sciurus vulgaris P
C
Plante
Seseli peucedanoides
A
Amfibieni
2599 Sorex araneus P
A
Amfibieni
2601 Sorex minutus RC
C
Plante
Stachys palustris R
A
Amfibieni
Talpa europaea C
C
Plante
Trollius europaeus P
A
Amfibieni
1332 Vespertilio murinus RC
A

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Zona se încadrează în Podişului Târnavelor şi parţial Podişul Hârtibaciului, acestea caracterizându-se printr-un relief colinar-deluros, cu văi însoţite de terase şi lunci bine individualizate. Actuala înfăţişare a reliefului este de podiş puternic fragmentat de văi – culoare cu interfluvii care se menţin în general în jur de 500 – 550 m si numai în mod excepţional ajung la valori de circa 700 m (Pădurea Dumbrava, 642 m, altitudinea maxima fiind de 839m - Dl. Pietriş). Eroziunea intensă, generată de colectarea apelor de către Târnava Mare şi râul Hârtibaci, a fărâmiţat vechea suprafaţă de eroziune, reducând-o la interfluvii înguste dispuse paralel. Interfluviile sunt asimetrice de tip cuestă, a căror pantă lină se grefează aproximativ pe un strat dur (gresie), înclinând la fel cu el, iar versanţii abrupţi retează în cap un număr de cel puţin două straturi (argilă, marne nisipoase). Frecvenţa mare a cuestelor dispuse în şiruri paralele care însoţesc Târnava Mare, fragmentate de văi subsecvente, reprezintă o consecinţa a adaptării reliefului la structuri de domuri şi branhianticlinale. În ansamblu, suportul geo-structural a impus prezenţa unor biotopuri specifice bine individualizate, favorizând existenţa unor ecosisteme variate bine conservate. La acest fapt se adaugă gradul relativ scăzut al presiunii antropice, zona fiind puţin populată, exploatarea biologică încadrându-se în liniile unei dezvoltări durabile. Temperatura medie anuală se încadrează în izoterma de 90 C. Aceasta coroborată cu o expunere dominant vestică/estică a versanţilor şi cu valorile relative ridicate ale radiaţiei globale induce dezvoltarea sezonului vegetativ pe cca 195 zile – ca factor de favorabilitate pentru starea şi evoluţia habitatelor şi speciilor de interes conservativ.
Calitate si importanță Utilizarea tradiţională a terenurilor a păstrat o diversitate biologică ridicată. Aria este de importanţă internaţională, având în vedere că probabil ultimele pajişti de mare întindere în Europa sunt perfect funcţionabile din punct de vedere ecologic. Managementul tradiţional a stabilit un echilibru între activităţile umane şi natură, acesta rămânând neschimbată din evul mediu. Studiile efectuate pentru ADEPT cu ajutorul WWF DCB arată că aria cuprinde numeroase specii de faună şi floră, care sunt periclitate la nivel naţional şi internaţionalaici fiind incluse: Floră: • 10 taxoni vegetali periclitaţi în Europa, incluşi în anexele Directivei Habitate şi ale Convenţiei de la Berna (includ Larix polonica, angelica, arnica, papucul doamnei, Echium rossicum, narcisele, dediţeii) • 77 taxoni periclitaţi la nivel naţional, incluşi în Lista Roşie naţională Faună • 23 specii de mamifere periclitate în Europa şi protejate prin Directiva Habitate şi Convenţia de la Berna, incluzând lupul., ursul, pisica sălbatică, vidra • 55 specii de păsări periclitate în Europa, incluse în Directiva Păsări şi Convenţia de la Berna, incluzând uliul păsărar, uliul porumbar, cârstelul de câmp şi 76 specii protejate la nivel naţional • 10 specii de reptile şi amfibieni protejate prin Directiva Habitate şi Convenţia de la Berna, incluzând buhaiul de baltă cu burtă roşie • 11 specii protejate de peşti prin Directiva Habitate şi Convenţia de la Berna • 600 specii de fluturi sunt descrise în cadrul acestui spaţiu - 6 fiind protejate prin Directiva Habitate şi Convenţia de la Berna şi 22 protejate la nivel naţional. În acest spaţiu diversitatea cuturilor agricole coexistă cu o bogată biodiversitate naturală atât sub aspect cantitativ cât şi calitativ. Aria proiectului este e 74493 hectare, cu o populaţie de cca.19000 locuitori , repartizată în 30 sate puţin extinse în suprafaţă. Populaţia încă trăieşte în strânsă legătură şi peisajul înconjurător, care include pajiştile cele mai bogate ale Europei şi întinsele păduri caducifoliate. Aici există multe habitate şi specii ce sunt în Lista Roşie IUCN şi de asemenea au un statut prioritar în Directiva Habitate, inclusiv cele mai mari populaţii de carnivore mari din etajul deluros (urs şi lup).
Vulnerabilitate Ecosistemele forestiere din situl Sighişoara-Târnava Mare, ce includ tipuri (semi)naturale de pădure, sunt afectate în mare parte de procese de degenerare (mai mult sau mai puţin pronunţate) ca urmare a impactului antropo-zoogen. Acesta se manifestă la nivelul arboretelor sub următoarele forme: - distrugerea subarboretului (arbuşti, puieţi, ierburi, muşchi) şi destructurarea orizontului superior al solului de către roţile TAF-urilor şi buştenilor tractaţi; - extragerea selectivă a arborilor de esenţă valoasă (stejar pedunculat, cireş, frasin, paltin, tei) din şleaurile de deal şi astfel, favorizarea procesului de cărpinizare; - tăierea arbuştilor cu ocazia aplicării operaţiunilor silviculturale, astfel că stratul arbustiv este absent în mare parte arborete; - efectuarea de împăduriri cu specii forestiere exotice (salcâm) sau în afara arealului lor natural (pin silvestru, pin negru, molid, larice); salcâmul şi molidul se comportă ca specii exclusiviste inhibând dezvoltarea speciilor autohtone şi implicit, succesiunea naturală spre tipul natural de pădure; - declanşarea eroziunii în adâncime în lungul drumurilor de TAF şi traseelor de apropiere a buştenilor, şi ca urmare apariţia ravenelor; - tasarea şi destructurarea orizontului superior al solului în lungul potecilor des frecventate de turmele de ovine şi bovine; - eutrofizarea (în special, nitrofizarea) solului şi apei freatice ca urmare a depozitării gunoaielor menajere (în lunci), păşunatului şi fertilizării pajiştilor din amonte (unul din efectele immediate şi uşor vizibile este proliferarea unor specii nitrofile şi ruderale în păduri: Glechoma hederacea, Stellaria media, Aegopodium podagraria, Geum urbanum, Urtica dioica, Alliaria petiolata, etc.); - acidificarea orizontului superior al solului datorită litierei coniferelor (molid, larice, pini) folosite în plantaţii; - tăieri rase (chiar dacă pe suprafeţe mici) şi săpături efectuate în jurul exploatărilor de gaz metan; - invazia şi proliferarea masivă a unor specii vegetale aloctone (salcâm, Rudbekia laciniata, Solidago canadensis) în aproape toate tipurile de păduri, cu consecinţe drastice asupra fitodiversităţii; cel mai mult şi mai puţin afectate sunt pădurile de luncă (sălcete şi aninişuri) şi respectiv, făgetele; - extinderea continuă a unui cartier rezidenţial în zona sudică a municipiului Sighişoara, în detrimentul unui masiv forestier compact şi extins, ce include în mare parte arborete încadrate în grupa funcţională I (de protecţie); construcţii rezidenţiale dispersate au apărut şi la vest de Sighişoara (Stejăreni, Daneş).
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Desemnarea este sustinuta din urmatoarele considerente: 1.Este sit reprezentativ pentru zona continentală transilvăneană, cu alternante de paduri si pajisti pastrate in conditii naturale,insumand 18 habitate de interes european (Directiva Habitate). 3.Pădurile sunt majoritar de tip natural fundamental, concentrate pe o suprafaţă de 50 km x 20 km (procent pădure 40%), în bazinul Târnava Mare. 3. Floră şi faună diversificată, inclusiv populaţii permanente de urşi şi lupi , rarităţi de fluturi (prof. Rakosy L., UBB CJ), respectiv valori botanice deosebite (prof. Cristea I. UUB CJ ). 4. Zonă gospodărită durabil de a lungul secolelor de comunităţile locale de saşi, aşezări umane rare, rustice cu valoare de patrimoniu. 5. Două fundaţii britanice recunoscute MET şi ADEPT sprijină susţinut necesitatea conservării acestei zone prin situl Natura 2000 propus de APM Mureş.
Tip de proprietate Proprietatile sunt majoritar proprietati private ( peste 75 %).
Documentație 1. Akeroyd, J.R. (2002) Protecting Romania’s Lost World. Plant Talk, 30: 19–24. 2. Akeroyd, J. R. (2003). A Transylvanian wood-pasture. Plant Talk, 34: 34–37. 3. Akeroyd, J. [R.], Sârbu, A., Oroian, S. & Hiritiu, M. (2003). Botanical assessment of the Saxon Villages region (Târnave plateau) of southern Transylvania, Romania. Unpublished report to International Finance Corporation, Washington DC, USA. 4. Coldea Gh., Sârbu I., Sârbu A. & Negrean G. (2001) Ghid pentru identificarea şi inventarierea pajiştilor seminaturale din România, Editura alo, Bucureşti. 5. Jones, A. (2003) Grassland Management Strategy – Transylvanian grasslands. Unpublished report to ADEPT project, Salisbury, UK. 6. Mountford, J.O. & Akeroyd, J.R. (in press, 2005) A biodiversity assessment of the Saxon villages region of Transylvania. Transylvanian Review of systematical and ecological Research 7. Oroian, S., Samarghitan, M & Hiritiu, M. (2003) Information concerning the Târnave Plateau vegetation. Unpublished report to ADEPT project, Salisbury, UK. 8. Puscaru-Soroceanu, E. (ed.) et al. (1963) Pasuni si fînetele din Republica Populara Romîna. Academiei Republicii Populare Romîna, Bucureşti. 9. Rakosy L. obs. pers (1970-2006) 10. . Moga, C., (2005)- Lucrare de doctorat, Univ. Babeş-Bolyai Cluj 11. Amenajamentele silvice (2000) de la Direcţiile silvice Mureş, Sb, Bv 12. Tibor Hartel, Raport referitor la statutul populaţiilor de amfibieni, trimestrul II (15 decembrie 2005 – 14 martie 2006), Colegiul Naţional Mircea Eliade, Sighişoara, Institutul de Biologie al Academiei Române, Bucureşti; 13. Botnariuc,N., Tatole,V., (2005) Cartea Roşie a Vertebratelor din România, Academia Română, Muzeul Naţional Grigore Antipa14. Rapoarte de evaluare carnivore 2005, 2006 APM Mures

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
0.10

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

CodTipSuprapunere %Numele sitului
+ 0.01 2.632.-Rezervaţia de stejar pufos
+ 0.09 2.635.-Stejarii seculari de la Breite

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
5.00
-
B
10.00
-
B
10.00
-
C
15.00
-
B
2.00
-
C
1.00
+
C
1.00
-
C
1.00
-
C
2.00
-

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
20.00
-
C
30.00
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Contract Administrare: 9/28.06.2010, Administrator:Societatea Progresul Silvic, filiala Sibiu (Administrator) Sibiu, Calea Dumbrăvii, nr 140, jud Sibiu 0269 242411, 0269 240502, fax-0269214970
Planuri de management al sitului Justificarea tehnică pentru forma propusă (mărime, localitaţile incluse sau excluse)pentru Situl Natura 2000 1. Management: • Oficialităţi UE de la Direcţia Generală pentru Mediu (Hernandez Placido, 07.08.06) au confirmat că satele din ariile administrate sunt mai bine incluse în siturile Natura 2000. Aceasta imbunătăţeşte eficienţa managementului şi nu are nici un efect asupra administrării clădirilor/ activităţilor de dezvoltare din sate, Sarcina de a duce la bun sfârşit estimarea impactului de mediu din cadrul articolului 6 al Directivei Habitate UE va fi aceeaşi dacă un sat este inclus sau se învecinează cu un habitat protejat de Directiva Habitate UE. • Conservarea la nivel de peisaj s-a dovedit a fi mai eficientă decât conservarea minimalistă a unui singur habitat. • Zootehnia este cu atât mai viabilă din punct de vedere economic, cu cât zona este mai extinsă. 2. Specii, Procese Genetice şi Flux Genetic: • Fluturii – de exemplu Eurodryas aurinia au nevoie de 90 ha pentru o populaţie viabila (studii ale ONG Butterfly Conservation , UK) • Păsările răpitoare – de exemplu Acvila Tipătoare Mică (annex II al Directivei Habitate UE) au o arie de desfăşurare aproximativ intre 800- 4,400ha, o arie medie de aproximitiv 2.500 ha pe pereche, dar interacţiunea dintre perechi are loc pe distante de sute de km • Animalele ierbivore – sunt necesare arii extinse pentru a permite mişcarea populaţiilor către noi arii de creştere • Dispersia speciilor. Siturile mici inhibă dispersia şi produc încrucişare negativă, atât pentru plante, cât şi pentru animale. 3. Habitate: • Efectele de graniţă – este important să existe o formă circulară sau rectangulară pentru a reduce zonele de hotar. O abordare gen „Schweitzer” sau crearea multor arii mai mici va duce la creşterea efectului de graniţă şi la reducerea eficienţei în ce priveşte protecţia biodiversităţii. • Zonele mici sunt expuse cu precădere evenimentelor meteorologice cum ar fi cele din verile mai uscate si iernile mai umede. • Zonele largi compensează efectele schimbărilor din habitatele naturale. 4. Aspecte de mediu: • Efectele de graniţă – hotarele mai lungi, în comparaţie cu zonele compacte, sunt mai expuse poluării din afara ariei respective. • Studii (ex. studii efectuate de Joint Nature Conservation Commitee, UK) au arătat că mişcarea vaporilor de azot rezultată din agricultura intensivă se pot întinde pe arii de sute de metri. • Pajiştile bogate în specii sunt extrem de sensibile la poluarea cu azot. Acesta afectează florile, dar nu şi iarba, ceea ce înseamnă că iarba va disloca în scurt timp toate florile. • Pajiştile amortizează poluarea mediului şi absorb carbonul. • Pajiştile opresc eroziunea pe cursul apelor şi amortizează poluarea râurilor, protejând speciile acvatice.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-61
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-62
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-63
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70