Natura2000 - Slănic (ROSCI0230)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip B
Codul sitului ROSCI0230
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Slănic

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 26.409167
Latitudine 46.214444
Suprafață (ha) 1408.40

Altitudine (m)

Minimă 470.00
Maximă 1235.00
Medie 782.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Alpină

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
1.00
C
C
B
B
1.00
C
C
B
B
12.00
A
C
B
A
10.00
B
C
B
B
40.00
B
C
B
B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1193 Bombina variegata RC
A
A
C
C

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Plante
Aconitum moldavicum R
B
Plante
Aconitum toxicum RC
B
Nevertebrate
Allogamus dacicus R
B
Nevertebrate
Annitella lateroproducta R
B
Mamifere
2361 Bufo bufo RC
C
Plante
Campanula carpatica RC
B
Plante
Cardamine glanduligera RC
B
Nevertebrate
Chloroperla kisi R
B
Nevertebrate
Drusus brunneus R
B
Reptile
1281 Elaphe longissima R
C
Plante
Hepatica transsilvanica RC
B
Mamifere
1203 Hyla arborea RC
C
Nevertebrate
Hyloniscus siculus V
B
Nevertebrate
Isophya brevipennis R
B
Reptile
1261 Lacerta agilis C
C
Reptile
2424 Lacerta vivipara RC
C
Nevertebrate
Nemoura fusca V
B
Nevertebrate
Protonemura aestiva R
B
Mamifere
1213 Rana temporaria C
C
Plante
Ranunculus carpaticus C
B
Mamifere
2351 Salamandra salamandra RC
C
Plante
Saxifraga cymbalaria C
D
Mamifere
2353 Triturus alpestris RC
C
Reptile
2473 Vipera berus R
C

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Clase de habitat pondere in %
N16 - Păduri caducifoliate 43.00
N19 - Păduri mixte 57.00
TOTAL SUPRAFATA HABITAT
Alte caracteristici ale sitului Situl se încadrează atât în etajul forestier superior, care este ocupat de Piceetum carpaticum, cât şi etajului forestier mijlociu, reprezentat prin Fagetum carpaticum. Datorită exploatării preferenţiale a răşinoaselor din primul etaj, aici locul acestora a fost luat de fag, iar asociaţia nou creată este de tip Piceeto – Fagetum. În cel de-al doilea etaj, de unde s-a exploatat mai ales fag, locul acestuia a fost ocupat de carpen, apărând o asociaţie nouă - Carpino – Fagetum. Izolat şi cu caracter relictant, apar pinete de tip Myrtillo – Pinetum spre partea superioară a culmilor, sau de tip Pino – Quergetum în zona montană inferioară.
Calitate si importanță În acest sit au fost semnalate 10 habitate specificate în Legea 462/2001 reprezentate de pajişti cu Nardus pe substrat silicios, râuri alpine şi vegetaţia lor lemnoasă, fâneţe montane, depresiuni pe substrat turbos, grohotişuri silicioase ale regiunilor înalte, stânci silicioase cu vegetaţie pionieră, păduri batrâne caducifoliate, păduri de tip Luzulo-Fagetum, păduri de tip Asperulo-Fagetum şi păduri acidofile cu Picea din etajele alpine montane. Din confruntarea anexei I la Directiva Consiliului 70/409/CEE cu situaţia populaţiilor de organisme din cadrul sitului, se poate menţiona că necesită măsuri de conservare un număr de 7 specii de păsări enumerate în anexa I, 47 de specii de păsări cu migraţiune regulată nemenţionate în anexă. Dintre vieţuitoarele enumerate la anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE, necesită măsuri de protecţie 4 specii de mamifere, 3 specii de amfibieni şi 3 specii de plante. Dintre reptile în sit se regăsesc 5 amfibieni şi 4 reptile nominalizate în Convenţia de la Berna. Sunt endemice un număr de 8 nevertebrate şi 7 plante. Tot la tabelul 3.3 a fost nominalizată specia Saxifraga cymbalaria a cărei arie de deyvoltare, pentru tot continentul european, se limitează doar la aria Munţilor Nemira, versantul estic al acestora. Cea mai apropiată arie de prezenţă a acestei specii este localizată în Munţii Caucay. Fragilitatea habitatului acestei plante (în lungul pârâurilor pietroase) impune protecţie. Obs. Secţiunea va fi completatî cu texte care indică calitatea şi importanţa sitului d.p.d.v. al obiectivelor referitoare la conservare al directivelor europene sau alte acte internaţionale (de exemplu dacă situl este Sit Ramsar). La completarea acestei secţiuni se va ţine cont şi de speciile nominalizate în secţiunea 3.3. a prezentei fişe.
Vulnerabilitate În ceea ce priveşte factorii de presiune asupra sitului, pot fi menţionate următoarele activităţi: exploatări forestiere, vânătoarea, braconajul, căi de transport şi circulaţie, toate cu intensitate slabă. Obs. Se va indica natura şi intensitatea factorilor de presiune asupra sitului
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Situl Sărărie-Slănic este poziţionat la contactul dintre Pînza de Tarcău şi Pânza de Vrancea, cu depozite litologice diverse şi în alternanţă (de la psamite la pelite). Această alternanţă a generat o accentuată adâncime a văilor, adâncimea fragmentării reliefului fiind de 360 m în vest şi 450 m în dreptul Vârfului Pufu. Efectul acestei adâncimi asupra proceselor geomorfologice este important mai ales sub aspectul extinderii eroziunii de suprafaţă. Pe Coama Pufului, la sud de aceasta, sunt prezente numeroase urme ale acţiunilor desfăşurate de armata română în timpul Primului Război Mondial, care prin conservare, vor reprezenta pentru generaţiile viitoare, un argument în plus în susţinerea vitejiei poporului român. Situl aparţine în totalitate bazinului hidrografic al pâraielor Dofteana şi Slănic. Învelişul de soluri caracterizează clasa cambisolurilor pe spaţiul versanţilor, unde, cel mai răspândit sol este cel districambosol; în zona culmilor, cele mai răspândite soluri sunt prepodzolurile. De asemenea, rezervaţia se caracterizează printr-un climat montan, cu temperatura medie anuală apreciată la 5-7 grade C şi o cantitate medie anuală a precipitaţiilor de 700-800 mm. Situl se încadrează atât în etajul forestier superior, care este ocupat de Piceetum carpaticum, cât şi etajul forestier mijlociu, reprezentat prin Fagetum carpaticum. Datorită exploatării preferenţiale a răşinoaselor din primul etaj, aici locul acestora a fost luat de fag, iar asociaţia nou creată este de tip Piceeto-Fagetum. În cel de-al doilea etaj, de unde s-a exploatat mai ales fagul, locul acestuia a fost ocupat de carpen, apărând o asociaţie nouă - Carpino-Fagetum. Izolat şi cu caracter relictant, apar pinete de tip Myrtillo-Pinetum spre partea superioară a culmilor, sau de tip Pino-Quergetum în zona montană inferioară. Specific pentru situl Sărărie-Slănic este frecvenţa mare a speciei Saxifraga cymbalaria, cu arie de dezvoltare pentru ţara noastră doar în spaţiul munţilor Nemira, prezentă în asociaţii de tip Cardamino (flexuosae) - Saxifragetum cymbalariae. Flora şi fauna acestei zone este bogată şi bine reprezentată la fiecare clasă de organisme. Obs. Se completează cu detalii care nu au putut fi abordate corespunzător la secţiunile unde s-au utilizat coduri standard.
Documentație 1. BARABAŞ VICTORIA, 1982 - Conspectul asociaţiilor vegetale din Munţii Nemira, Studii şi Comunicări (1978-1980), Muzeul de Ştiinţele Naturii "I. Borcea" Bacău, p. 53-82, Bacău. 2. GURĂU GABRIELA, 2002 - The biodiversity of Cerambicids from Nemira Mountains (Sărărie - Dofteana Basin), Studii şi cercetări, Biologie nr. 7, Complexul Muzeal Bistriţa Năsăud, p. 135-142, Bistriţa. 3. LUPU AL., 1994 - Studiu pedologic şi de bonitare scara 1:10.000 pentru terenurile agricole din teritoriul Dofteana, jud. Bacău (memoriu tehnic, 60 pag. şi 8 hărţi), arhiva OSPA, Bacău. 4. MARĂ M., 1988 - Studiul pedologic pentru amenajarea pajiştii Slănic-Moldova (memoriu 24 pag. şi 3 planşe), arhiva OSPA, Bacău. 5. MIHAI GH., BARABAŞ VICTORIA, 1969 - Contribuţii la cunoaşterea briofitelor din Valea Uzului, Studii şi Comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii "I. Borcea" Bacău, p. 69-80, Bacău. 6. MITITELU D., BARABAŞ N., 1969 - Contribuţii la flora montană a judeţului Bacău, Studii şi Comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii "I. Borcea" Bacău, p. 125-128, Bacău. 7. MITITELU D., BARABAŞ N., 1972 - Vegetaţia văii Trotuşului sectorul 2 Târgu Trotuş Dărmăneşti, Studii şi Comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii "I. Borcea" Bacău, p. 159-176, Bacău. 8. MITITELU D., BARABAŞ N., 1975 - Caracterizarea geobotanicăa văii trotuşului, Studii şi Comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii "I. Borcea" Bacău. 9. MITITELU D., BARABAŞ N., 1998 - Flora şi vegetaţia judeţului Bacău, Studii şi Comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii "I. Borcea" Bacău, p. 195-274, Bacău. 10. MITITELU D., BARABAŞ N., 1994 - Flora şi vegetaţia munţilor Nemira, Studii şi Comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii "I. Borcea" Bacău, p. 29-48, Bacău. 11. RANG C., 1974 - Contribuţii la cunoaşterea avifaunei din bazinul pârâului Uz, Studii şi Comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii "I. Borcea" Bacău, p. 257 - 264, Bacău. 12. RANG C., 1974 - Cercetări asupra rotitului cocoşului de munte în Carpaţii Orientali, Studii şi Comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii "I. Borcea" Bacău, p. 85-94, Bacău. 13. RANG C., 2002 - Studiul dinamicii unor comunităţi de păsări din bazinul mijlociu al râului Siret, incluzând zonele lacurilor de acumulare, Ed. S.O.R., 249 pag., Cluj-Napoca. 14. RUSU C., BARBU N., LUPAŞCU GH., CARAMAN L., 1988 - Les sols des montagnes Nemira, Analele Şt. Ale univ. "Al. I. Cuza" Iaşi, tom. XXXIV, seria 2 b Geologie-Geografie, p. 75-81, Iaşi. 15. SANDALĂ V., BARABAŞ N., 1993 - Răspândirea genului Lycopodium în Carpaţii României, Studii şi cercetări, Biologie, Ed Acad. Tom. 45, nr. 1, pag. 27-46, Bucureşti. 16. 15. SANDALĂ V., BARABAŞ N., 1993 - Răspândirea genului Lycopodium în Carpaţii României, Studii şi cercetări, Biologie, Ed Acad. Tom. 45, nr. 2, pag. 145-160, Bucureşti 17. SAVA GH., 1971 - Lichenii din bazinul Uzului, regiunea munţilor Nemira şi Ciucului, Studii şi Comunicări, Muzeul de Ştiinţele Naturii "I. Borcea" Bacău, p. 659-672, Bacău. 18. ŞERBĂNESCU MARIA, 1960 - Despre Saxifraga cymbalaria în R.P.R., Ocrotirea naturii, nr. 5, p. 105-127, Bucureşti.

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Ministerul Mediului
Planuri de management al sitului Directia Silvica Bacau, conventie de custodie 89/03.03.2101, valabila 5 ani.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-65
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70