Natura2000 - Suatu -Cojocna - Crairât (ROSCI0238)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K
Codul sitului ROSCI0238
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Suatu -Cojocna - Crairât

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 23.807222
Latitudine 46.719722
Suprafață (ha) 4146.20

Altitudine (m)

Minimă 307.00
Maximă 622.00
Medie 425.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
10.00
B
C
B
B
30.00
B
C
B
C
15.00
A
C
A
B
5.00
B
C
B
B
5.00
B
C
B
B
60.00
A
C
B
B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1303 Rhinolophus hipposideros P? P? P
C
B
C
B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1083 Lucanus cervus P
C
B
C
B
4031 Cucullia mixta P
A
A
B
A
1060 Lycaena dispar R
D
4043 Pseudophilotes bavius C
B
B
C
C
4028 Catopta thrips R
C
B
C
B

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
PopulațieConservareIzolareEvaluare globală
4098 Iris humilis ssp. arenaria R
B
C
B
B
4097 Iris aphylla ssp. hungarica C
B
B
A
A
4087 Serratula lycopifolia C
B
A
B
B
2132 Astragalus peterfii R
B
A
B
B
4067 Echium russicum R
C
C
A
C
4091 Crambe tataria R
C
C
B
C

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Plante
Adonis vernalis 100-400 i
A
Plante
Allium albidum ssp. albidum 20-50 i
A
Plante
Arenaria procera ssp. procera 1000-2000 i
A
Plante
Astragalus dasyanthus 20-40 i
A
Plante
Astragalus exscapus 20-50 i
A
Plante
Bulbocodium versicolor 30-40 i
C
Plante
Centaurea ruthenica 39-41 i
C
Plante
Centaurea trinervia R
B
Plante
Centaurea triumfetti 20-50 i
A
Plante
Centaurea triumfetti ssp. aligera 900-1200 i
A
Plante
Cephalaria radiata R
B
Plante
Cephalaria uralensis 20-50 i
A
Nevertebrate
Colias chrysotheme R
D
Nevertebrate
Conisania poelli ostrogovichi R
A
Nevertebrate
Cucullia mixta lorica P
D
Nevertebrate
Cucullia xeranthemi V
A
Plante
Dianthus giganteus 5000-15000 i
A
Plante
Dictamnus albus 50-100 i
A
Plante
Ephedra distachya R
A
Nevertebrate
Eupithecia gratiosata R
D
Plante
Ferulago sylvatica 10-30 i
A
Plante
Iris pontica 10-30 i
A
Plante
Iris spuria 3000-4000 i
A
Plante
Jurinea mollis ssp. transylvanica 50-100 i
A
Plante
Lathyrus pannonicus 20-50 i
A
Nevertebrate
1058 Maculinea arion V
D
Nevertebrate
Muschampia cribrellum R
D
Plante
Nepeta ucranica 20-50 i
A
Plante
Peucedanum latifolium 25000-50000 i
A
Plante
Peucedanum officinale 50000-60000 i
A
Plante
Peucedanum tauricum 20-40 i
A
Plante
Plantago cornuti 3000-8000 i
A
Nevertebrate
Plebeius sephirus R
D
Nevertebrate
1076 Proserpinus proserpina R
D
Plante
Prunus tenella 200-500 i
A
Nevertebrate
Pyrgus sidae R
D
Plante
Salvia nutans 50000-70000 i
C
Plante
Salvia transsylvanica 100-300 i
A
Plante
Serratula radiata 100-200 i
A
Plante
Serratula wolffii 4-6 i
C
Plante
Seseli gracile 30-50 i
A
Nevertebrate
Sphenoptera antiqua R
D
Plante
Stipa joannis
A
Plante
Stipa lessingiana 60000-220000 i
A
Plante
Stipa pulcherrima 5000-10000 i
A
Plante
Stipa tirsa 100000-200000
A

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Masivul de sare de la Valea Florilor, de formă ovalizată, apare foarte aproape de suprafaţă, uneori la abea 0,5 m adâncime, în luncile Văilor Bogomirii (Călmanilor) şi Lupului. Sarea gemă străpunge stratele acoperitoare tortonian-sarmaţiene, în sâmburele anticlinalului diapir Cojocna-Valea Florilor. Diapirul de sare, lung de 2 km şi lat de 0,1-0,5 km, este acoperit de strate subţiri argilo-marnoase. Grosimea masivului este apreciată la cca 0,7 km. Sarea a fost exploatată la suprafaţă (prin mici cariere) şi de către romani. Pe teritoriul acestei localităţi se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuinţată din vechi timpuri de către localnici.
Calitate si importanță Situl cuprinde tot ce a mai rămas nedegradat din ecosistemele de pajişti şi tufărişuri stepice ale vestului Câmpiei Transilvaniei (alături de ROSCI 0017, 0238, 0261 care sunt însă mult prea mici şi restrânse) cu specii extrem de rare, precum Centaurea ruthenica (una din cele două populaţii. extrem de fragile azi, din UE şi din toată flora României), Serratula wolffii, Serratula lycopifolia, Centaurea trinervia, Bulbocodium versicolor, Astragalus exscapus ssp. tramssilvanicus, Iris pontica (cel mai mare număr de populaţii ale acestei specii, 15, care în UE se află doar în Transilvania, se află în limitele acestui sit, alcătuind probabil singura metapopulaţie viabilă a acesteia). Situl e este alcătuit din segmente disjuncte pentru că ni s-a părut inutil să includem în proiectul unui sit compact vastele perimetre de terenuri agricole, păşuni complet degradate, arii construite şi căi de comunicaţii, care ar pune probleme proprietarilor şi ar genera adversitatea acestora faţă de reprezentanţii autorităţilor de mediu. Segmentele prezentate aici cuprind ceea ce a mai rămas nedegradat din pajiştile naturale şi vegetaţia arbustivă stepică din vestul Câmpiei Transilvaniei, sunt identice din punct de vedere tipologic-ecologic şi ca atare va fi mult mai bine să fie administrate şi monitorizate unitar, de către aceleaşi echipe de custozi şi ştiinţifice şi nu ca un număr mare de situri diferite. Totuşi, în viitor studierea creerii de coridoare ecologice sau situri intermediare de tipul „stepping stones” care să asigure conectivitatea metapopulaţiilor de plante, nevertebrate şi vertebrate mici din ecosistemele de pajişti şi tufărişuri stepice, va fi o necesitate.
Vulnerabilitate Situl este extrem de vulnerabil, mai ales datorită suprapăşunatului cu ovine în extindere în ultimii ani în tot perimetrul, în pofida datelor statistice naţionale care indică scăderea şeptelului la nivelul ţării. În segmentul de pajişti mezofile pratostepice cu Serratula wolffii şi Serratula lycopifolia din arealul dealului Straja Mare, extinderea terenurilor agricole este de asemenea un pericol major.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Pe teritoriul acestui sit nu a fost desmnată nici o arie protejată de interes judeţean sau naţional.
Tip de proprietate Pajiştile xerice şi sărăturate sunt păşuni comunale administrate de Consiliile Locale ale comunelor Apahida, Cojocna, Ploscoş, Căianu, Aiton şi ale municipiului Turda. Fâneţele corespunzând pajiştilor mezofile din arealul Straja Mare sunt proprietate privată, fiind fragmentate între mai multe persoane fizice din comuna Cojocna.
Documentație 1. Bădărău, Al.S., Groza, Gh. 1997: Bulbocodium versicolor (Ker.- Gawl.) Spreng., element silvostepic sarmatic, în flora Câmpei Transilvanei. – Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Geographia, 42: 147-150 2. Bădărău, Al.S., Dezsi, Ş., Comes, O. 2001. Cercetări biogeografice asupra speciilor stepice-silvostepice de Astragalus L. din Depresiunea Transilvaniei (II). Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Geographia 46: 51-67 3. Ghişa, E., 1942 Staţiunile cu Nepeta ucranica din România, Buletinul Grădinii Botanice şi al Muzeului Botanic din Cluj, 22. 4. Resmeriţă, I., 1967 Fitocenozele din Câmpia Transilvaniei cu Nepeta ucranica, Studii şi Cercetări de Biologie, seria Botanică, 9(1). 5. Bădărău, Al.S., Dezsi, Şt., Comes, O. 2000 Analiza biogeografică a două specii relicte xerofile din Câmpia Transilvaniei: Nepeta ucranica L. şi Centaurea trinervia Steph., Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Geographia, 45(1):51-68. 6. Coldea, Gh., Bădărău, Al.S., Pendea, F. 2000 Centaurea ruthenica Lam. nu a dispărut din flora Transilvaniei. Contribuţii Botanice, 41. 7. Bădărău, Al. S., Dezsi, Şt., Coldea, Gh., Groza, Gh. 2002, New Data upon the Chorology of some Steppical and Submediterranean Species from the Transylvanian Basin, Studia Universitatis Babeş-Bolyai, seria Geographia, 47 (1): 67-72 8. Bădărău Al. S., Dezsi Şt., Pendea Fl., Dura, N. 2001, Centaurea ruthenica Lam. (Asteraceae) within the forest-steppe of the Transylvanian Basin, Kitaibelia, 6(1): 259-266. 9.Podlech, D. 2008 - The genus Astragalus L. (Fabaceae) in Europe with exclusion of the former Soviet Union. Feddes Repertorium, 119(5-6):310-387

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
0.27

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

CodTipSuprapunere %Numele sitului
* 0.27 2.326.-Suatu I

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
B
30.00
-
B
5.00
-
C
2.00
0
B
40.00
-
B
8.00
+
B
10.00
+
C
4.00
-
A
20.00
-
C
2.00
-
B
10.00
-
C
2.00
0
B
15.00
-
A
90.00
-
A
40.00
-
A
10.00
-
C
10.00
+
B
25.00
-
B
30.00
-
C
5.00
+
A
60.00
+
B
20.00
0

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
60.00
-
C
5.00
0
B
10.00
-
A
60.00
-
A
40.00
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Contract Administrare: 81/25.02.2010, Administrator:Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca Cluj Napoca, str Republicii, nr 48, jud Cluj 0264591238, fax-0264591238 icb@cluj.astral.ro
Planuri de management al sitului Nu are plan de management

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L34-48
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L34-60
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-37
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70