Natura2000 - Tăşad (ROSCI0240)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip B
Codul sitului ROSCI0240
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Tăşad

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 22.136111
Latitudine 46.931944
Suprafață (ha) 1557.00

Altitudine (m)

Minimă 183.00
Maximă 416.00
Medie 291.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
2.50
B
C
B
B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1310 Miniopterus schreibersi P P P P
C
B
B
C
1324 Myotis myotis P P P P
C
B
C
C
1303 Rhinolophus hipposideros P P
D
1305 Rhinolophus euryale P
C
C
B
B
1304 Rhinolophus ferrumequinum P
C
B
C
B
1307 Myotis blythii P R
C
B
C
B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1193 Bombina variegata P
C
B
C
B
1166 Triturus cristatus P
C
B
C
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Mamifere
2361 Bufo bufo P
A
Reptile
1263 Lacerta viridis C
A
Mamifere
1209 Rana dalmatina P
A
Mamifere
1212 Rana ridibunda C
A
Mamifere
1213 Rana temporaria P
A
Mamifere
2351 Salamandra salamandra C
A
Mamifere
2357 Triturus vulgaris P
A

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Sit Natura 2000 : Tăşad cu S = 833 ha. Cuprinde: Peştera Tăşad, Peştera Stracoş, situl arheologic de pe Dealul Cetăţuia, situat în imediata apropiere a punctelor fosilifere de pe Valea Stracoşului, unde se află cetatea dacică de la Tăşad. Depozite fosilifere de vârstă Badeniană - miocen mediu, constituind strate concordante de tipul calcarelor de Leitha: spongieri, corali, echinide, briozoare, moluşte şi viermi., resturi.de rinoceratid, cel mai vechi mamifer de uscat în zona Crişurilor. Calcarele Tortoniene prezintă pe lângă interesul paleontologic şi interes speologic, dat fiind dezvoltarea în aceste calcare a două peşteri, Peştera Tăşad şi Peştera Stracoş, în calcarele tinere de vârstă sarmatiană, fapt care reprezintă o raritate pe teritoriul ţării noastre; este necesară extinderea rezervaţiei cu Peşterile Tăşad şi Stracoş şi cu situl arheologic de pe Dealul Cetăţuia, situat în imediata apropiere a punctelor fosilifere de pe Valea Stracoşului, unde se află cetatea dacică de la Tăşad . Majoritatea materialului provenit din zona Tăşad - Stracoş - colecţie paleontologică care cuprinde specii fosile provenite din rezervaţie, se află în colecţia Muzeului Ţării Crişrilor, iar lucrările şiinţfice sunt publicate în anuarele Muzeului: Crisia şi Nymphaea.
Calitate si importanță Depozite fosilifere de vârstă Badeniană - miocen mediu, constituind strate concordante de tipul calcarelor de Leitha: spongieri, corali, echinide, briozoare, moluşte şi viermi., resturi.de rinoceratid, cel mai vechi mamifer de uscat în zona Crişurilor. Calcarele Tortoniene prezintă pe lângă interesul paleontologic şi interes speologic, dat fiind dezvoltarea în aceste calcare a două peşteri, Peştera Tăşad şi Peştera Stracoş, în calcarele tinere de vârstă sarmatiană, fapt care reprezintă o raritate pe teritoriul ţării noastre; este necesară extinderea rezervaţiei cu Peşterile Tăşad şi Stracoş şi cu situl arheologic de pe Dealul Cetăţuia, situat în imediata apropiere a punctelor fosilifere de pe Valea Stracoşului, unde se află cetatea dacică de la Tăşad . Majoritatea materialului provenit din zona Tăşad - Stracoş - colecţie paleontologică care cuprinde specii fosile provenite din rezervaţie, se află în colecţia Muzeului Ţării Crişrilor, iar lucrările şiinţfice sunt publicate în anuarele Muzeului: Crisia şi Nymphaea.
Vulnerabilitate În biologia liliecilor există cel putin 2 momente critice, când orice perturbare poate duce la moartea unui mare număr de indivizi:Perioada de naştere şi de creştere a puilor (lunile mai - august), în care nou născuţii sunt total dependenţi de mamele lor, nefiind capabili nici de zbor şi nici să se hrănească singuri. Perturbarea unei colonii de maternitrate poate conduce la desprinderea puilor de pe mame sau din colonie şi căderea lor de pe planşeu, de unde cei mai mulţi nu pot reveni în colonie şi mor.Perioada de hibernare (lunile noiembrie - martie) în care toate funcţiile vitale sunt reduse. În aceste condiţii, liliecii sunt extrem de vulnerabili, timpul lor de reactie fiind de ordinul zecilor de minute, neputându-se astfel apăra de nici o agresiune exercitată asupra lor. În plus, fiecare perturbare va fi urmată de o reactivare a metabolismului, ceea ce duce la un consum suplimentar de energie şi epuizarea rezervelor energetice înaintea venirii primăverii şi a apariţiei insectelor, rezultatul fiind moartea unui mare număr de lilieci. Liliecii sunt fotofobi, pe parcursul evoluţiei lor, liliecii s-au adaptat vieţii nocturne şi ca urmare lumina a devenit un factor puternic inhibant al fiziologiei şi ritmului lor biologic.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Dec.nr. 261/1971, HCJ nr. 19/1995, Legea nr. 5/2000
Tip de proprietate proprietate de stat 10%, privată 90 %
Documentație Kovats Ludovic, 1974, Teză de Doctorat Studiul faunistic si ecologic al populatiilor de păsări din Bazinul Crisului Repede, Universitatea Babes - Bolyai Cluj, Facultatea de Biologie - Geografie. ; I.Ghira şi colab., 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea.; Botnariuc N., Tatole V., 2005, Cartea rosie a vertebratelor din România, Ed. Academiei Române.

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
2.00
-
C
5.00
0

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
10.00
0

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Este atribuită în custodie: Societatea de Istorie Naturala Nymphaea în anul 2005.
Planuri de management al sitului Planul de Management este în curs de realizare de către Societatea de Istorie Naturala Nymphaea

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L34-45
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70