Natura2000 - Dealurile Târnavei Mici - Bicheş (ROSCI0297)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K
Codul sitului ROSCI0297
Data completării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

  • ROSPA0028 (Dealurile Târnavelor - Valea Nirajului)
Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Dealurile Târnavei Mici - Bicheş

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 201101

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 24.950833
Latitudine 46.538056
Suprafață (ha) 37082.00

Altitudine (m)

Minimă 341.00
Maximă 1090.00
Medie 544.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
13.00
87.00

Regiunea biogeografică

Alpină
Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1354 Ursus arctos C
C
A
C
A
1352 Canis lupus C
C
A
C
A
1361 Lynx lynx C
C
A
C
A
1355 Lutra lutra C
C
B
C
B
1324 Myotis myotis C
C
B
C
C
1307 Myotis blythii C
C
B
C
C
1303 Rhinolophus hipposideros C
C
B
C
C
1308 Barbastella barbastellus C
C
B
C
C

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1166 Triturus cristatus C
C
B
C
B
1193 Bombina variegata C
C
A
C
A
1220 Emys orbicularis P
C
C
C
C
4008 Triturus vulgaris ampelensis P
C
B
B
B

Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1138 Barbus meridionalis C
C
C
C
C
1134 Rhodeus sericeus amarus C
C
C
C
C
1146 Sabanejewia aurata C
C
C
C
C

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1083 Lucanus cervus C
C
B
C
B

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Se suprapun în mare parte cutelor strânse sub formă de anticlinale din vestul Depresiunii Transilvaniei, constituite din depozite sedimentare mio-pliocene. Acestea sunt reprezentate prin marne, argile şi nisipuri, cu intercalaţii de tufuri vulcanice şi strate de gresii sarmaţiene, alături de care apar nisipuri, argile marnoase şi pietrişuri pannoniene. Izolat apar şi depozite de sare la Ocna Mureş şi Ocnişoara sub formă de cute diapire. Structura orografică prezintă o serie de culmi principale cuprinse între 470-540 m, care au o direcţie generală nord-vest – sud-est, fiind separate de văi relativ largi, pe alocuri chiar mici depresiuni intradeluroase. Din acestea se desprind culmi secundare, cu şei şi mameloane, cuprinse între 350-450 m, perpendiculare pe culmile principale, având direcţii nord-est – sud-vest, pe alocuri nord-sud.
Calitate si importanță Sit de importanţă majoră pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus, Ursus arctos şi Lynx lynx (acesta din urmă se regăseşte doar în partea estică a sitului). Sit de importanţă deosebită pentru specia Ursus arctos, întrucât cuprinde atât zone de concentrare de sfârşit de vară-toamnă (zone de hrănire), cât şi zone de iernare (concentraţii de bârloage – se cunoaşte cel puţin o astfel de concentraţie, cu peste 15 bârloage). Sit important desemnat pentru habitatele forestiere 91V0 (Dacian Beech forests (Symphyto-Fagion)), 9130 (Asperulo-Fagetum beech forests) şi 91Y0 (Dacian oak & hornbeam forests). Sit de importanţă ridicată pentru speciile de lilieci listate. De importanţă ridicată şi pentru speciile de amfibieni Bombina şi Triturus. Cuprinde importante coridoare de deplasare pentru speciile de carnivore mari, şi în special pentru Ursus arctos – aceste coridoare se regăsesc pe toată suprafaţa sitului (şi anume pe dealurile de pe ambele părţi ale râului Târnava Mică, respectiv în zona Bicheş) şi sunt utilizate atât de indivizii „locali”, cât şi de urşii care vin dinspre masivul Gurghiu şi se îndreaptă către zonele de concentrare aflate la altitudine joasă.
Vulnerabilitate Pierderea şi distrugerea habitatului ca rezultat al activităţilor de agricultură intensivă (deocamdată în mare parte restrânse la văile principale ale râurilor Niraj, respectiv Târnava Mică), a supracositului, a lipsei cositului (fenomen care ia amploare odată cu abandonarea generală a activităţilor de agricultură), a suprapăşunatului, a lipsei păşunatului, al activităţilor de exploatare forestieră, a dragării şi drenării habitatului umed, al activităţilor industriale, al exploatării miniere de suprafaţă sau subterane, al dezvoltării teritoriale, a circulaţiei, al turismului necontrolat, al poluării prin îngrăşăminte chimice, depozitare de deşeuri menajere sau industriale. Periclitarea speciilor prin comerţul ilegal, colectare şi/sau braconaj al speciilor protejate (acesta din urmă este un fenomen larg răspândit, mai ales în zona Târnava Mică – valea principală, respectiv văile afluenţilor). O ameninţare specifică locală este reprenzentată de construcţia viitoarei autostrăzi Târgu Mureş-Iaşi, întrucât acesta va fragmenta habitatul carnivorelor mari şi va izola urşii de zonele esenţiale de hrănire, respectiv de iernare. Acest fapt afectează atât populaţia locală, cât şi urşii care vizitează zona doar în perioada de hiperfagie – în zona respectivă s-a consemnat şi prezenţa sezonieră a unor urşi dotaţi cu colare GPS-GSM, care veneau întocmai din Bălan (judeţul Harghita), sau judeţul Vrancea. Desigur, acest fenomen periclitează şi alte specii de mamifere mari, mai ales mistreţul (Sus scrofa), respectiv cerbul (Cervus elaphus) – specii care deasemenea efectuează deplasări semnificative în zonă.
Documentație 1. Cogălniceanu, D. (1991): A preliminary report on the geographical distribution of amphibians in Romania. Review Roumain Biologie – Biologie Animal 36(1-2): 39-50. 2. Fuhn, I. E., Vancea, Şt. (1961): The fauna RPR – Reptilia. Editura Academiei R.P.R., Bucureşti 1-352. 3. Fuhn, I. E. (1960): The fauna RPR – Amphibia, Editura Academiei R.P.R., Bucureşti 1-289. 4. Ghira, I., Sos, T. (2009, in press). Amfibienii și reptilele din România. Ghid practic. 5. Ghira, I., Venczel M., Covaciu-Marcov, S. D., Mara G., Ghile, P., Hartel T., Török Zs., Farkas L., Rácz T., Farkas T., Brad, T. (2002): Mapping of Transylvanian herpetofauna. Nymphaea – Folia Naturae Bihariae 29: 145-202. 6. Maanen, E. van, G. Predoiu, R. Klaver, M. Soulé, M. Popa, O. Ionescu, R. Jurj, S. Negus, G. Ionescu, W. Altenburg 2006. Safeguarding the Romanian Carpathian Ecological Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe, A&W ecological consultants, Veenwouden, The Netherlands, Icas Wildlife Unit, Brasov, Romania 7. Domokos, Cs., Kecskes, A. 2005. Carnivore şi oameni. Este posibilă convieţuirea lor paşnică în România ? Asociaţia Grupul Milvus, Tîrgu Mures, România. 8. Sepsi, Á., Szeley-Szabo, L.. (2003): Medveskonyv. Erdelyi Nimrod Konyvek, Odorheiu Secuiesc, România. 9. Doniţă et al. 2005. Habitatele din România, Editura Tehnica Silvica, Bucuresti 10. Sepsi, A., Kohl, I. 1997. A karpati barnamedverol. Societatea Muzeului Ardelean, Cluj Napoca, România 11. Weber, P. 1987. Observations of brown bear movements in the Harghita Mountains, Romania. Vol. 7, A Selection of Papers from the Seventh International Conference on Bear Research and Management, Williamsburg, Virginia, USA, and Plitvice Lakes, Yugoslavia, February and March 1986 (1987), pp. 19-21, International Association of Bear Research and Management 12. Almăşan, H. A., Babuţia, T., Cotta, V., Popescu, C. (1963): Contribuţii la cunoaşterea răspândirii şi biologiei ursului (Ursus arctos L.) în R.P.R. Studii şi Cercetări INCEF, Bucureşti, 23A: 51–70. 13. Almăşan, H., Ilie, E. 1977. Fenomene biologice legate de popularea suplimentară a unor terenuri cu urs (Ursus arctos, L) în Carpaţi. Studii si Cerc. Vol. XXXV. Bucuresti 14. Baza de date Grupul Milvus. 15. Baza de date a APLR. 16. Bănăduc D. (2005). Fish assotiation – Habitats quality relation in the Târnave Rivers (Transylvania, Romania) ecological assessment In: Curtean A., Bănăduc D. & Sârbu I. (eds.): The Târnava River Basin. Sibiu. pp. 123-136.

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
B
0.00
-
B
0.00
-
B
0.00
-
A
0.00
-
B
0.00
-
A
0.00
+

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
A
0.00
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Nu exista structura de administrare.
Planuri de management al sitului Nu exista plan de management.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-50
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-51
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70