Natura2000 - Jiana (ROSCI0306)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K
Codul sitului ROSCI0306
Data completării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Jiana

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 201101

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 22.641111
Latitudine 44.326944
Suprafață (ha) 13415.80

Altitudine (m)

Minimă 27.00
Maximă 124.00
Medie 76.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
6.00
C
C
B
C
0.60
D
0.40
D

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1335 Spermophilus citellus P
C
B
C
B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1217 Testudo hermanni C
C
B
C
B
1220 Emys orbicularis P
C
B
C
B
1188 Bombina bombina P
C
B
C
B
1993 Triturus dobrogicus P
C
B
C
B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1083 Lucanus cervus P
C
B
C
B
1089 Morimus funereus P
C
B
C
B

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Din punct de vedere geologic, situl Jiana apartine marii unitati structurale Platforma moesica, care la nord de Dunare intalneste Campia Olteniei, din Campia Româna. Teritoriul este acoperit cu formatii sedimentare care isi au originea in Holocenul inferior si superior, constituite din depozite aluviale, modelate eolian(dune de nisip), si formatiuni sedimentare, formate din argile, luturi si loess, apartinand terasei superioare a Dunarii si zonei de campie, constituind materialul parental pentru cernoziomuri, pe care s-a instalat vegetatia de cvernicee (cer, garnita, stejar brumariu sau stejar pedunculat). Din punct de vedere geomorfologic, padurile sunt raspandite pe un teritoriu ce se intinde de la Dunare (Lunca Drobeta-Calarasi cu subdiviziunea Lunca Salciei de la Garla Mare-Gruia-Izvoarele-Ostrovul Mare, Crivina) pana in Campia Blahnitei (subdiviziunea Campia Jianei si Campia Punghinei)din Campia Olteniei, pe o linie ce uneste localitatile Burila Mare-Jiana-Scapau-Rogova-Vanjulet-Patulele-Gruia-Pristol-Garla mare, situandu-se din punct de vedere fitoclimatic in etajul zonei forestiere de campie (26%) si al silvostepei (74%). Suprafata ocupata de padure ocupa in cea mai mare parte (74%) campurile Punghinei si Jiana, din Campia Blahnitei, cu dune si interdune usor ondulate, pe care s-au format psamosoluri (tipice, molice si gleizate) si unde vegeteaza bine salcamul introdus in aceasta zona incepand cu jumatatea a II-a a secolului XIX, precum si terenuri plane sau versanti cu soluri de tip brun-roscat(tipice sau pseudogleizate) pe care vegeteaza arborete de cvercinee (cerete, cereto-garnitete etc.). O mica parte din suprafata apartine luncii de silvostepa (lunca Dunarii), cu soluri aluviale (tipice, molice), pe care s-au instalat zavoaiele de plopi indigeni si salcii, inlocuite mai tarziu cu plop euroamerican, precum si terase noi, mai ridicate, din lunca Dunarii, cu soluri de tipul cernoziomuri cambice nisipoase, pe care vegeteaza arborete de cvercinee. Din punct de vedere hidrologic, dispunem de o retea minima hidrografica, formata din Fluviul Dunarea (in vest), cu bratul sau Dunarea Mica (inchizand un teritoriu ce formeaza Ostrovul Mare), in care se varsa pr. Blahnita al carui debit de apa este influentat de existenta in zona a unor luciuri de apa: Balta Rotunda si Balta Verde. De-a lungul timpului, vegetatia forestiera din zona a gasit resursele necesare de apa pentru o dezvoltare normala. In ultimii 10-15 ani insa, ca urmare a secetelor prelungite, vegetatia forestiera a inceput sa sufere din cauza aparitiei fenomenului de uscare, aducand serioase pagube fondului forestier. Din puct de vedere climatic, situl se incadreaza dupa Koppen in regiunea climatica c.f.a.x., apartinand tipului de climat temperat-continental cu influente mediteraneene (II.A.p.s.I) dupa cum urmeaza: sector de clima continentala (II), tinutul climei de campie (A), destrictul climatic de padure (p), subdistrictul vestic (s). Regimul termic este caracterizat prin amplitudini termice mari 24.9 grade Celsius, consecinta invaziilor de aer arctic in timpul iernii si al aerului tropical vara. Temperatura medie a anotimpului cald este de 22.1 grade Celsius, temperatura medie a anotimpului rece este de -0.5 grade Celsius, media temperaturilor maxime absolute anuale este de 31.2 grade Celsius, iar media temperaturilor minime absolute anuale este de -8.5 grade Celsius. Regimul eolian este determinat de vanturi predominante caracteristice partii de vest a Campiei Romane pe directia nord-vest si vest, cu intensitatea cea mai mare iarna, atingand 25-60 km/ora. Vantul principal este crivatul, dar si austrul. Precipitatiile atmosferice (536.5 mm/an)constituie rezerva de umezeala a solului necesara in perioada de vegetatie, panza de apa freatica fiind la mari adancimi. Deficit mare de apa, se constata in timpul sezonului de vegetatie, inregistandu-se maximum in luna septembrie (38.2 mm). In cadrul sitului padurile ocupa 28% din suprafata acestuia.
Calitate si importanță Importantă pentru herpetofaună (ţestoase de uscat şi de apă, buhaiul de baltă cu burtă roşie, tritonul dunărean), mamifere mici (popândăul), nevertebrate (croitor mare, rădaşcă, fluturele de foc). Zonă puţin afectată antropic, fără dezvoltări industriale şi rezidenţiale recente.Situl Jiana prezinta o importanta deosebita pentru habitatele:\\\"91M0-Păduri balcano-panonice de cer şi gorun\\\" care ocupa 6% din suprafata sitului, \\\"91I0* - Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp.\\\" (0.6% din suprafata sitului) si \\\"92A0 - Zăvoaie cu Salix alba şi Populus alba\\\" (0.4% din suprafata sitului).
Vulnerabilitate Zonă puţin afectată de impacte antropice. Dintre cele constatate enumerăm exploatarea de lemne pe scară mică, agricultura pe suprafeţe mici; de asemenea, refacerea unor canale, activitate ce afectează herpetofauna (cf. Covaciu-Marcov şi colab., 2009).
Tip de proprietate Padurile incluse in sit sunt paduri de stat in marea lor majoritate. terenurile neforestiere apartin comunitatilor locale de pe raza sitului.
Documentație Observaţii în teren, 2009, Grupul de lucru pentru biodiversitate, Universitatea Ecologică Bucureşti; Mâciu, M., Chioreanu, A., Văcaru, V., ed., 1982. Enciclopedia geografică a României. Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 847 pp.; RNP-ROMSILVA, ICAS,1997, Amenajamentul OS Jiana.

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
0
B
0
B
-
B
0.00
-
B
0.00
-

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
B
0.00
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Nu exista structura de administrare.
Planuri de management al sitului Nu exista plan de management.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L34-130
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L34-129
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L34-142
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70