Natura2000 - Lacul Sărat - Brăila (ROSCI0307)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip B
Codul sitului ROSCI0307
Data completării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Lacul Sărat - Brăila

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 201101

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 27.881667
Latitudine 45.194444
Suprafață (ha) 376.70

Altitudine (m)

Minimă 0.00
Maximă 18.00
Medie 4.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Stepică

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
10.00
C
C
B
B
5.00
C
C
B
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Plante
Achillea collina C
D
Plante
Agropyron cristatum C
D
Plante
Artemisia maritima P
D
Plante
Artemisia santonicum C
D
Plante
Aster tripolium P
D
Plante
Astragalus australis P
D
Plante
Bromus squarrosus C
D
Mamifere
2361 Bufo bufo P
D
Plante
Carduus nutans C
D
Plante
Consolida regalis ssp. regalis P
D
Plante
Cynodon dactylon C
D
Plante
Halimione pedunculata P
D
Plante
Hordeum marinum C
D
Plante
Juncus gerardi C
D
Plante
Lepidium perfoliatum C
D
Plante
Lotus tenuis C
D
Plante
Medicago minima P
D
Plante
Phragmites australis C
D
Plante
Poa bulbosa P
D
Plante
Puccinellia distans C
D
Mamifere
1212 Rana ridibunda P
D
Plante
Salicornia europaea C
D
Plante
Suaeda maritima C
D
Plante
Trigonella caerulea P
D

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Lacul Sarat este situat in Campia Brailei si anume intre orasul Braila, Dunare si Chiscani. El are o orientare NE-SW si este alcatuit din doua sectoare: unul nordic si unul sudic. Sectorul nordic este mai adanc si are apa in permanenta. Sectorul sudic, mai putin adanc, in anii secetosi seaca si pe fundul lui apar eflorescente care dau aspectul atat de caracteristic saraturilor. In ceea ce priveste formarea Lacului Sarat - Braila exista mai multe ipoteze. Cea mai veche ipoteza, elaborata de Gh. Valsan sustine ca Lacul Sarat s-a format prin colmatarea unui vechi brat al Dunarii. P. Gastescu citeaza Lacul Sarat in categoria celor clastocarstive, formate ca rezultat al unor procese de tasare in loess. In urma acestor procese, au luat nastere mici depresiuni in care s-a adunat apa de precipitatii. Astfel au luat nastere o serie dee lacuri din Campia Romana, printre care si Lacul Sarat-Braila. In conditiile pedoclimatice de la Lacul Sarat, din cauza apei freatice situata la adancime mica, se formeaza soluri saline, solonceacuri si soloneturi solonceacoide, cu puternica acumulare de saruri in orizonturile superioare. Dintre saruri predomina Na2SO4 la care se asociaza NaCl; gipsul se gaseste frecvent, in schimb Na2CO3 apare in cazuri foarte rare. (Andrei M., Serbanescu Gh., 1965. Contributii la cunoasterea florei si vegetatiei de la Lacul Sarat Braila. Analele Univ. Bucuresti, Seria Sti. Nat., Bucuresti, 14:65-80) Asociatiile vegetale observate sunt: Cynodonetum dactyloni, Artemisietum maritimae, Puccinellietum distantis, Juncetum gerardii, Camphorosmatum annuae, Petrosimonietum triandrae, Suaedum maritimae, Salicornietum herbaceae.
Calitate si importanță Lacul Sărat este situat la 9 km de Municipiul Brăila şi este separat în două lacuri, de drumul local între localităţile Lacul Sărat şi Chişcani. Lacul din partea estică a drumului, cunoscut ca Lacul Sărat, este staţiune de agrement-tratament balnear. Lacul din partea vestică a drumului este mai puţin influenţată antropic. Aceasta este o zonă importantă pentru sărături de tipul habitatelor N2000 incluse la *1530 şi 1310. De asemenea, este importantă pentru speciile de păsări şi amfibieni.
Vulnerabilitate Modificarea salinitatii apei lacului prin aductiuni de apa dulce. Turism necontrolat si folosirea neadecvata a namolului cu proprietati terapeutice.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Acţiunea de desalinizare a solurilor în vederea redării lor circuitului economic a avut în vedere în primul rând coborârea pânzei de apă freatică, în aşa fel încât să se împiedice acumularea sărurilor din profunzime în stratul fertil. Pentru aceasta s-a preconizat un sistem de drenaj alcătuit din tuburi de ceramică care colectează apa freatică şi o deversează în canale colectoare. Spălarea sărurilor din stratul fertil al solului se realizează prin apa provenită din precipitaţii. Pentru a grăbi acest proces de spălare s-au făcut inundaţii cu ajutorul motopompelor, apa prin băltire a produs dizolvarea în mare parte a sărurilor şi le-a antrenat spre canalele colectoare. Micşorarea concentraţiei sărurilor în primii 20-30 cm a permis instalarea a numeroase specii cu valoare furajeră ridicată dintre care în primul rând menţionăm pe Puccinellia limosa. În vegetaţia puternic halofilă aparţinând alianţei Thero-Salicornion au început să apară şi specii ce indică o sărăturare mai slabă ca: Bassia hirsuta, Camphorosma annua, Hordeum hystrix, Taraxacum bessarabicum. În prezent procesul continuă şi asistăm la instalarea şi a altor specii cu valoare furajeră ridicată ca: Medicago lupulina, Trifolium fragiferum, Lotus tenuis. Pe terenurile răscolite, acolo unde s-a împrăştiat pământul provenit din excavarea canalelor colectoare principale apar specii segetale ca: Erysimum repandum, Senecio vernalis şi Hordeum murinum. În microdepresiuni, unde apa bălteşte un timp mai îndelungat apar specii higrofile ale alianţelor Phragmition şi Bolboschoenion. Scăderea nivelului apei freatice în microdepresiuni duce la evoluţia vegetaţiei spre instalarea speciilor aparţinând alianţei Juncion gerardii. În valea Iencii procesul de spălare a sărurilor se realizează prin aspersiune. Irigaţiile devin obligatorii în regiune mai ales spre sfârşitul verii, când se instalează o perioadă lipsită de precipitaţii. În ultimul timp pe aceste terenuri desalinizate prin drenaj s-a instalat Cynodonto-Poëtum angustifoliae, Artemisietum austriacae şi Cynodonto-Atriplicetum tataricae. Instalarea acestui tip de vegetaţie, indică un stadiu de desalinizare pronunţată a solului şi capacitatea acestuia pentru asigurarea unei producţii agricole ridicate.
Documentație Andrei M., Serbanescu Gh., 1965. Contributii la cunoasterea florei si vegetatiei de la Lacul Sarat Braila. Analele Univ. Bucuresti, Seria Sti. Nat., Bucuresti, 14:65-80 S. Mihailescu, I. Cobzaru, M. Ion, R. Ion, 2010, Designation of new Sites of Community Importance in Romania for the Natura 2000 priority habitat: *1530 Pannonic and Ponto-Sarmatic salt steppes and salt marshes, The Anniversary Conference of the Institute of Biology, 50 Years of Academic Research in Biology, Bucharest, Book of Abstracts, p.129-130. Mihailescu Simona, 2009, Characterization and distribution in Romania of the priority Natura 2000 habitat: Pannonic and Ponto-Sarmatic salt-steppes and salt-marshes. 2nd European Congress of Conservation Biology „Conservation biology and beyond: from science to practice”, Praga, Republica Cehă, 1-5 sept. 2009, Book of Abstracts, p.211 Doniţă N., Popescu A., Pauca-Comănescu Mihaela, Mihailescu Simona, Biriş I. A., 2005. Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti. Doniţă N., Popescu A., Pauca-Comănescu Mihaela, Mihailescu Simona, Biriş I. A., 2005. Habitatele din România. Modificari conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC) 2006. Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti. Pop I., 2002. Vegetaţia solurilor sărăturate din România. Contribuţii Botanice, XXX(2) (1999-2000): 285-332, Grădina Botanică “Alexandru Borza” Cluj-Napoca. Munteanu I., Dumitru M., Florea N., Canarache A., Lacatusu R., Vlad V., Simota C., Ciobanu C., Roşu C., 2005. Status of Soil Mapping, Monitoring, and Database Compilation in Romania at the beginning of the 21st Century. În Soil Resources of Europe, second edition. R.J.A. Jones, B. Houšková, P. Bullock and L. Montanarella (eds). European Soil Bureau Research Report No.9, EUR 20559: 281-296. Florea N., 1997. Degradarea terenurilor şi ameliorarea solurilor, Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” – Bucureşti, Facultatea de Geografie-Turism, Sibiu, 217 pp. ICPA, 1987. Metodologia Elaborării Studiilor Pedologice, vol. I, II, III (redactori Florea N., Bălăceanu V., Răuţă C., Canarache A.), Red. Prop. Tehn. Agr., Bucureşti, 3 volume.

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Nu exista structura de administrare.
Planuri de management al sitului Nu exista un Plan de Management aprobat.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-104
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70