Natura2000 - Muntele Şes (ROSCI0322)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip B
Codul sitului ROSCI0322
Data completării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Muntele Şes

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 201101

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 22.528889
Latitudine 47.093056
Suprafață (ha) 34880.80

Altitudine (m)

Minimă 173.00
Maximă 926.00
Medie 516.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
70.00
30.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
3.00
B
C
B
B
1.00
B
C
B
B
2.00
B
C
B
B
0.00
B
C
B
B
0.00
B
C
B
B
0.50
A
C
A
B
2.00
A
C
A
B
0.05
B
C
B
B
1.00
B
C
B
0.00
D
0.00
B
C
B
B
0.00
B
C
B
B
0.00
C
C
B
B
40.00
B
C
B
B
7.00
A
C
B
B
0.10
B
C
B
B
0.05
B
C
C
B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1361 Lynx lynx P
C
B
C
B
1352 Canis lupus P
C
B
C
B
1324 Myotis myotis P P P P?
C
B
C
B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1166 Triturus cristatus P
C
B
C
B
1193 Bombina variegata P
C
B
C
B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1093 Austropotamobius torrentium P
C
B
C
B
4014 Carabus variolosus P
C
B
C
B
1087 Rosalia alpina P
C
B
C
B
4050 Isophya stysi P
C
B
A
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Plante
Anthemis tinctoria P
A
Plante
Calamagrostis canescens P
A
Plante
Campanula rotundifolia ssp. polymorpha P
A
Plante
Drosera rotundifolia P
A
Plante
Phyteuma tetramerum P
A
Plante
Pulsatilla montana P
A
Plante
Rhynchospora alba P
A
Plante
Scabiosa lucida P
A
Plante
Sesleria rigida P
A
Plante
Stipa pulcherrima P
A
Plante
Thymus comosus P
A
Plante
Trollius europaeus ssp. transsilvanicus P
A

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Situl este localizat in Masivul Plopis (cunoscut si sub denumirea de Muntele Ses), care are o lungime de cca. 40 km si latimea situata intre 12 si 15 km si care se dezvolta pe directia NV-SE. Masivul este marginit de Depresiunile Simleu si Borod. Situl este situat preponderent in judetele Bihor si Salaj, iar o suprafata foarte mica din partea sudica a sitului in judetul Cluj. Muntele Ses face parte din grupa Munţilor Apuseni aparţinând de lanţul muntos al Carpaţilor Occidentali. Cel mai înalt vârf este Vârful Măgura Mare, cu 918 m. Altitudinal, situl se desfasoara intre cca. 150 m si 918 m, incadrandu-se in categoria muntilor josi si a dealurilor. Predomina versantii, dar apar si vai adanci, reci si umede, precum si culmi largi, ondulate si platouri. In ceea ce priveste geologia zonei, substratul este reprezentat preponderent de roci metamorfice - micasisturi biotice, gnaise, amfibolite, paragnaise - si sedimentare - sisturi argiloase cafenii, marno-calcare, conglomerate, calcare dolomitice. Climatul este temperat continental, moderat, cu circulatia maselor de aer dinspre vest si nord-vest. Din punct de vedere fitoclimatic, situl se situeaza in etajul nemoral al padurilor de foiase ( cu fagete montane, premontane si colinare, precum si paduri de gorun si amstec de gorun cu alte specii de stejar). Conform cercetarilor efectuate de G. Coldea (1972), pe teritoriul Muntelui Ses au fost identificati peste 700 de fitotaxoni, fiind singurul loc din tara cunoscut pentru specia Ophris sphaegodes si singurul loc cunoscut din Transilvania pentru specia Ophris aestrifera. Au fost identificate 26 specii de orhidee. Au fost identificate 48 de asociatii vegetale.
Calitate si importanță Prezenta speciei Isopya stysi (Orthoptera) - rezolvare IN MOD. Sunt prezente şi poplaţii ale speciilor Carabus variolosus, Rosalia alpina (Coleoptera).
Vulnerabilitate Situl este expus unor presiuni datorate factorilor naturali destabilizatori si limitativi, prezentand totusi un risc redus al producerii doboraturilor de margine,al incendiilor, cu precadere in apropierea localitatilor si la liziera padurii. Totusi, pot aparea probleme generate de nefinalizarea regimului de proprietate (taieri ilegale de arbori sau exploatarea nerationala a resurselor existente). Fragmentarea unor habitate il poate face susceptibil la scaderea rezilientei.
Tip de proprietate 60% din suprafata totala a sitului este reprezentata de paduri si terenuri care constituie fondul forestier. 67% din ponderea acestora sunt paduri proprietate publica de stat administrate de RNP Romsilva prin Directiile silvice Zalau (Ocolul silvic Izvoarele Barcaului), Bihor (Ocolul silvic Alesd) si Oradea (Ocolul silvic Marghita), iar restul reprezinta paduri comunale si proprietati particulare alcatuite din paduri, pasuni impadurite, pasuni cu arbori.
Documentație Coldea, G., 1972, Flora si vegetatia Muntilor Plopis. Teza de doctorat. Universitatea babes-Bolyai, Cluj Napoca. BENŢE F. (1975), Tipuri de relief în Depresiunea Simleului, Lucrări Stiinţifice, seria A; BLEAHU M. et al. (1976), Geologia Munţilor Apuseni, Editura Academiei, Bucuresti; FICHEUX R. (1929), Remarques sur le réseaux hidrograpiyque du Bihor Septentrional; HANTZ LAM I. (1968) – Depresiunea Vadului, Studiu fizico-geografic, Rezumatul tezei de doctorat; MĂHĂRA Gh. (1973), Evoluţia Câmpiei de Vest, Realizări în geogr. României, Editura stiinţifică, Bucuresti; NICORICI E. (1972), Stratigrafia neogenului din sudul Bazinului Simleu, Editura Academiei, Bucuresti; ORGHIDAN N. (1969), Văile transversale din România, Ed. Academiei, Bucuresti; PAUCĂ M. (1964), Bazinul neogen al Silvaniei, An. Com. Geol., XXXIV; PAUCĂ M., ISTOCESCU D., ISTOCESCU F. (1968), Bazinul neogen al Vadului, D. S. Inst. Geol., LIV; POSEA A. (1977), Bazinul Crisului Repede, în „Cercet. în Geogr. României”, Editura Stiinţifică si Enciclopedică, Bucuresti; POSEA G. (1997), Câmpia de Vest a României, Ed. Fundaţiei „România de mâine”; SAVU Al. (1965), Aspecte de relief în Depresiunea Simleului, Comunicări de Geografie, vol. III, Cluj;Date teren Dr. Elena Iorgu, Dr. Ionuţ Iorgu, 2010. Date teren si colectie Dr. E. Nitu. Amenajamente silvice I.C.A.S.: Ocolul silvic Marghita, 1997, 2007 Ocolul silvic Izvoarele Barcaului, 1991,2003 Ocolul silvic Alesd, 1991,2003 Ocolul silvic Huedin 1994,2004

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
0.00

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

CodTipSuprapunere %Numele sitului
* 0.00 2.691.-Mlaştina de la Iaz

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
B
10.00
-
C
5.00
-
B
25.00
-
B
15.00
-

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
B
15.00
-
A
25.00
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Nu exista structura de administrare.
Planuri de management al sitului Nu exista plan de management.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L34-34
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L34-33
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L34-46
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70