Natura2000 - Pajiştile Balda - Frata - Miheşu de Câmpie (ROSCI0331)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K
Codul sitului ROSCI0331
Data completării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

  • ROSPA0050 (Iazurile Miheşu de Câmpie - Tăureni)
Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Pajiştile Balda - Frata - Miheşu de Câmpie

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 201101

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 24.220556
Latitudine 46.661111
Suprafață (ha) 200.20

Altitudine (m)

Minimă 311.00
Maximă 483.00
Medie 387.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
23.00
77.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
5.00
A
C
A
A
95.00
A
C
B
A

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
PopulațieConservareIzolareEvaluare globală
4091 Crambe tataria R
C
C
B
B
4067 Echium russicum <1000 i
C
C
B
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Plante
Allium albidum 1000-2000 i
A
Plante
Anchusa barrelieri 300-500 i
A
Plante
Astragalus dasyanthus 400-1000 i
C
Plante
Centaurea trinervia 110-130 i
C
Plante
Cephalaria uralensis 600-1200 i
A
Plante
Goniolimon tataricum 90-110 i
C
Plante
Gypsophila collina 300-350 i
C
Plante
Iris pontica 400-1000 i
C
Plante
Jurinea mollis ssp. transylvanica 500-1500 i
B
Plante
Krascheninnikovia ceratoides 440-450 i
C
Plante
Nepeta ucranica 1000-3000 i
C
Plante
Peucedanum tauricum
A
Plante
Prunus tenella 10000-12000 i
A
Plante
Salvia nutans
A
Plante
Serratula radiata 1000-2500 i
A
Plante
Stipa pulcherrima 3000-10000 i
A

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Lande, tufărişuri, maquis şi garigue, phrygana 5% Pajişti uscate, stepe 75% Păduri de monocultură (plopi sau arbori exotici) 20%
Calitate si importanță Acest sit cuprinde toate pajiştile stepice subpanonice rămase nedegradate din partea central-sudică a Câmpiei Transilvaniei, cu specii extrem de rare precum Nepeta ucranica (cel mai mare număr de populaţii al acestei specii pe un areal redus, 5, se află aici - taxonul în UE se mai află doar în Moldova şi Bulgaria şi e reprezentat doar prin populaţii foarte mici), Goniolimon tataricum, Centaurea trinervia, Astragalus dasyanthus, Hesperis tristis, Iris pontica, specia cu totul aparte de stepă rece Krascheninnikovia ceratoides (2 populaţii), etc. Situl nu a fost creat compact, pentru că nu este utilă includerea grosieră a tuturor terenurilor agricole şi construite dintre segmente. În acelaşi timp, acestea fiind similare din punct de vedere ecologic vor putea fi administrate şi monitorizate eficient şi unitar în viitor, mult mai bine decât dacă s-ar fi creat câte un sit separat pentru fiecare segment. În viitor managerii sitului vor trebui totuşi să studieze posibilitatea creerii de coridoare ecologice sau situri „stepping stones” între segmente.
Vulnerabilitate Extinderea păşunatului cu ovine în segmentele incluse în acest sit constituie principala vulnerabilitate.
Tip de proprietate Pajiştile stepice sunt în încadrate în păşuni comunale aparţinând Consiliilor Locale ale Comunelor Frata, jud Cluj şi Miheşul de Câmpie, Zaul de Câmpie, jud, Mureş, respectiv oraşului Sărmaşu, jud. Mureş. Suprafeţele forestiere (plantaţii de pin negru, mojdrean şi salcâm) sunt administrate de către Ocolul Silvic Luduş.
Documentație 1. Ghisa, E., 1942 Staţiunile cu Nepeta ucranica din România, Buletinul Grădinii Botanice şi al Muzeului Botanic din Cluj, 22. 2. Resmeriţă, I., 1967 Fitocenozele din Câmpia Transilvaniei cu Nepeta ucranica, Studii şi Cercetări de Biologie, seria Botanică, 9(1). 3. Bădărău, Al.S., Dezsi, Şt., Comes, O. 2000 Analiza biogeografică a două specii relicte xerofile din Câmpia Transilvaniei: Nepeta ucranica L. şi Centaurea trinervia Steph., Studia Universitatis Babeş-Bolyai, Geographia, 45(1):51-68. 4. Ghişa, E. Rezervaţia botanică de la Zaul de Câmpie, Ocrotirea Naturii, 12. 5. Bădărău, Al. S., Dezsi, Şt., Coldea, Gh., Groza, Gh., Pendea, Fl. I. 2002, Krascheninnikovia ceratoides (L.) Gueldenst. – a presumable Weichselian relic species in the Flora of the Transylvanian Basin, Kitaibelia, 7(2): 209-214.

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
A
30.00
-
A
70.00
-
A
10.00
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Nu exista structura de administrare.
Planuri de management al sitului Nu exista plan de management.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-37
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-49
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70