Natura2000 - Poienile de la Şard (ROSCI0356)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip B
Codul sitului ROSCI0356
Data completării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Poienile de la Şard

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 201101

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 23.515278
Latitudine 46.814444
Suprafață (ha) 47.20

Altitudine (m)

Minimă 471.00
Maximă 604.00
Medie 537.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1065 Euphydryas aurinia P
C
B
C
B
4050 Isophya stysi P
C
B
C
B

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Clase de habitat pondere in %
N14 - Pajiști ameliorate 87.00
N16 - Păduri caducifoliate 13.00
TOTAL SUPRAFATA HABITAT
Alte caracteristici ale sitului Aspecte de geologie şi geomorfologie. Este situat în Depresiunea Transilvaniei, pe şisturi cristaline şi depozite sedimentare (cretacicul superior). Peste acest fundament se suprapun formaţiunile sedimentare ale depresiunii propriu-zise, reprezentate prin depozitele paleogene şi neogene. Această structură stratigrafică este mascată de sedimentele recente cuaternare, reprezentate prin depozite argiloase deluviale şi formaţiuni grosiere aluviale (pietrişuri cu nisipuri). Din punct de vedere morfologic amplasamentul se află în culoarul depresionar al râului Someşul Mic, pe microculoarul vǎii Popeşti, afluent de stânga al Someşului Mic ce s-a format prin acţiunea erozivă acumulată a apei. Aspecte climatic. Perimetrul studiat se răgăseşte în topoclimatul de versant cu expoziţie nordică. Aici variaţiile termice sunt mai mici, iar circulaţia locală a aerului este mai puţin intensă. Se instalează astfel un sector microclimatic cu valori termice mai modeste, cu inversiuni de temperatură mai frecvente, iar fenomenele de iarnă au o frecvenţă mai mare. Temperatura medie anuală pe perioada a fost de 8,3O C. Frecvenţa medie anuală a vânturilor pe direcţii indică o predominanţă pe direcţia NV şi V, vitezele fiind mult influenţate de poziţia observatorului. Precipitaţiile medii anuale se situează în jurul valorii de 582,3 mm, maxim vara (246,1 mm – 42,3%), iar minim iarna (80,6mm – 18,7%), numărul mediu anual al zilelor cu zăpadă este de 35,5 (9,7% /an). In ansamblu, partea vestică primeşte mai multe precipitaţii decât partea estică datorită particularităţilor morfologice. Aspecte de vegetaţie. Vegetaţie spontană de tip natural şi semi-natural bine reprezentată, dar puternic influenţătă de presiunea zoo-antropică. Pădurile au derivat din gorunete-stejărete (Quercetum robori-petraea), sub influenţa exploatărilor (cel mai adesea de tip ras) unele suprafeţe, prin structura lor pot fi încadrate la stejăreto-cărpinete (Querceto robori–Carpinetum) respectiv goruneto cărpinete (Carpino–Quercetum petraeae). Afirmarea puternică a carpenului exploatarea selectivă a esenţelor valoroase, a dus la un proces de cărpinizare intensă a trupurilor forestiere. In conformitate cu studii botanice, vegetaţia primară de-a lungul cursurilor de ape, era dominată de asociaţii specifice, cum ar fi: Salicetum purpurae, sau Salicetum triandrae, care în funcţie de dimensiunile luncii, ocupau porţiuni mai mult sau mai puţin extinse. Speciile ce se regăseau în aceste păduri de luncă erau: Salix alba, S. fragilis, Populus alba, P. nigra, P. tremula, Alnus glutinosa, A. incana. Vegetaţia ierboasă (alianţele Nanocyperion şi Polygono-chenopodion) se dezvolta în zona prundişului, nisipului sau nisipului mâlos, ajunsă la zi numai în perioadele când apele atingeau cotele minime (iulie-septembrie). In zonele favorabile apăreau asociaţii dominate de stuf (Scirpo-Phragmitetum), întreţesute sau învecinate cu tufărişuri higrofile. Pe locul pădurilor de luncă s-au dezvoltat secundar asociaţii ierboase, în care, în mod caracteristic apar specii de Carex (C. acutiformis, C. riparia, C. gracilis, C. inflata etc.) şi de graminee (Molinia coerulea, Deschampsia cespitosa, Poa trivialis, Agrostis alba, A. tenuis, Alopecurus pratensis, Festuca pratensis, F. rubra, Poa pratensis, Trisetum flavescens, Agropyrum repens, Arrhenaterum elatius etc.). Pe văile înguste, umbroase şi umede, aşa cum este şi cazul vǎii Popeşti, se afirmă în stratul ierbos năvalnicul şi alte specii mezo-higrofile, asemenea făgete fiind reunite în as. Phyllitidi-Fagetum VIDA (1959, 1963). Tufărişele dominante sunt alunişele (Coryletum avellanae SOO 1927) şi cele edificate de cununiţă (Spiraeetum ulmifoliae ZOLYOMI 1939), în zonele de unde lipsesc lucrări de întreţinere, de-a lungul căilor de acces şi pe liziere apărând adeseori formaţiunile dominate de păducel şi porumbar (Pruno spinosae-Crataegetum). Din zona urbană şi periurbană a municipiului Cluj-Napoca au fost identificate 31 de specii de licheni, 223 specii de briofite, şi peste 500 de specii de cormofite.
Calitate si importanță Poiana de la Şard, datoritǎ renunţǎrii (parţiale) la practicile de exploatare (cosire şi pǎşunare) apare ca o formaţiune ierboasǎ luxuriantǎ, cu o diversitate înaltǎ floristicǎ şi o dezvoltare semnificativǎ a speciilor ierboase, ce depǎşesc pe alocuri o înǎlţime de 80 cm. Se observǎ o pǎtrundere a unor specii arbustive (Crataegus monogyna, Rosa canina, Prunus spinosa, Sambuccus nigra), dar şi a unor comunitǎţi ruderale de-a lungul drumului de acces ce pǎtrunde dinspre sud-est. Astfel starea favorabilǎ pentru un numǎr mare de specii, inclusiv specia criteriu Euphydryas aurinia, s-ar putea sǎ se menţinǎ pe o perioadǎ scurtǎ de timp, pânǎ la ocuparea unor suprafeţe extinse de cǎtre tufǎrişuri sau specii invazive. Este importanta prin prezenta populatiilor Euphydrias aurinia (Lepidoptera)si Isophya stisi (Orthoptera) pentru rezolvarea IN MOD.
Vulnerabilitate Enumeram categoriile de impact: Arderea, Abandonarea sistemelor pastorale, Păşunat, Evoluţia biocenotică Invazia unei specii, Modificarea tehnicilor de cultivare, Zone urbanizate, locuirea umană, Restructurarea posesiei asupra pământului, Cărări, circuite, trasee pentru biciclişti.
Documentație Cristea, V., Baciu, C., Gafta, D. (2002): „Municipiul Cluj-Napoca şi zona periurbană – Studii ambientale”, Ed. Accent Mihuţ, S., Dincă, V., E. (2006): \"Important Areas for Butterflies - The implementation of EU Nature Conservation Legislation in Romania\", Final Report, Bureau Waardenburg bv. & CFMCB Mihuţ, S (2005): “Ariile de Protecţie Primarǎ pentru Fluturi din România”, revista Biodiv, CFMCB Dr. S. Mihuţ, Raport 2010. Dr. Ionuţ Iorgu, Dr. Elena Iorgu, teren 2010.

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
A
0.00
-
A
0.00
-
A
0.00
-
A
0.00
-
B
0.00
-
A
0.00
-
B
0.00
-
B
0.00
-
B
0.00
-

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
A
0.00
-
A
0.00
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Nu exista structura de administrare.
Planuri de management al sitului Se impune un management activ prin care, prin intermediul unor cosiri târzii “în tablǎ de şah” sǎ se asigure menţinerea faciesului de vegetaţie actual. Cosirile se vor realiza la sfârşitul lunii septembrie începutul lunii octombrie, pe suprafeţe alternante de câte 1000 mp, lǎsând suprafeţe de câte 1000 mp necosite, ca refugii pentru speciile asociate pajiştilor, ce urmeazǎ a fi cosite în anul urmǎtor. Se va asigura astfel un mozaic de habitate vizând pǎstrarea speciei criteriu în zona sitului propus. Zonele de tufǎrişuri vor fi limitate ca extindere, pǎstrându-se câte o astfel de formaţiune (ce va ocupa max. 8-10 mp) la o suprafaţǎ de aproximativ 1000mp.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L34-48
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70