Natura2000 - Sărăturile de la Gura Ialomiţei - Mihai Bravu (ROSCI0389)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K
Codul sitului ROSCI0389
Data completării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

  • ROSPA0111 (Berteştii de Sus - Gura Ialomiţei)
  • ROSPA0120 (Kogălniceanu - Gura Ialomiţei)
Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Sărăturile de la Gura Ialomiţei - Mihai Bravu

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 201101

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 27.762222
Latitudine 44.751389
Suprafață (ha) 3449.40

Altitudine (m)

Minimă 0.00
Maximă 18.00
Medie 4.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
5.00
95.00

Regiunea biogeografică

Stepică

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
60.00
B
B
B
C
20.00
B
C
B
C

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1335 Spermophilus citellus P

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Plante
Agropyron cristatum C
D
Plante
Artemisia santonicum C
D
Mamifere
2361 Bufo bufo P
D
Nevertebrate
Erythromma viridulum P
D
Plante
Hordeum hystrix C
D
Plante
Iris pseudacorus C
D
Plante
Lotus tenuis C
D
Plante
Phragmites australis C
D
Plante
Ranunculus sceleratus C
D
Plante
Scirpus lacustris ssp. lacustris C
D
Plante
Suaeda maritima C
D
Nevertebrate
Sympetrum fonscolombii P
D
Nevertebrate
Sympetrum sanguineum P
D
Plante
Trifolium fragiferum C
D
Plante
Typha angustifolia C
D

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Prezenta sărăturilor de tipul habitatelor N2000 incluse la 1310, dar mai ales a pajiştilor halofile (ponto-sarmatice) incluse la *1530. De asemenea, este importantă pentru speciile de păsări, mamifere (popândău) şi amfibieni. Perimetrul este inclus în Câmpia Bărăganului. Înainte de 1989, zona a suferit transformări, s-au realizat canale de irigaţie. Ulterior, nu s-a mai continuat îmbunătăţirea pentru agricultură şi vegetaţia potenţială halofilă s-a refăcut. Perimetrul cuprinde un mozaic de asociaţii vegetale (comunităţi de plante) halofile. Tipuri de vegetaţie - Salicornietum prostratae Soó 1964 (Syn.: Salicornietum herbaceae Soó 1927) În structura floristică a fitocenozelor participă un număr redus de specii, în totalitate halofile. Din această categorie cele mai fidele specii sunt: Salicornia prostrata, Suaeda maritima, Kochia hirsuta, Bassia sedoides, Spergularia media, Puccinellia limosa, Limonium gmelinii, Aster tripolium, Artemisia santonicum, Bolboschoenus maritimus, Phragmites australis, Agrostis stolonifera, Poa trivialis, Trifolium fragiferum, Juncus gerardi, Plantago major. - As. Zannichelietum palustris Lang 1967 (syn. Parvopotameto-Zannichelietum W. Koch 1926) Zannichelia palustris ssp. palustris se dezvoltă în apele slab sărăturate, puţin adânci, puternic încălzite în timpul anotimpului călduros. Fitocenozele de Zannichelia palustris se întâlnesc în canalele de drenaj de la Gura Ialomiţei, fără să ocupe suprafeţe prea întinse. - Ranunculeto (Batrichio) trichophylle Soó (1927)1971 (syn. Ranunculeto trichophylli-Calitrichetum polymorphae Soó 1927) Specia caracteristică, Ranunculus trichophyllus se dezvoltă în bazinele acvatice de mici dimensiuni şi cu adâncimea de 50-100 cm. - As. Scirpo-Phragmitetum W.Koch 1926 Asociaţia este bine reprezentată în canalele cu apă. Specia dominantă şi caracteristică înaltă de peste 2 m este uneori exclusivistă, puţine specii palustre fiind întâlnite şi îndeosebi la periferia fitocenozelor. Când solul devine mai jilav, şi sărurile ies la suprafaţă, se instalează o serie de plante halofile şi moderat halofile cum sunt: Juncus gerardi, Puccinellia limosa sau chiar Salicornia prostrata, Suaeda maritima, Spergularia media, specii care indică o acumulare sporită de săruri în sol. Suaedetum maritimae Soó 1927 Suaeda maritma este răspândită îndeosebi în sud-estul ţării, pe terenurile puternic sărăturate şi umede. Pe aluviunile luto-nisipoase, sărăturoase formează adevărate pajişti, ocupând suprafeţe întinse. Ca urmare a concentraţiei mari de săruri acumilate în sol, puţine plante intră în compoziţia floristică a fitocenozelor de Suaeda dintre care mai reprezentative sunt: Salicornia prostrata, Aster tripolium, Bassia sedoides, Spergularia media, Puccinellia limosa, Halimione pedunculata, Limonium gmelinii.
Calitate si importanță Aceasta este o zonă importantă pentru sărături de tipul habitatelor N2000 incluse la 1310, dar mai ales a pajiştilor halofile (ponto-sarmatice) incluse la *1530. De asemenea, este importantă pentru speciile de păsări, mamifere (popândău) şi amfibieni. Perimetrul este inclus în Câmpia Bărăganului. Înainte de 1989, zona a suferit transformări, s-au realizat canale de irigaţie. Ulterior, nu s-a mai continuat îmbunătăţirea pentru agricultură şi vegetaţia potenţială halofilă s-a refăcut. Perimetrul cuprinde un mozaic de asociaţii vegetale (comunităţi de plante) halofile.
Vulnerabilitate S-au executat lucrari intense de imbunatatiri funciare care au dus la transformari profunde in ceea ce priveste solul, flora si vegetatia. In ultimii ani, prin abandonarea acestor lucrari, pe anumite suprafete, s-a revenit la vegetatia potentiala. Pe de alta parte, tot in ultimii ani, pe suprafete foarte rastrinse, in urma lucrarilor de imbunatatiri funciare, s-a incercat cultivarea cerealelor.
Documentație Doniţă N., Popescu A., Pauca-Comănescu Mihaela, Mihailescu Simona, Biriş I. A., 2005. Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti. Doniţă N., Popescu A., Pauca-Comănescu Mihaela, Mihailescu Simona, Biriş I. A., 2005. Habitatele din România. Modificari conform amendamentelor propuse de Romania si Bulgaria la Directiva Habitate (92/43/EEC) 2006. Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti. Pop I., 2002. Vegetaţia solurilor sărăturate din România. Contribuţii Botanice, XXX(2) (1999-2000): 285-332, Grădina Botanică “Alexandru Borza” Cluj-Napoca.

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
B
0.00
-
A
0.00
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Nu exista structura de administrare.
Planuri de management al sitului Nu exista un Plan de Management aprobat.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-116
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70