Natura2000 - Soveja (ROSCI0395)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K
Codul sitului ROSCI0395
Data completării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Soveja

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 201101

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 26.606944
Latitudine 46.015278
Suprafață (ha) 4566.50

Altitudine (m)

Minimă 435.00
Maximă 1348.00
Medie 774.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Alpină
Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
0.20
A
C
A
B
0.10
B
C
B
B
1.00
A
C
A
B
90.00
A
C
A
A
4.50
B
C
B
B
3.00
A
C
A
B
1.00
B
C
B
B
0.05
B
C
B
B
0.00
D
0.00
D
0.10
B
C
B
B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1324 Myotis myotis P P P P
C
B
C
B
1354 Ursus arctos P
C
B
C
B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1193 Bombina variegata P
C
B
C

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
4014 Carabus variolosus P
B
B
C
B
1078 Callimorpha quadripunctaria P
C
B
C
B
1087 Rosalia alpina C
B
B
C
B
4054 Pholidoptera transsylvanica P
C
B
C
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Plante
Centaurea triumfetti R
A
Plante
Centaurium erythraea R
A
Plante
Coronilla coronata V
A
Plante
Dianthus superbus R
A
Plante
Epilobium angustifolium R
A
Plante
Epipactis helleborine R
A
Plante
Geranium sylvaticum R
A
Plante
Ononis repens V
A
Plante
Pinus sylvestris var. carpatica R
A
Plante
Scabiosa lucida R
A
Plante
Sedum telephium R
A
Plante
Senecio cacaliaster R
A
Plante
Thalictrum alpinum R
A
Plante
Thymus glabrescens R
A

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Clase de habitat pondere in %
N16 - Păduri caducifoliate 8.00
N17 - Păduri de conifere 13.00
N19 - Păduri mixte 76.00
N26 - Habitate de păduri (păduri in tranziție) 3.00
TOTAL SUPRAFATA HABITAT
Alte caracteristici ale sitului Situl Soveja ocupa bazinul superior al vaii Susita, si anume obarsia paraului Susita si a principalilor sai afluenti (paraele Carligata, Sarata, Susita, Dragomira, Chiua si Dumicus, Cremenet). Din punct de vedere al administratiei publice, situl este situat in intregime in perimetrul localitatii Soveja din judetul Vrancea. Din punct de vedere al administratiei silvice, situl este situat in intregime in UP II Soveja si UP I Campuri, din ocolul silvic Soveja, Directia Silvica Focsani. Principalele clase de habitate identificate in sit sunt: padurile (98,5 %), pajistile si fanetele seminaturale mezofile (1,5 %), ape dulci curgatoare (0,2%), mlastini si zone umede (0,1%), lande si tufarisuri (0,1 %), stancarii si grohotisuri (0,1%). Se remarca procentul foarte ridicat de impadurire al sitului. Din punct de vedere geologic, situl este localizat in formatiunea flisului carpatic. Substratul este constituit din roci moi, usor alterabile, cu rezistenta scazuta, reprezentate preponderent de gresii mornoase, marne nisipoase, marne argiloase, sisturi, etc. In partea vestica a sitului, spre culmea principala, exista portiuni cu substratul constituit din gresii mai dure, care au determinat aparitia unor versanti abrupti, accidentati, in opozitie cu relieful mai domol aparut pe substratele mai usor degradabile. Din punct de vedere geografic, situl se incadreaza in Muntii Vrancei, situati in grupa Carpatilor de Curbura din Carpatii Orientali. Relieful este reperezentat de munti mijlocii, cu altitudini cuprinse intre 450 m (la iesirea paraielor Susita si Dragomira din sit) si 1346 m (vf. Zboina Neagra). Relieful este tipic montan, fiind reprezentat in proportie de peste 98 % de versanti, cu inclinare puternica si moderata, uneori abrupti si accidentati datorita eroziunilor, alunecarilor, rupturilor produse sau a diferentelor in ceea ce priveste duritatea substratului, si mai putin de creste si vai (in lungul paraielor Susita, Carligata si Chiua se intalnesc izolat portiuni de lunca inalta, ingusta). Expozitia generala a sitului este de la vest la est, iar expozitiile de detaliu variaza in functie de configuratia terenului. Reteaua hidrografica este foarte bine reprezentata, are un aspect palmat, toate paraiele avand cursul de la vest spre est si se varsa in Susita. Regimul hidrologic al Susitei si al afluentilor sai (paraele Carligata, Sarata, Susita, Dragomira, Chiua si Dumicus)este echilibrat, nu prezinta caracter torential. Cu toate acestea, la ploi abundente, torentiale, debitul paraielor creste, antrenand roci si bucati de arbori, care pot produce pagube - eroziunea malurilor, distrugerea drumurilor forestiere, etc. Din punct de vedere climatic, situl se incadreaza in sectorul cu clima de munte, tinutul climei de munti mijlocii, cu temperaturi medii anuale care variaza de la cca. 6 gr. C la Vf. Sboina Neagra si cca. 7 gr. C in partea inferioara a sitului, in Soveja. Precipitatiile medii anuale variaza intre 700 mm si 1 200 mm/an. Indicele de ariditate de Martonne variaza intre 30 si 38, specific etajului montan mijlociu. Clima este destul de blanda, cu veri racoaroase si umede, ierni moderate, cu circulatia aerului de la vest la est, dinspre culme spre depresiune, situl fiind ferit de excese climatice. Sub raport pedologic, predomina solurile din clasa cambosolurilor (93 %), reprezentate de solurile brune acide (cca. 54 %) si cele brune eumezobazice (39%). Solurile brune feriluviale (clasa spodosoluri)detin cca. 4%, iar cele brune luvice (clasa argiluvisoluri) cca. 3 %. Solurile aluviale detin sub 0,5 %. Situl este situat preponderent in etajul fitoclimatic al amestecurilor de rasinoase si fag. Partea superioara a sitului, reprezentata de o banda relativ ingusta, situata sub vf. Zboina Neagra, este situata in etajul fitoclimatic al molidisurilor, iar portiuni din partea inferioara a sitului, in bazinul paraului Cremenet, se situeaza in etajul montan-premontan al fagetelor. Peisajul sitului este foarte variat, cu elemente geomorfologice reprezentate de creste, versanţi şi văi, acoperite de păduri, cu porţiuni mici de poieni
Calitate si importanță Situl este deosebit de valoros pentru habitatele forestiere de fagete, in special tipul de habitat 91V0 - Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), care ocupa cea mai mare suprafata la nivelul sitului si care aici pe langa faptul ca ocupa o suprafata insemnata, prezinta arborete cu structura naturala, de productivitate ridicata, fiind tipic pentru Carpatii romanesti. Trebuie mentionat ca in partea superioara a sitului exista suprafete importante cu paduri virgine, neafectate de interventii silviculturale. Alte habitate forestiere reprezentative pentru sit sunt 9130 - Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, in special in bazinul paraului Cremenet, unde, pe suprafete restranse, in lunca paraului, pe soluri aluviale apare si habitatul 91E0* - Păduri aluviale cu Alnus glutinosa şi Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), edificat de prezenta aninului negru si a frasinului. In partea superioara a sitului, sub varful Zboina Neagra se intalneste habitatul 9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea). In lungul paraielor apare habitatul 3220 - Vegetaţie herbacee de pe malurile râurilor montane, iar in enclavele care se intalnesc in covorul predominant forestier apare habitatul 6520 - Fâneţe montane. In ceea ce priveste speciile de interes comunitar, situl prezinta o importanta cruciala pentru speciile de carnivore mari - ursul, lupul, rasul -, dar si pentru speciile de amfibieni (Bombina variegata), de reptile (Vipera ursini), de nevertebrate (Rosalia alpina, Carabus variolosus, Callimorpha quadripunctaria). Situl prezinta si o importanta deosebita si pentru speciile de pasari, partea superioara a sitului, situata in proximitatea varfului Zboina Neagra, este loc de rotit pentru cocosul de munte.
Vulnerabilitate Defrisarile, taierile rase, managementul necorespunzator al ecosistemelor forestiere din sit pot duce atat la degradarea starii de conservare a habitatelor forestiere, in principal a celor constituite amestecuri de fag, brad si, uneori, molid, cat si la alunecari si rupturi de teren, data fiind vulnerabilitatea substratului. Conservarea structurii arboretelor de fag si de amestec de fag si rasinoase presupune aplicarea de taieri gradinarite, cvasigradinarite, a taierilor de conservare. Conditiile stationale favorabile pentru fag, brad si molid creeaza conditii deosebite pentru speciile principale si duc la aparitia unor arborete de productivitate superioara. Diversificarea structurii proprietatii asupra padurilor din sit, prin retrocedarea catre diversi proprietari, poate genera un management neunitar, fragmentar, cu consecinte dezastroase pentru biodiversitate. Situl este si un important refugiu pentru carnivorele mari (urs, lup, ras), partea superioara a sitului fiind o importanta zona de odihna si de crestere a puilor pentru acestea, una dintre cele mai importante din Muntii Vrancei, iar defrisarile si exploatarea excesiva a padurilor ar putea distruge acest sanctuar natural pentru mamiferele mari. De asemenea, in partea superioara a sitului exista importante suprafete cu paduri virgine, a caror protectie integrala este absolut necesara, fiind cel mai reprezentativ nucleu cu astfel de ecosisteme din muntii Vrancei.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Desemnarea sitului s-a facut in urma studiului realizat de catre specialisti din mai multe institutii de cercetare si universitati (ICAS, Institutul de Speologie Emil Racovita, Institutul de Biologie al Academiei Romane, Universitatea Ecologica Bucuresti, APM Focsani, etc.)la solicitarea Consiliului Local al Comunei Soveja (Hotararea nr. 18/2010 si contr. nr. 1/2009).
Tip de proprietate Padurile reprezinta principala categorie de folosinta in sit (98,5%) si sunt in proprietatea publica a statului, fiind incadrate in UP II Soveja si UP I Campuri, administrate de OS Soveja, DS Focsani. In cadrul sitului se afla si cca. 19 enclave, de dimensiuni variabile (pornind de la 1-2 ha pana la cateva zeci de ha), a caror pondere in suprafata sitului nu depaseste 1 %. Acestea sunt ocupate cu pajisti care apartin administratiei locale Soveja si cu fanete apartinand unor persoane fizice, locuitori ai localitatilor din jurul Sovejei si a comunei Campuri.
Documentație ICAS, 2002, Amenajamentul OS Soveja, RNP-Romsilva; ICAS, 2002, Amenajamentul UP II Soveja, RNP-Romsilva; ICAS, 2002, Amenajamentul UP I Campuri, RNP-Romsilva; Dumitrescu, H., Iliescu, I., 2006, Statiunile balneoclimaterice vrancene Vizantea si Soveja. Ed. Pallas, Focsani. Vasile Ciocârlan, 2000, Flora ilustrată a României – Pteridophyta et Spermatophyta, Editura Ceres Oltean M., Negrean G., Popescu A., Roman N., Dihoru G., Sanda V., Mihăilescu Simona, 1994, Lista Roşie a Plantelor din România, Academia Română, Institutul de Biologie Directiva Consiliului Europei 92/43 EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale si a florei si faunei salbatice adoptata la 21 mai 1992, http://www.anpm.ro/Files/Directiva_Habitate_20081102750593.pdf Atlas Florae Europeae http://www.fmnh.helsinki.fi/english/botany/afe/ Doniţă, N., Doina Ivan, Coldea, Gh., Sanda, V., Popescu, A., Chifu, Th., Mihaela Paucă-Comănescu, Mititelu, D., Boşcaiu, N., 1992, Vegetaţia României, Ed. Tehnică Agricolă, Bucureşti Pop Emil, 1960, Mlaştinile de turbă din Republica Populară Română, Ed. Academiei RPR Sanda V., Ollerer Kinga, Burescu P., 2008, Fitocenozele din România – sintaxonomie, structură, dinamică şi evoluţie, Ed. ArsDocendi N. Doniţă et al., 2005. Habitatele din România. Editura Tehnica Silvica, Bucureşti,

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
0.18

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

CodTipSuprapunere %Numele sitului
* 0.18 V.7.-Putna - Vrancea

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
B
25.00
-
B
100.00
-
B
20.00
-
A
35.00
-
B
5.00
0
B
50.00
-
B
27.00
-
A
100.00
-

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
B
30.00
0
A
100.00
-
B
20.00
-
B
10.00
0
A
10.00
-
B
50.00
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Nu exista structura de administrare.
Planuri de management al sitului Nu exista plan de management.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-66
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-78
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70