Natura2000 - Zarandul de Est (ROSCI0406)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip B
Codul sitului ROSCI0406
Data completării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Zarandul de Est

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 201101

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 22.383611
Latitudine 46.114444
Suprafață (ha) 20315.30

Altitudine (m)

Minimă 157.00
Maximă 817.00
Medie 446.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
82.00
18.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1354 Ursus arctos P P
C
C
B
C
1352 Canis lupus >6 i P
C
B
C
B
1361 Lynx lynx >5 i P
C
B
C
B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1166 Triturus cristatus P
C
B
C
B
1193 Bombina variegata P
C
B
C
B
4008 Triturus vulgaris ampelensis P
C
B
C
B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
4014 Carabus variolosus P
C
B
C
B
1088 Cerambyx cerdo P
D
B
C
B
1083 Lucanus cervus P
C
B
C
B
1089 Morimus funereus P
D
B
C
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Plante
Cephalanthera longifolia
A
Plante
Epipactis helleborine
A
Amfibieni
1363 Felis silvestris C
A
Plante
Gymnadenia conopsea
A
Plante
Lycopodium clavatum
A
Amfibieni
1357 Martes martes C
A
Amfibieni
1358 Mustela putorius
A
Plante
Orchis morio
A
Plante
Platanthera bifolia
A

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Situl prezintă frecvente diferenţieri teritoriale imprimate de energia de relief şi de densitatea fragmentării – în lungul văilor apar bazinete şi sectoare înguste, iar la nivelul interfluviilor înşeuări şi martori de eroziune. Aspectul general este cel al unei trepte intermediare între Munţii Bihorului şi culoarele depresionare limitrofe. Liniile de falii şi structura geologică (formaţiuni liasice compuse din roci magmatice mezozoice şi permiene) îl apropie de restul Munţilor Apuseni, iar aspectul de culmi digitale, de cel al unei subdiviziuni a acestora – de cea a munţilor Crişului. Prezenţa văilor care pătrund adânc, sub forma unor bazinete, culmile prelungi împădurite, dar şi cu frecvente poieni, conferă aspectul tipic de muncei. Substratul litologic dominant este format din bazalte şi andezite, insular apărând riolite, gabrouri şi aglomerate andezitice, iar în formaţiuni geologice de luncă apar pietrişurile. Tipurile principale de pădure existente sunt: făgetele pure de dealuri, făgetele amestecate, gorunetele pure, goruneto-făgetele, şleaurile de deal cu gorun, ceretele pure, amestecurile de gorun, cer cu stejari mezofiţi, cereto-şleaurile. Proporţia pădurilor cu vârste de peste 100 ani caracterizate de abundenţa lemnului mort este relativ mare în bazinul văii Petrişului datorită exploatării extensive a masei lemnoase şi perioadei lungi de timp în care multe bazinete au fost inaccesibile. Situl se află în raza administrativ-teritorială a judeţelor Arad şi Hunedoara şi are suprafaţa de 20,415 hectare.
Calitate si importanță Pe lângă rolul de coridor ecologic pentru carnivorele mari - având o contribuţie majoră la eficienţa şi coerenţa reţelei Natura 2000 între Munţii Apuseni şi Carpaţii Meridionali - situl include habitate şi specii importante şi este caracterizat de peisajele naturale şi culturale deosebite. Pentru urs, include cele două rute majore de dispersie nord-sud şi sectorul vulnerabil al rutei est-vest spre Munţii Metaliferi (sectorul nord-vestic), respectiv centrul Zărandului (Drocea); împreună cu Defileul Crişului Alb, Drocea şi Munţii Metaliferi constituie o zonă centrală pentru lup şi râs, iar pentru urs o posibilă zonă de expansiune, în prezent fiind o zonă de mortalitate. Face parte din coridorul structural şi funcţional Apuseni – Meridionali. Deşi altitudinea medie este una caracteristică munceilor, datorită reliefului fragmentat şi microclimatului variat, în interiorul sitului sunt prezente habitate variate, inclusiv unele specifice regiunilor montane şi stepice (extrazonal). Situl include sate considerate din punct de vedere arhitectural “muzee în aer liber” care mai păstrează biserici din lemn, mori de apă şi sălaşe izolate, dar şi un stil de viaţă tradiţional, bazat pe agricultura de subzistenţă.
Vulnerabilitate Schimbarea regimului de proprietate şi modului de administrare a unor zone împădurite pot afecta funcţionalitatea coridorului ecologic pentru carnivorele mari, cu precădere pentru urs şi râs - specii strâns legate de zonele cu vegetaţie forestieră compactă. Pe lângă efectul direct asupra pădurii, deschiderea de noi drumuri forestiere va favoriza accesul ulterior şi perturbările de natură antropică în zonele sensibile ale coridorului ecologic. Braconajul este un alt factor cu impact negativ major în cazul coridoarelor ecologice iar atitudinea comunităţilor locale, în rândul cărora obişnuinţa convieţuirii cu carnivorele mari, şi în special cu ursul, a dispărut, este un factor care trebuie luat în calcul ca având un rol important în menţinerea funcţionalităţii coridorului ecologic. Modernizarea drumului judeţean DJ 707, Petriş – Vaţa de Jos care intersectează ruta de dispesie pe sectorul Vârful Capul Codrului – Vârful Rotundului poate influenţa negativ funcţionalitatea coridorului, direct - prin deranjarea în timpul construcţiei şi prin creşterea ulterioară a traficului, dar şi indirect - prin favorizarea dezoltării infrastructurii turistice în zonele de păşuni şi păşuni împădurite.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Până în prezent, situl nu a fost inclus în reţeaua ariilor naturale protejate la nivel local sau naţional.
Tip de proprietate Mixt; păşunile şi pajiştile sunt în proprietate particulară şi comunală iar pădurile sunt proprietate a statului, a consiliilor locale, a composesoratelor sau a persoanelor fizice.
Documentație R. Moţ (Greenlight Services), M. Popa ( ICAS Braşov), P. Nechifor-Morar (Garda Naţională de Mediu), R. Jurj (Fundaţia Carpaţi), A.V. Indreica (Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere – Braşov) - Raport de cercetare privind desemnarea de situri Natura 2000 pentru constituirea unei reţele ecologice funcţionale între Munţii Apuseni şi Carpaţii Meridionali, 2010; ICAS Braşov - Studiul privind estimarea populaţiilor de carnivore mari şi pisică sălbatică din România, 2006 – 2010; Ramon Jurj (Fundaţia Carpaţi) - Comunicări personale, 2010; Radu Moţ (Greenlight Services), Petru Nechifor-Morar (Garda Naţională de Mediu) - Evaluări în teren, 2010; Adrian Victor Indreica (Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere – Braşov) – Inventarieri de teren – habitate şi specii de plante, 2010; Bibliografie reţele ecologice pentru carnivorele mari: V. Salvatori (2004). Mapping conservation areas for large carnivores in the Carpathian Mountains; Maanen, E. van, G. Predoiu, R. Klaver, M. Soule, M. Popa, O. Ionescu, R. Jurj, S. Negus, G. Ionescu, W. Altenburg (2006). Safeguarding the Romanian Carpathian Ecological Network. A vision for large carnivores and biodiversity in Eastern Europe. A&W ecological consultants, Veenwouden, The Nederlands. Icas Wildlife Unit, Braşov, Romania; J. Linnell, V. Salvatori & L. Boitani (2008). Guidelines for population level management plans for large carnivores in Europe. A Large Carnivore Initiative for Europe report prepared for the European Commission (contract 070501/2005/424162/MAR/B2); A. Ardeleanu, I. Mirea (2009). Modelarea GIS a unei reţele ecologice, instrument pentru dezvoltarea durabilă: ghid practic. Editura Silvică; Bibliografie descrierea sitului, calitate şi importanţă, vulnerabilitate: S. Prior, R. Moţ (2009). Zarand Forest Area Report. V. Velcea, I. Velcea, O. Mîndruţ (1979). Judeţul Arad. Institutul de Geografie, Academia RSR. G. Man, N. Bălan, B. Pagu (2006). Amenajamentul UP VI Petriş, OS Săvârşin, Direcţia Silvică Arad. RNP – Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice Bibliografie alte specii importante de floră şi faună: A. V. Indreica (Facultatea de Silvicultură şi Exploatări Forestiere – Braşov) – Inventarieri de teren – habitate şi specii de plante, 2010; V. Ciochia (1992). Păsări clocitoare din România. Ed. Ştiinţifică, Bucureşti ICAS Braşov (2009). Distribuţia speciilor de interes cinegetic pe fonduri de vânătoare. Trasare limite GIS: Marius Popa - ICAS Braşov

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
B
75.00
-
B
75.00
-
A
80.00
-
C
10.00
-
B
5.00
-
B
40.00
-
C
15.00
-
C
5.00
-
C
50.00
-
B
25.00
-
A
0.00
-
A
0.00
-

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
20.00
-
C
5.00
0
B
70.00
-
B
70.00
-
A
80.00
-
C
10.00
-
A
25.00
-
A
15.00
-
C
10.00
-
B
25.00
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Nu exista structura de administrare.
Planuri de management al sitului Nu exista plan de management.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L34-69
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70