Natura2000 - Cheile Dobrogei (ROSPA0019)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip J
Codul sitului ROSPA0019
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Cheile Dobrogei

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data confirmării ca sit SPA 200710

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 28.408889
Latitudine 44.520556
Suprafață (ha) 10929.00

Altitudine (m)

Minimă 4.00
Maximă 200.00
Medie 86.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Stepică

3. INFORMATII ECOLOGICE

Specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
A031 Ciconia ciconia 5000-10000i
C
B
C
C
A072 Pernis apivorus 2-4 p 1500-3000 i
C
B
C
C
A073 Milvus migrans 1-1p 80-120i
C
A
B
A
A075 Haliaeetus albicilla 12-14 i
C
B
B
C
A077 Neophron percnopterus 1 i
C
B
C
B
A080 Circaetus gallicus 3-5p 120-130i
C
A
B
A
A081 Circus aeruginosus 200-300i
C
B
C
C
A082 Circus cyaneus 30-70 i
C
B
C
C
A083 Circus macrourus 60-70 i
B
B
C
B
A084 Circus pygargus 120-130i
C
B
C
A
A089 Aquila pomarina 1-1p 200-400i
C
B
C
B
A092 Hieraaetus pennatus 1-3 p 15-20 i
C
B
C
A
A097 Falco vespertinus 17-23 p 200-300 i
C
B
C
B
A098 Falco columbarius 12-15 i 12-15 i
C
B
C
B
A103 Falco peregrinus 10-12 i
C
B
C
B
A122 Crex crex P
D
A127 Grus grus 12 i
D
A133 Burhinus oedicnemus 25-35p 90-90i
B
B
C
B
A135 Glareola pratincola 120 i
D
A215 Bubo bubo 2 i
C
B
C
B
A224 Caprimulgus europaeus 60 p
C
B
C
B
A229 Alcedo atthis R
D
A231 Coracias garrulus 70-80 p
C
A
C
B
A234 Picus canus 20-30 p
D
A236 Dryocopus martius 15 p
D
A238 Dendrocopos medius 30 p
C
B
C
C
A242 Melanocorypha calandra 1200-2000 p
C
A
C
B
A243 Calandrella brachydactyla 300-400 p
B
A
C
B
A246 Lullula arborea 250-300 p
C
A
C
B
A255 Anthus campestris 2000-5000 p
C
A
C
B
A320 Ficedula parva 1000 i
D
A321 Ficedula albicollis 200 i
D
A338 Lanius collurio C
D
A339 Lanius minor 120-130 p
C
B
C
B
A379 Emberiza hortulana 300-400 p
C
B
C
B
A396 Branta ruficollis 2000 i
B
B
B
B
A402 Accipiter brevipes 7-12 p 30 i
B
A
B
A
A403 Buteo rufinus 10-12p 40-40i
B
A
C
B
A404 Aquila heliaca 10-10i
B
A
C
B
A429 Dendrocopos syriacus 10-15 p
D
A511 Falco cherrug 2-3i 10-10i
B
A
C
B
A533 Oenanthe pleschanka 70-80 p
B
A
B
B

Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
A113 Coturnix coturnix 400 p
C
B
C
B
A210 Streptopelia turtur RC
D
A212 Cuculus canorus RC
D
A221 Asio otus C
D
A230 Merops apiaster C
D
A232 Upupa epops C
D
A247 Alauda arvensis P
D
A249 Riparia riparia C
D
A251 Hirundo rustica C
D
A271 Luscinia megarhynchos RC
D
A273 Phoenicurus ochruros R
D
A276 Saxicola torquata RC
D
A277 Oenanthe oenanthe RC
D
A309 Sylvia communis RC
D
A310 Sylvia borin RC
D
A311 Sylvia atricapilla RC
D
A337 Oriolus oriolus P
D
A341 Lanius senator R
D
A353 Sturnus roseus RC
D
A383 Miliaria calandra P
D
A435 Oenanthe isabellina R
D

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Din punct de vedere paleontologic calcarele din zona Cheile Dobrogei adăpostesc cel mai bogat punct fosilifer cu faună mezojurasică din întreg sinclinalul Casimcei. Situl este important nu numai prin caracteristicile geomorfologice, paleontologice, botanice şi peisagistice ci şi prin elementele de faună. Foarte bine reprezentate sunt speciile de reptile, păsări şi chiroptere. În perimetrul sitului se află două peşteri importante din punct de vedere speologic şi paleontologic. Studiile speologice efectuate în peştera La Adam,au dus la descoperiri de importanţă paleontologica şi arheologică ce clasează acest loc printre cele mai importante din Europa. Din punct de vedere paleontologic s-au determinat numeroase specii de mamifere cuaternare, au fost studiate 80 specii de fosile jurasice şi tot de aici a fost scoasă la iveală o piesă deosebit de importantă - un molar de Homo sapiens fossilis.Peştera adăposteşte numeroase specii de lilieci protejate la nivel european, printre care Pipistrellus nathusii, întâlnit numai aici. Peştera Gura Dobrogei are peste 480 m lungime, trei intrări şi două galerii importante. Ultima se remarcă prin acumularea unei mari cantităţi de guano tasat, constituind movile apreciabile sub coloniile de lilieci adăpostiţi în timpul verii pe tavanul pesterii, care au dat şi numele de Peştera liliecilor. Majoritatea sunt specii protejate şi cu statut de specii periclitate. Vegetaţia din zona de proiecţie exterioară şi din limita peşterii este caracteristic stepic dobrogeană.
Calitate si importanță Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 43 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 43 c) numar de specii periclitate la nivel global: 8 Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Burhinus oedicnemus Circaetus gallicus Circus pygargus Coracias garullus Melanocorypha calandra Calandrella brachydactyla Anthus campestris Situl este important in perioada de migratie pentru speciile de rapitoare. Situl este important pentru iernat pentru urmatoarele specii: Barnta ruficollis
Vulnerabilitate Vulnerabilitate crescută datorită turismului neorganizat desfăşurat mai ales în zilele sărbătorilor naţionale. Influenţa antropică se manifestă şi prin activităţile de păşunat, vânătoare/braconaj iar în imediata vecinătate a ariei se află o exploatare de şisturi verzi care influenţează mai ales prin poluarea cu pulberi şi zgomot.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Rezervaţia Recifii Jurasici Cheia sau Masivul Geologic Cheia a fost pusă sub protecţie iniţial prin Decizia 425/1970 a Consiliului Popular Judeţean Constanţa. A fost declarată rezervaţie naturală de interes naţional prin Legea 5/2000 privind planul de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a III-a arii protejate de interes naţional, cod de arie protejată 2362.
Tip de proprietate Rezervaţia Naturala Masivul Geologic Cheia cu suprafaţa de 170 de ha conform Legii 5/2000 se află în fond forestier de stat, conform Amenajamentului Silvic al O.S.Hârşova.Din rezervaţie fac parte şi terenuri neproductive ce aparţin Com. Grădina. Suprafaţa rezervaţiei va fi extinsă la cea de 287,10 ha cuprinsă în datele Amenajamentului Silvic al O.S. Hărşova (conform datelor Regulamentului ariei forestiere aflată în custodia Direcţiei Silvice Constanţa).
Documentație Informaţiile cu caracter ştiinţific au ca sursă S.O.R.

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
0.62
3.50

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

CodTipSuprapunere %Numele sitului
+ 0.33 2.356.-Peştera La Adam
+ 0.28 2.357.-Peştera de la Gura Dobrogei
* 3.50 2.362.-Recifii jurasici Cheia

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
A
20.00
-
A
-
A
1.00
-
A
20.00
-
B
15.00
-
B
0

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
B
15.00
0
A
20.00
-
A
5.00
-
B
15.00
-
B
0
B
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Contract Administrare: 39/23.02.2010, Administrator:RNP Direcţia Silvică Constanţa Constanţa, str IC Brătianu, nr 250, jud Constanţa 0241611035, 0241615580, fax-0241615871 office@constanta.rosilva.ro
Planuri de management al sitului Pentru Rezervaţia Naturala Masivul Geologic Cheia nu există plan de management. S-a elaborat regulamentul rezervaţiei de către custodele Direcţia Silvică Constanţa.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-130
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-129
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70