Natura2000 - Depresiunea şi Munţii Giurgeului (ROSPA0033)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip J
Codul sitului ROSPA0033
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Depresiunea şi Munţii Giurgeului

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data confirmării ca sit SPA 200710

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 25.438889
Latitudine 46.729722
Suprafață (ha) 87891.60

Altitudine (m)

Minimă 714.00
Maximă 1783.00
Medie 1084.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
84.00
16.00

Regiunea biogeografică

Alpină

3. INFORMATII ECOLOGICE

Specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
A031 Ciconia ciconia 50-60 p
C
B
C
B
A072 Pernis apivorus 40-55 p
B
B
C
B
A080 Circaetus gallicus 2-3 p
C
B
C
B
A081 Circus aeruginosus 0-1 p 60-100 i
D
A082 Circus cyaneus 40-50 i
B
B
C
B
A089 Aquila pomarina 35-45 p
C
B
C
B
A091 Aquila chrysaetos 1-2 p
C
B
C
B
A103 Falco peregrinus 1-2 p
B
B
C
B
A104 Bonasa bonasia 250-280 p
B
B
C
B
A108 Tetrao urogallus 150-190 i
C
B
C
B
A122 Crex crex 180-250 p
C
B
C
B
A215 Bubo bubo 1 p
C
B
C
B
A217 Glaucidium passerinum 80-110p
B
C
C
C
A220 Strix uralensis 60-70p
C
B
C
B
A222 Asio flammeus 0-1 p
C
B
C
B
A223 Aegolius funereus 200-220 p
B
C
C
C
A224 Caprimulgus europaeus 250-320 p
B
C
C
B
A236 Dryocopus martius 70-90 p
C
B
C
B
A239 Dendrocopos leucotos 60-80 p
C
B
C
B
A241 Picoides tridactylus 140-170 p
C
C
C
C
A246 Lullula arborea 500-700 p
C
B
C
B
A320 Ficedula parva 500-600 p
C
B
C
B
A321 Ficedula albicollis 4500-5500 p
C
B
C
B
A338 Lanius collurio 6000-7000 p
C
B
C
B

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Situl cuprinde depresiunea Giurgeului în întregime şi o parte din pădurile de molid înconjurătoare piemontane. Depresiunea cuprinde mai multe tipuri de habitate caracteristice, pe lunca răului Mureş. Majoritatea terenurilor sunt utilizate ca păşuni, făneţe, dar şi pentru culturi agricole.
Calitate si importanță Prioritate nr. 3 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus. C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristelul de câmp (Crex crex) C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 8 specii: acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), barză albă (Ciconia ciconia), ieruncă (Bonasa bonasia), cocoş de munte (Tetrao urogallus), cristelul de câmp (Crex crex), minuniţă (Aegolius funereus), ciuvică (Glaucidium passerinum) şi ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus). Zona propusă constă din două părţi: pajiştile semi-naturale şi naturale din depresiune şi pădurile de molid şi în mică parte de fag, din partea adiacentă a Munţilor Gurghiului incluzând şi vârful Saca. În aceste păduri găsim efective importante din două specii de bufniţe, o ciocănitoare, cocoşul de munte şi ierunca. Pe pajiştile din depresiune cuibăreşte o populaţie semnificativă pe plan global al cristelului de câmp, atingând una din cele mai mari densităţi din ţară. Acest tip de habitat este folosit ca loc de hrănire de către berze şi multe specii de păsări răpitoare. Pe lângă speciile sus menţionate, mai este important prezenţa şerparului (Circaetus gallicus), muscarului gulerat (Ficedula albicollis) şi sfrânciocului roşiatic (Lanius collurio).
Vulnerabilitate 1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini 2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul 3. braconaj 4. desecarea zonelor umede prin canalizare de-a lungul râurilor, pe zone de şes 5. cositul în perioada de cuibărire 6. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor 7. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului (colonii de stârci si ciori) 8. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp) 9. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) 10. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal 11. folosirea pesticidelor 12. reglarea cursurilor râurilor 13. electrocutare si coliziune in linii electrice 14. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 15. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive 16. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari 17. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii 18. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci 19. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului speciilor periclitate 20. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci 21. vânătoarea în zona locurilor de cuibărire a speciilor periclitate 22. împăduririle zonelor naturale sau seminaturale (păşuni, fânaţe etc.) 23. industrializare şi creşterea zonelor urbane 24. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Situl include ariile naturale protejate Piemontul Nyires de la Borzont, Mlaştina Cea Mare Remetea, Mlaştina După Luncă din Voşlobeni, şi Peştera Şugo, protejate prin Hotărârea Consilului Judeţean Harghita nr. 162/2005. şi Legea nr. 5./2000.
Tip de proprietate Terenurile incluse in sit sunt în proprietate privată aproape 100%.
Documentație Weber P., Munteanu D., Papadopol A. (1994): Atlasul provizoriu a păsărilor clocitoare din România - publicaţie SOR

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
0.02
0.12

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit CorineTipSuprapunere %
J045HR032 * 6.51
J044MS006 * 4.39
J045HR034 + 4.68
J045HR033 * 2.18
J045HR015 * 0.27

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
5.00
-
B
60.00
+
A
5.00
-
A
20.00
-

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
-
A
-
C
-
B
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Pentru terenurile incluse in sit sunt responsabili Consiliile Locale ale comunelor Voşlobeni, Suseni, Ciumani, Joseni, Remetea, Lăzarea şi a municipiului Gheorgheni. Dintre ariile protejate incluse în sit numai Peştera Şugău are custod dese
Planuri de management al sitului Nu există plan de management pentru sit.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-39
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-40
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-51
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-52
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70