Natura2000 - Munţii Retezat (ROSPA0084)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip J
Codul sitului ROSPA0084
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Munţii Retezat

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data confirmării ca sit SPA 200710

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 22.810833
Latitudine 45.350278
Suprafață (ha) 38140.20

Altitudine (m)

Minimă 636.00
Maximă 2496.00
Medie 1698.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
87.00
11.00
2.00

Regiunea biogeografică

Alpină

3. INFORMATII ECOLOGICE

Specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
A030 Ciconia nigra 3-5 p
C
B
C
B
A072 Pernis apivorus 35-50 p
C
B
C
B
A080 Circaetus gallicus 1-2 p
C
B
C
B
A089 Aquila pomarina 3-5 p
C
A
C
B
A091 Aquila chrysaetos 3-4 p
B
A
C
A
A103 Falco peregrinus 2-3 p
B
A
C
B
A104 Bonasa bonasia 110-140 p
C
A
C
A
A108 Tetrao urogallus 50-80 i
C
B
C
B
A122 Crex crex 5-7 p
D
A215 Bubo bubo 8-12p
C
A
C
B
A217 Glaucidium passerinum 15-20 p
C
A
C
A
A220 Strix uralensis 30-40 p
C
A
C
A
A223 Aegolius funereus 50-70 p
C
A
C
A
A224 Caprimulgus europaeus 15-25 p
C
B
C
C
A229 Alcedo atthis 1-2 p
D
A234 Picus canus 20-25 p
D
A236 Dryocopus martius 40-60 p
C
A
C
A
A238 Dendrocopos medius 5-10 p
D
A239 Dendrocopos leucotos 80-120 p
C
A
C
A
A241 Picoides tridactylus 75-100 p
C
A
C
A
A320 Ficedula parva 800-1300 p
C
A
C
A
A321 Ficedula albicollis 2000-2500 p
C
B
C
B
A338 Lanius collurio 25-35 p
D

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Prin întinderea sa P.N.R. se suprapune structurilor geologice care alcătuiesc grupa munţilor Retezat-Godeanu. Caracteristica principală a Munţilor Retezat este dată de prezenţa a două mari blocuri de roci eruptive care se desfăşoară pe direcţiile de curgere ale Lăpuşnicului Mare şi Râului Bărbat: spre nord masivul granodioritic de tip Retezat şi masivul granodioritic de Buta, care apare în sudul culoarului de vale Lăpuşnic-Bărbat şi cade sub depozitele jurasice ale Retezatului Mic. P.N.R. dispune de o mare diversitate a formelor, ceea ce oferă peisajului o spectaculozitate aparte. Aici se păstrează cele mai reprezentative forme de relief generat de modificările climatice, relictele glaciaţiunii cuaternare din Carpaţi: circurile glaciare, văile glaciare, custurile, rocile striate şi morenele. Flora: aproape 1190 specii de plante superioare din cele peste 3450 cunoscute în România, peste 90 de taxoni endemici, 130 de plante rare sau vulnerabile din Lista roşie a plantelor superioare din România; sub aspect florogenetic, Munţii Retezat reprezintă centrul genetic pentru genurile Poa şi Hieracium. Fauna: specii endemice de nevertebrate: 9 specii de fluturi, 6 specii de plecoptere şi 4 de trichoptere; multe specii de vertebrate a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare; 185 specii de păsări, 55 specii de mamifere.
Calitate si importanță Prioritate nr. 25 din cele 68 de situri propuse de Grupul Milvus. C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 9 specii: cocoş de munte (Tetrao urogallus), ieruncă (Bonasa bonasia), acvila de munte (Aquila chrisaetos), şoim călător (Falco peregrinus), minuniţă (Aegolius funereus), ciuvică (Glaucidium passerinum), buhă (Bubo bubo), ciocănitoare de munte (Picoides tridactylus), muscar mic (Ficedula parva). Zonele cele mai importante din parcul naţional din punct de vedere al păsărilor sunt pădurile puţin deranjate de molid, amestec fag-molid-brad şi cele de fag. Acestea adăpostesc efective cuibăritoare importante pe plan naţional din 6 specii din anexa I, toate reprezentate cu populaţii stabile. Alte trei specii (două răpitoare de zi şi una de noapte) au efective importante în parcul naţional, ele preferând stâncile abrupte pentru cuibărit. Este al doilea sit ca importanţă pentru acvila de munte din ţară.
Vulnerabilitate 1. turismul necontrolat 2. turismul in masa 3. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul 4. lucrări îndelungate în vecinătatea cuibului în perioada de reproducere 5. vânătoarea in timpul cuibăritului prin deranjul şi zgomotul cauzat de către gonaci 6. practicarea sporturilor extreme: alpinism, zborul cu parapantă, enduro, motor de cross, maşini de teren 7. amenajări forestiere şi tăieri în timpul cuibăritului a speciilor periclitate 8. distrugerea cuiburilor, a pontei sau a puilor 9. adunarea lemnului pentru foc, culegerea de ciuperci 10. deranjarea păsărilor in timpul cuibăritului 11. prinderea păsărilor cu capcane 12. scoaterea puilor pentru comerţ ilegal 13. braconaj 14. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari 15. tăierile selective a arborilor în vârsta sau a unor specii 16. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor)
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Situl se suprapune peste Parcul Naţional Retezat, înfiinţat prin Jurnalul Consiliului de Miniştrii nr. 593/22.03.1935, la acea vreme având o suprafaţă de 10.000 ha. Legea 5/2000 extinde Parcul Naţional pe 38.047 ha. A fost desemnat Rezervaţie a Biosferei în 1979 pe 20.000 ha, cât era suprafaţa P.N.R. în amenajamentele silvice la acea dată
Tip de proprietate Conform Planului de Management al Parcului Naţional Retezat, aprobat prin Ord. Minstrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 372/2003: 48% din suprafaţa parcului este în proprietatea Statului Român (suprafaţa deţinută este în fond forestier), comunele/satele deţin 49% din suprafaţa parcului (suprafaţa deţinută este în gol alpin - păşuni alpine, stâncării, jnepenişuri, luciu de apă),iar composesoratele deţin 5% din suprafaţa parcului (3% în fond forestier şi 2% în gol alpin)
Documentație Planul de management al Parcului Naţional Retezat

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
98.80
0.61
5.06
0.13

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit CorineTipSuprapunere %
J047HD037 + 5.50
J047HD036 + 0.58
J047HD035 + 1.27
J047HD034 * 8.44
J071GJ045 * 0.02

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
0
B
0
B
0
C
0

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Administraţia Parcului Naţional Retezat s-a înfiinţat prin Ord. Ministrului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului nr. 287/02.04.1999 şi este subordonată Direcţiei Silvice Hunedoara din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor. Are sediul în c
Planuri de management al sitului Planul de management şi Regulamentul avizat de Comisia Monumentelor Naturii a Academiei Române, cu nr. 502/14.03.2003 şi aprobat prin Ord. Ministrului Apelor şi Protecţiei Mediului nr. 372/19.06.2003.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L34-95
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L34-94
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L34-106
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70