Natura2000 - Cursul mijlociu al Someşului (ROSPA0114)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip J
Codul sitului ROSPA0114
Data completării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Cursul mijlociu al Someşului

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 201101

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 23.292222
Latitudine 47.355833
Suprafață (ha) 33258.90

Altitudine (m)

Minimă 165.00
Maximă 666.00
Medie 287.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
11.00
89.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
A022 Ixobrychus minutus 3-7 p
D
A031 Ciconia ciconia 4-8 p C
C
B
C
B
A072 Pernis apivorus 7-10 p
C
B
C
C
A080 Circaetus gallicus 1 p
C
B
C
B
A081 Circus aeruginosus 1-2 p
D
A089 Aquila pomarina 2-3 p 5-10 i
D
A092 Hieraaetus pennatus 1-2 p
C
B
C
B
A122 Crex crex 200-250 p
C
A
C
A
A196 Chlidonias hybridus 100-200 i
D
A215 Bubo bubo 1-2 p
C
B
C
B
A220 Strix uralensis 7-12 p
D
A224 Caprimulgus europaeus 30-50 p
C
B
C
B
A229 Alcedo atthis 20-30 p
C
C
C
C
A234 Picus canus 400-500 p
C
B
C
B
A236 Dryocopus martius 4-10 p
D
A238 Dendrocopos medius 100-160 p
C
B
C
B
A246 Lullula arborea 1000-1200 p
C
B
C
B
A255 Anthus campestris 10-15 p
C
C
C
C
A338 Lanius collurio 600-800 p
D
A339 Lanius minor 60-80 p
D

Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
A028 Ardea cinerea C
D
A053 Anas platyrhynchos C
D
A085 Accipiter gentilis P
D
A086 Accipiter nisus P
D
A087 Buteo buteo C
D
A096 Falco tinnunculus C
D
A099 Falco subbuteo R
D
A112 Perdix perdix C
D
A113 Coturnix coturnix P
D
A136 Charadrius dubius C
D
A142 Vanellus vanellus C
D
A155 Scolopax rusticola C
D
A164 Tringa nebularia R
D
A168 Actitis hypoleucos R
D
A207 Columba oenas C
D
A208 Columba palumbus C
D
A210 Streptopelia turtur C
D
A212 Cuculus canorus P
D
A214 Otus scops RC
D
A218 Athene noctua R
D
A219 Strix aluco C
D
A221 Asio otus C
D
A230 Merops apiaster 40-60 p
D
A232 Upupa epops C
D
A240 Dendrocopos minor P
D
A247 Alauda arvensis C
D
A249 Riparia riparia 80-150 i
D
A253 Delichon urbica C
D
A256 Anthus trivialis R
D
A292 Locustella luscinioides R
D
A296 Acrocephalus palustris R
D
A297 Acrocephalus scirpaceus C
D
A298 Acrocephalus arundinaceus P
D
A324 Aegithalos caudatus C
D
A334 Certhia familiaris R
D
A337 Oriolus oriolus C
D
A340 Lanius excubitor R
D
A350 Corvus corax P
D
A363 Carduelis chloris C
D
A364 Carduelis carduelis C
D
A365 Carduelis spinus R
D
A366 Carduelis cannabina C
D
A372 Pyrrhula pyrrhula R
D
A373 Coccothraustes coccothraustes C
D
A376 Emberiza citrinella P
D
A383 Miliaria calandra C
D

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Culoarul Someşului cuprins de sit se înscrie în interiorul Platformei Someşene, între localităţile Ileanda (SJ) şi Remeţi pe Someş (MM). Prezenţa lui constituie o relativă discontinuitate geografică între partea nordică şi cea sudică a Platformei Someşene. În ansamblu, culoarul are sectoare largi de peste 2 km, dar şi sectoare unde valea se îngustează până la câteva sute de metri (Perii Vadului, Răstoci). Sectoarele mai largi adăpostesc până la 9 nivele de terasă. Afluenţii săi (Poiana, Almaşul, Agrijul, Valea Sărată) drenează aproximativ o treime din suprafaţa judeţului Sălaj. Pe lângă afluenţii Someşului, cuprinde şi câteva heleştee (Cehu Silvaniei, Sălăţig, Someş Odorhei, Cheud). Situl reuneşte porţiuni ale teritoriilor administrative a 12 comune din judeţul Sălaj şi 3 din Maramureş.
Calitate si importanță Situl este important pentru populaţiile cuibăritoare de cristel de câmp (Crex crex), ciocârlie de pădure (Lullula arborea), ghionoaie sură (Picus canus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopus medius), sfrâncioc roşiatic (Lanius collurio), sfrâncioc cu fruntea neagră (Lanius minor), viespar (Pernis apivorus) şi acvilă mică (Hieraaetus pennatus). Este o zonă de deal cu un aspect foarte variat, care cuprinde lunca Someşului între Gîlgău şi Ulmeni respectiv dealurile împădurite care o înconjoară. Zonele deschise sunt concentrate îndeosebi în vecinătatea râului, fiind destinate cu precădere agriculturii, reprezentând un habitat prielnic pentru cristelul de câmp. Este o zonă importantă de cuibărit pentru sfrânciocul cu fruntea neagră în interiorul Transilvaniei. În partea vestică a sitului remarcăm procentul relativ ridicat al dealurilor ierboase cu tufărişuri unde întâlnim în număr mare sfrânciocul roşiatic (Lanius collurio) şi ciocârlia de pădure (Lullula arborea). În pădurile bătrâne, pe lângă păsări răpitoare care cuibăresc în număr apreciabil cum ar fi viesparul (Pernis apivorus) există o populaţie importantă de ciocănitoare de stejar (Dendrocopus medius) şi ghionoaie sură (Picus canus).
Vulnerabilitate 1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor exclusiv cu utilaje şi maşini 2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole precum cositul sau păşunatul 3. braconaj 4. cositul prea timpuriu (ex. poate distruge poantele de cristel de câmp) 5. industrializare şi creşterea zonelor urbane 6. arderea vegetaţiei (a miriştii şi a pârloagelor) 7. folosirea pesticidelor 8. regularizarea cursurilor râurilor 9. electrocutare si coliziune cu liniile electrice 10. practicarea sporturilor extreme: enduro, motor de cross, maşini de teren 11. înmulţirea necontrolată a speciilor invazive 12. defrişările, tăierile ras şi lucrările silvice care au ca rezultat tăierea arborilor pe suprafeţe mari
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Cele cinci arii naturale protejate de pe teritoriul sitului au fost declarate prin Legea nr. 5 din 2000, la poziţiile: 2.683, 2.685, 2.687, 2.688 şi 2.692.(Pădurea La Castani, Stanii Cliţului, Pietrele Moşu şi Baba, Calcarele de Rona, Lunca cu lalea pestriţă - Valea Sălajului).
Tip de proprietate Situl cuprinde atât terenuri aflate pe domeniul public, cât şi terenuri în proprietate particulară.
Documentație C.C.B. Cluj - Contract de cercetare nr. 282/1980 - Identificarea unor ecosisteme reprezentative în zona subcarpatică din Nord-Vestul Transilvaniei (judeţul Sălaj) în scopul propunerii lor ca rezervaţii naturale.

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
0.00
0.07

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

CodTipSuprapunere %Numele sitului
+ 0.00 2.683.-Pietrele Moşu şi Baba
+ 0.00 2.685.-Calcarele de Rona
+ 0.05 2.688.-Rezervaţia peisagistică Stâna Cliţu
+ 0.02 2.692.-Pădurea La Castani

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit CorineTipSuprapunere %
J041SJ008 + 0.31

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
1.00
0
C
5.00
-
B
10.00
-
C
10.00
-
C
5.00
-
B
10.00
-
C
20.00
-
C
5.00
-
C
5.00
-
C
10.00
-
B
1.00
-
C
10.00
-
C
1.00
-
C
1.00
-
B
10.00
-
B
25.00
-

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
A
10.00
0
A
25.00
-
A
25.00
-
A
20.00
-
C
-
C
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Primăria oraşului Jibou, Primăria oraşului Cehu Silvaniei, Primăria comunei Năpradea, Primăria comunei Băbeni, Primăria comunei Ileanda, Direcţia Silvică Zalău, proprietari particulari.
Planuri de management al sitului Amenajamente silvice, planurile de gospodărire a apelor, planuri de management al ariilor naturale protejate cuprinse.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L34-24
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L34-23
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L34-36
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L34-35
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70