Natura2000 - Drocea - Zarand (ROSPA0117)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip J
Codul sitului ROSPA0117
Data completării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Drocea - Zarand

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 201101

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 22.098889
Latitudine 46.201944
Suprafață (ha) 40677.00

Altitudine (m)

Minimă 141.00
Maximă 847.00
Medie 400.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
A030 Ciconia nigra 6-12 p
B
A
C
B
A031 Ciconia ciconia 20-30 i
D
A072 Pernis apivorus 3-5 p
C
A
C
A
A089 Aquila pomarina 5-10 p
C
A
C
A
A092 Hieraaetus pennatus 4-8 p
B
B
C
B
A104 Bonasa bonasia 50-70 p
C
B
C
B
A122 Crex crex 40-80 p
C
A
C
A
A215 Bubo bubo 2-5 p
C
B
C
B
A220 Strix uralensis 60-100 p
C
A
C
A
A224 Caprimulgus europaeus 100-150 p
C
A
B
A
A234 Picus canus 1500-2500 p
B
A
C
B
A236 Dryocopus martius 60-120 p
C
A
C
A
A238 Dendrocopos medius 120-150 p
C
A
C
A
A239 Dendrocopos leucotos 400-800 p
B
A
C
B
A246 Lullula arborea 500-900 p
C
A
C
A
A320 Ficedula parva 400-800 p
C
B
C
B
A321 Ficedula albicollis 3000-5000 p
C
A
C
A
A338 Lanius collurio 450-850 p
D
A339 Lanius minor 60-80 p
D
A429 Dendrocopos syriacus 15-30 p
D

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Aria este cuprinsa in perimetrul Muntilor Zarandului (parte a Muntilor Apuseni), care sunt situati intre raul Mures (la sud) si raul Crisul Alb (la nord). Din punct de vedere al vegetatiei zona se caracterizeaza in principal prin existenta unor paduri compacte constituite din arborete (formatiuni forestiere) proprii dealurilor, in special garnitele si cerete in amestec cu gorunul si fagul. Totodata acestea se afla incadrate in masivul paduros compact, de mare extindere, care cuprinde toata culmea principala a Muntilor Zarandului (numiti si muntii Highis - Drocea). Floraeste caracteristica dealurilor inalte, iar elementele montane sunt putin numeroase. ca structura, padurile din zona au urmatoarea componenta (in suprafata ocupata): Quercus petraea - 30%, Quercus cerris - 7%, Q. frainetto - 7%, Carpinus betulus - 11%, alte specii (artar, mesteacan, ciresc salbatic, tei) - 9%. este remarcabila aparitia unor hibrizi de quercine. Suprafete intinse isi pastreaza caracterul natural, existand chiar portiuni de paduri semivirgine. Influenta climatului local (influenta sud-vestica, temperatura medie anuala de citca +10gC la periferie si de 7 - 8 gC pe culmi) se resimte si asupra repartitiei esentelor lemnoase: gorun in partea superioara a formelor de relief, apoi cer si garnita, iar pe versantii umbriti apar fagul si carpenul. Padurile zonei se afla in general intr-o buna stare de conservare. Flora Muntilor Zarandului consta din 1110 specii de cormofite, la care se adauga circa 800 specii de plante inferioare. Intre acestea se afla inclusiv specii rare si ocrotite. Fauna zonei este aprope nestudiata, desigur ca urmare a dificultatilor de deplasare. Sunt prezente specii proprii zonei forestiere de altitudine medie precum cerbul, capriorul si mistretul, vulpea jderul, bursucul, iepurele, precum si trei specii de carnivore mari, respectiv lupul, rasul si pisica salbatica. Pe cuprinsul ariei se afla se afla Rezervatia Naturala \\\"Runcu - Grosi\\\", situata langa satul Grosii Noi, cu o suprafata de 261,80 ha *legea 5/2000, pozitia 2.87, constituita din paduri mari de gorun. Un element important pentru mentinerea starii satisfacatoare (chiar optime) a ecosistemelor naturale de aici este absenta localitatilor si a drumurilor in interiorul perimetrului propus ca SPA cu exceptia unor scurte drumuri forestiere. Zona prezinta atractivitate turistica redusa pe cuprinsul ei neexistand amenajari turistice. este insa in curs de modernizare drumul judetean DJ708 Capruta - Gurahant, ceea ce ar putea atrage dupa sine dezvoltarea putinelor localitati de pe acest traseu inclusiv din punct de vedere al dotarilor turistice. La marginea sudica a sitului se afla importanta sosea nationala Deva-Arad si este proiectata autostrada care va urma malul drept al Muresului. In cadrul unei documentatii vechi (1978) a ICAS Filiala Timisoara, s-a propus constituirea in zona a unui parca national, iar in interiorul sau delimitarea a patru zone de protectie integrala (Z. Oarcea, 1999), argumentele fiind in primul rand de natura silvica.
Calitate si importanță Regiune de munti de mica altitudine (sub 836 m), acoperita cu paduri compacte de foioase, putin sau deloc afectatia de prezenta si activitatile omului. Aria este importanta prin existenta unor populatii clocitoare bine reprezentate a 14 specii de pasari, listate in Anexa I a Directivei Pasari 2009/147/EC.
Vulnerabilitate Exploatarea lemnului de foc, amenajarile silvice, taierile selective ale arborilor in varsta sau a celor de interes silvic, lucrarile de modernizare a drumului judetean 708.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Zona nu are statut de protectie cu exceptia rezervatiei de 261,80 ha \"Runcu - Grosi\"
Documentație 1. Oarcea, Z., 1999. Ocrotirea naturii. Filosofie si impliniri: parcuri nationale, parcxuri naturale. Timisoara. 2. Pop, I., (ed.) 1978. Flora si vegetatia Muntilor Zarand. Contributii Botanice: 7 - 125. 3. Munteanu, D., (ed.) 2004. Ariile de importanta avifaunistica din Romania. Documentatii: 291 - 292.

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
0.66

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

CodTipSuprapunere %Numele sitului
+ 0.65 2.87.-Runcu - Groşi
+ 0.00 2.94.-Locul fosilifer Monoroştia

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
0
C
0
C
0
C
0

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
0

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Nu exista structura de administrare.
Planuri de management al sitului Nu exista plan de management.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L34-69
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L34-68
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70