Natura2000 - Masivul Ceahlau (ROSPA0129)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip F
Codul sitului ROSPA0129
Data completării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Masivul Ceahlau

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 201101

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 25.962222
Latitudine 46.956667
Suprafață (ha) 27837.30

Altitudine (m)

Minimă 426.00
Maximă 1877.00
Medie 922.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Alpină

3. INFORMATII ECOLOGICE

Specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
A030 Ciconia nigra 5-10 i
D
A031 Ciconia ciconia 50-200 i
D
A072 Pernis apivorus C 9-11 i
C
B
C
C
A089 Aquila pomarina 2-4 i
D
A091 Aquila chrysaetos 1-4 i
D
A103 Falco peregrinus 1-4 i
D
A104 Bonasa bonasia 90-120 p
C
B
C
C
A108 Tetrao urogallus 40-60 i
C
A
C
C
A122 Crex crex 30-40 p
C
A
C
C
A215 Bubo bubo 9-11 p
C
A
C
C
A220 Strix uralensis 40-100 p
C
A
C
C
A223 Aegolius funereus 4-6 p
D
A224 Caprimulgus europaeus 60-100 p
C
A
C
C
A229 Alcedo atthis 6-10 p
D
A234 Picus canus 170-210 p
C
A
C
C
A236 Dryocopus martius 400-600 p
C
B
C
C
A238 Dendrocopos medius 40-100 p
C
B
C
C
A239 Dendrocopos leucotos 500-600 p
B
A
C
B
A241 Picoides tridactylus 190-210 p
C
B
B
C
A246 Lullula arborea R
D
A320 Ficedula parva 1150-1250 p
C
B
B
C
A321 Ficedula albicollis 2900-3100 p
C
A
C
C
A338 Lanius collurio C
D
A339 Lanius minor 5-10 p
D
A429 Dendrocopos syriacus 18-22 p
D

Specii de păsări cu migrație regulată nemenționate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
A085 Accipiter gentilis C
D
A087 Buteo buteo C
D
A112 Perdix perdix R
D
A207 Columba oenas C
D
A210 Streptopelia turtur RC
D
A218 Athene noctua R
D
A221 Asio otus C
D
A226 Apus apus RC
D
A232 Upupa epops C
D
A259 Anthus spinoletta R
D
A264 Cinclus cinclus RC
D
A267 Prunella collaris R
D
A280 Monticola saxatilis C
D
A282 Turdus torquatus RC
D
A326 Parus montanus C
D
A327 Parus cristatus RC
D
A333 Tichodroma muraria R
D
A334 Certhia familiaris RC
D
A344 Nucifraga caryocatactes C
D
A350 Corvus corax C
D
A361 Serinus serinus R
D
A378 Emberiza cia RC
D

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Masivul Ceahlau este o unitate geografica transant limitata spre nord de Bistricoara, spre est de Bistrita (din jurul anului 1960 apele lacului Izvorul Muntelui), spre sud de Bicaz, in timp ce spre vest ajunge in contact cu Muntii Haghimas, separarea facandu-se de catre vaile opuse: Pintic (afluent al Bistricioarei) si Capra (afluent al Bicazului) astfel ca apare ca un masiv foarte bine conturatin cadrul zonei. Supratafa masivului Ceahlau este de 29200 ha din care 7742,5 ha sunt protejate sub forma Parcului National Ceahlau. In proportie de 99.8% este cuprins in limitele administrative ale judetului Neamt, iar in proportie de 0,2% pe teritoriul judetului Harghita. Altitudinea maxima este de 1907 m (vf. Ocolasu Mare), iar altitudinea minima este de 432m. Pe Paraul Rupturilor s/a format Cascada Duruitoarea care are o inaltime de 26m. Masivul Ceahlau este cel mai reprezentativ si cunoscut munte din carpatii Moldovenesti. Zonalitatea verticala a reliefului determina o zonalitate corespunzatoare a etajelor de vegetatie. Se disting urmatoarele etaje de vegetatie: 1. Etajul montan inferior (450 - 700 m altitudine) reprezentat prin fagete pure sau arborete de fag in amestec cu alte esente foioase. Acest subetaj a fost in mare masura fragmentat de asezarile omenesti, care s-au stabilit la periferia masivului; 2. Etajul montan mijlociu (700 - 1200 m altitudine) este constituit de paduri de amestec, foiase si rasinoase. Se remarca aici abundenta bradului; 3. Etajul montan superior (1200 - 1700 m altitudine), respectiv etajul molidisurilor; 4. Etajul subalpin, dezvoltat deasupra limitei padurii, in particular pe pantele Ceahlaului, dominat de jneapan si pajisti. Pe cuprinsul zonei forestiere se afla goluri de munte, respectiv pajisti secundare instalate dupa defrisarea vegetatiei lemnoase care confera un anumit grad de heterogenitate vegetatiei masivului. Vegetatia ierboasa azonala mai este prezenta pe abrubturile si povarnisurile stancoase. vegetatie lemnoasa azonala exista in principal in lungul paraielor si este reprezentat mai ales de salcii si arini.
Calitate si importanță Acest sit adaposteste efective importante ale unor specii de pasari protejate dupa cum urmeaza: 1. specii de pasari din Anexa I a Directivei Pasari: 26 specii 2. numar de specii periclitate la nivel global: o specie Situl este important pentru efectivele cuibaritoare ale urmatoarelor specii: Bonasa bonasia, Bubo bubo, Picus canus,Dryocopus martius, Dendrocopos leucotos, Picoides tridactylus, Lullula arborea, Ficedula parva, F. albicollis si Lanius collurio, Aegolius funereus. Situla a fost desemnat ca IBA sub numele \"Muntii Ceahlau\" conform criteriului C6 al BirdLife Int.
Vulnerabilitate Vulnerabilitate redusa ca urmare a amplasarii asezarilor umane doar la periferia masivului si a existentei NUMAI a unor drumuri locale, in general greu practicabile, care fac accesul dificil.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) De-a lungul timpului au existat mai multe initiative si actiuni in scopul protejarii Masivului Ceahlau, sau cel putin a nucelului sau central, cel mai reprezentativ prin valorile naturale pe care le detine. In 1941 s-a infiintat Rezervatia Naturala\\\\\\\"Polita cu Crini\\\\\\\" (JUrn. Cons. Min. 284/1941) In 1955 prin HCM nr. 1625/1955 se declara PARCUL NATIONAL CEAHLAU (dar nu se iau masuri de aplicare) In 1971 Decizia nr. 290/1971 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular Judetan Neamt, include intre ariile protejate ale judetuluio Parcul National Ceahlau in suprafata de 5800 ha (din care 5200 padure si 600 ha pasune). In 1990 s-au pus bazele legale ale ale constituirii parcului national prin OM nr. 7/1990. acesta a fost reconfirmat prin Legea 5/2000 privind \\\\\\\"planul de amenajare a teritoriului national, sectiunea III, arii naturale protejate\\\\\\\". Limitele PN Ceahlau au fost stabilite prin HG nr. 230/2003 privind \\\\\\\"Delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale si naturale si constituirea administratiei acestora\\\\\\\" Prin OM nr. 552/2003 se stabileszte zonarea interioara a Parcului. Organismul responsabil pentru administrarea parcului este \\\\\\\"Serviciul de Administrare al Parcului National Ceahlau, cu sediul in Statiunea Durau, Comuna Ceahlau, jud. Neamt, aflat in subordinea Consiliului Judetean Neamt (in baza unui contract de administraresemnat in anul 2004 intre Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor si Consiliul Judetean Neamt). CJ Neamt asigura resursele financiare necesare derularii activitatilor de baza ale Administratiei Parcului, care in acelasi timp are posibilitatea obtinerii unor venituri proprii extrabugetare. Consiliul stiintific este format din reprezentanti ai unor institutii judetene locale si din specialisti ai Univ. \\\\\\\"Al. I. Cuza\\\\\\\" din Iasi. EXISTA un Plan de Management al Parcului, elaborat initial cu sprijinul unei asociatii din Danemarca (\\\"Danagro\\\"). Acesta a alocat serviciului de administrare a rezervatiei naturale Muntele Ceahlau (comasat in acel timp cu Salvamont Neamt), fondurile financiare pentru construirea unui sediu, pentru elaborarea planului de management si pentru unele dotari materiale de baza. Planul de Management a fost ulterior revizuit (anii 2005 - 2007) in baza prevederilor OUG 236/2000 (art. 19), aprobata prin L. 462/2001, modificata si completata prin L. 345/2006. la definitivarea sa au participat inclusiv institutii si organizatii implicate in desfasurarea de activitati in perimetrul Parcului, precum si reprezentanti ai comunitatilor locale. Pe cuprinsul PN Ceahlau se afla doua rezervatii: \\\"OCOLASU MARE\\\" (rezervatie stiintifica cu o suprafata de 80 ha) si \\\"POLITA cu CRINI\\\" (370 ha - crin este numele local al zadei (Larix decidua ssp carpatica) precum si doua Monumente ale Naturii: \\\"cascada Duruitoarea (1 ha) si Avenul Mare (lungime 208 m, adancime 95 m). in baza OM 1964/2007 publicat in Mon. Oficial al Romaniei, partea I, nr. 98 din 7.02.2008 se constituie Situl de Importanta Comunitara - SCI 0024 Ceahlau
Tip de proprietate Fondul forestier a fost predominant proprietate de stat, dar s-au facut si unele retrocedari in zona Bicaz - Izvorul Muntelui.
Documentație Asupra Masivului Ceahlau au fost publicate numeroase lucrari stiintifice, inca din secolul XIX, care au tratat aspecte de geologie, geomorfologie, hidrologie, climatologie, iar altele s-au axat pe probleme de flora si funa. Cu privire la PN Ceahlau exista: 1973. Studiu de constituire a PN, solicitat de CMN (Acad. Rom), realizat de centrul de Cercetari Biologice Iasi si I.C.A.S. Timisoara (Suprafata = 17200 ha din care 68% fond forestier). 1995 si in continuare - Studii coordonate de nou infiintatul Serviciu de Administare a Rezervatiei naturale Ceahlau si de Salvare in Munti (sub coordonarea Consiliului judetean Neamt) cu sprijin financiar si logistic obtinut prin organizatia \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\"Danagro\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\" de la Guvernul Danemarcei. Actiunea s-a corelat cu Hotararea Consiliului Judetean Neamt nr. 15/1994 privind \\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\"Zonele naturale, specii de plante si de fauna rare, protejate in judetul Neamt\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\\". In cadrul acestei Hotarari s-a prevazut inclusiv infiintarea rezervatiei naturale Muntele Ceahlau, pe o suprafata de 17391,2 ha. 2003 si in continuare. Dupa constituirea Administratiei PN Ceahlau, in baza HG 236/2000 si HG 230/2003, s-a procedat la alaborarea planului de management, aflat azi in forma definitiva, depus la MInisterul Mediului si Padurilor spre avizare si legalizare. acesta cuprinde intre altele: descrierea generala a Parcului, cadrul fizico-geografic, descrierea mediului biologic, aspecte socio-economice si folosirea terenului, evaluarea biodiversitatii si a habitatelor. Bibliografia Ceahlaului este foarte vasta, apropiindu-se de cea a retezatului si Bucegilor, dintre masivele muntoase alee tarii noastre. 1. Burduja, C., 1962. Muntele Ceahlau - flora si vegetatia. Ocrot. nat. 6: 63 - 92 2. ***2000. Muntele Ceahlau - Arie protejata. Program pilot pt Romania. Piatra Neamt. 3. unteanu, D., 1973. Fauna de vertebrate a Masivului Ceahlau. Ocrot. Nat., 17/2: 165 - 175. 4. Munteanu, D., 2000. Avifauna bazinului montan al al Bistritei moldovenesti. Ed. Alma mater, Cluj-Napoca 5. Munteanu, D., 2004. Ariile de importanta avifaunistica din Romania. Documentatii. Cluj-Napoca. 6. www.ceahlaupark.ro?planm.html 7. Horeanu, C., Borcea, M., 1982. Ceahlaul - viitor parc national. Ocrot. Nat., 26/1-2: 20 - 33 8. Ciobanu, M., Grosu, C., Ionescu, V., 1972. Monumentele naturii din judetele Neamt. Piatra Neamt. 9. Nicolau, Sanda, Simpliceanu, V., Popescu, D., 12960. Ceahlaul. Ghid turistic. Bucuresti. 10. Munteanu, D., 1993. Rolul molidisurilor carpatine in conservarea unor elemente avifaunistice de taiga. Ocrot. Nat., 37/1: 41 - 44. 11.Ionescu, V., Miron, I., Munteanu, D., Simionescu, Viorica, 1968. Vertebrate din bazinul montan al Bistritei. Lucr. Stat. Cerc., Biol., Geol., Geogr. \\\\\\\\\\\\\\\"Stejarul\\\\\\\\\\\\\\\", 375 - 437.

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
27.77
1.33
0.00
0.11

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

CodTipSuprapunere %Numele sitului
+ 27.77 J-Ceahlău
+ 1.33 2.641.-Poliţa cu crini
+ 0.00 2.642.-Cascada Duruitoarea
* 0.11 2.661.-Lacul Izvorul Muntelui, Oraşul Bica

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit CorineTipSuprapunere %
J053NT019 * 12.44
J053NT001 + 12.48

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
C
0
C
0
C
0
C
0
C
0
C
0
C
0
C
0
C
0
C
0

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului In prezent (2010) responsabilitate exista numai in perimetrul PN Ceahlau din partea Administratiei Parcului. Fondul forestier este administrat de Ocoale Silvice
Planuri de management al sitului Dupa constituirea Administratiei PN Ceahlau, in baza HG 236/2000 si HG 230/2003, s-a procedat la Elaborarea Planului de Management, aflat azi in forma definitiva, depus la Ministerul Mediului si Padurilor spre avizare si legalizare. acesta cuprinde intre altele: descrierea generala a Parcului, cadrul fizico-geografic, descrierea mediului biologic, aspecte socio-economice si folosirea terenului, evaluarea biodiversitatii si a habitatelor.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-28
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-29
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-40
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L35-41
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70