Natura2000 - Depresiunea Bozovici (ROSPA0149)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip J
Codul sitului ROSPA0149
Data completării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

  • ROSCI0031 (Cheile Nerei - Beuşniţa)
  • ROSCI0375 (Râul Nera între Bozovici şi Moceriş)
Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Depresiunea Bozovici

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 201101

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 21.985833
Latitudine 44.887500
Suprafață (ha) 9658.60

Altitudine (m)

Minimă 211.00
Maximă 787.00
Medie 329.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
100.00

Regiunea biogeografică

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Specii de păsări enumerate în anexa I la Directiva Consiliului 79/409/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
A072 Pernis apivorus 5-8 p
C
B
C
C
A080 Circaetus gallicus 1-2 p
C
B
C
C
A081 Circus aeruginosus 10-20 i
D
A082 Circus cyaneus 5-7 i
C
B
C
B
A084 Circus pygargus 5-10 i
D
A089 Aquila pomarina 2-3 p
C
B
C
B
A122 Crex crex 20-30 p
C
B
C
B
A224 Caprimulgus europaeus 30-50 p
D
A231 Coracias garrulus 8-12 p
D
A234 Picus canus 15-20 p
D
A238 Dendrocopos medius 25-30 p
D
A246 Lullula arborea 200-300 p
C
B
C
C
A307 Sylvia nisoria 20-30 p
D
A321 Ficedula albicollis 1000-2000 p
C
B
C
B
A338 Lanius collurio 600-1000 p
C
B
C
B
A339 Lanius minor 60-80 p
D
A379 Emberiza hortulana 100-150 p
C
B
C
B
A429 Dendrocopos syriacus 5-10 p
D

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului În cadrul sitului pot fi separate două compartimente: Dealurile Bozoviciului şi Depresiunea Bozovici (sau a Almăjului).Practic situl cuprinde zona aflată între confluenţa râului Nera cu pâraiele: Rudăria şi Agriş la est iar la vest Bârz şi Ogaşul Bizâcău. Dealurile Bozoviciului sunt situate pe latura nord-vestică a depresiunii, la poalele Munţilor Semenic, fiind formate din şisturi cristaline, în care au pătruns banatite. Depresiunea propriu-zisă a Almăjului are o petrografie ce cuprinde şisturi cristaline, mascate de depozite de pietrişuri, nisipuri, marne şi argile, cu intercalaţii de tufuri şi cărbuni, precum şi de depozite din terase şi lunci. Relieful se prezintă sub formă de trepte concentrice, fiind rezultat în urma acţiunii de depundere de tip piemontan, urmată ulterior de adâncirea reţelei hidrografice. Au rezultat astfel, cele trei trepte clasice de relief, specifice unor asemenea unitaţi: dealurile piemontane, terasele (şapte) şi lunca (cu dezvoltare mai accentuată pe stânga văii, imprimând caracterul de asimetrie pentru această depresiune). Fiind situată la adăpostul munţilor ce o cuprind din toate părţile, Depresiunea Bozovici are o climă blândă. Temperatura medie anuală, este cuprinsă între 9 şi 10 °C, iar cantitatea anuală de precipitaţii însumează 700-800 mm (crescând spre 1000 mm/an la contactul cu rama montană înconjurătoare). Principalul râu care străbate depresiunea este Nera. Nera drenează depresiunea, devenind un râu leneş şi mâlos, ce-şi lărgeşte albia de câteva ori, lăsând în urma sa crâmpeie de luncă (fertilă şi largă pe alocuri de 2-3 km). În anumiţi ani, topirea târzie a zăpezii de pe „acoperişul Banatului”, face ca debitele mari de primăvara să se prelungească până prin iunie, ceea ce conduce la revărsări ale apelor Nerei pe terenurile agricole. Suprafeţele inundate sunt însă restrânse. Dintre pâraiele care parcurg acest sit amintim: Rudăria, Bănia, Gîrbovăţ şi Bîrz (afluenţi de stânga) şi Lăpuşnicul, Mocerişul şi Ducinul(afluenţi de dreapta). Zona este dominată de culturi agricole dintre care se remarcă cerealele şi livezile de pomi fructiferi. La contactul cu rama montană înconjurătoare, apar păduri de fag şi carpen dar şi pajişti.
Calitate si importanță Fiind în imediata vecinătate a ROSPA0020 Cheile Nerei-Beuşniţa, situl reprezintă o foarte importantă zonă de hrănire şi pentru populaţiile speciilor de păsări răpitoare cuibăritoare din situl respectiv. Datorită faptului că habitatele dominante din acest sit sunt cele agricole(culturi de cereale, livezi, fanaţe etc.), se remarcă efectivele cuibăritoare semnificative de Emberiza hortulana (mai ales pentru partea de vest a ţării), Ficedula albicollis, Sylvia nisoria, Lanius collurio, Crex crex.
Vulnerabilitate 1. intensificarea agriculturii – schimbarea metodelor de cultivare a terenurilor din cele tradiţionale în agricultură intensivă, cu monoculturi mari, folosirea excesivă a chimicalelor, efectuarea lucrărilor numai cu utilaje şi maşini 2. schimbarea habitatului semi-natural (fâneţe, păşuni) datorită încetării activităţilor agricole ca cositul sau păşunatul 3. braconaj 4. cositul în perioada de cuibărire 5. regularizarea cursurilor râurilor 6. turismul in masa
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) În partea de vest, situl se învecinează cu Parcul Naţional Chile Nerei-Beuşniţa desemnat prin Ordinul nr. 7/1990 al Departamentului Silviculturii din Ministerul Apelor , Padurilor si Protectiei Mediului ; Legea nr. 5/2000- privind amenajarea teritoriului - secţiunea III Arii Protejate; - H.G. 230/2003- privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcuri nationale si naturale , si constituirea administratiilor acestora; În perimetrul sitului se regăseşte ROSCI0375 Râul Nera Moceriş - Bozovici cu o suprafaţă de 394 ha.
Tip de proprietate Majoritatea suprafeţelor cuprinse în perimetrul acestui sit sunt proprietate privată.
Documentație Negrea Şt., Negrea Alexandrina, Din Defileul Dunării în Cheile Nerei – itinerare în Munţii Almăjului şi Locvei, Editura Timpul, Reşiţa, 1996; Grigore M., Munţii Semenic, Editura Sport-Turism, Bucureşti, 1990; Olaru M., Munţii Banatului - resurse turistice naturale şi antropice, Editura Hestia, Timişoara, 1996

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit CorineTipSuprapunere %
J062CS022 * 1.98

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Nu exista structura de administrare.
Planuri de management al sitului Nu are plan de management

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L34-117
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70
  • Numar național hartă L34-116
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70