<?xml version="1.0" encoding="UTF-8" ?>
<?xml-stylesheet type="text/css" href="portal_syndication/atom_css"?>
<feed xmlns="http://www.w3.org/2005/Atom">



  <title type="html">Clearing House Mechanism Romania - Biodiversity</title>
  <subtitle type="html">&lt;p&gt;Diversitatea biologică sau biodiversitatea este termenul dat la varietatea de viaţă de pe Păm&amp;acirc;nt şi a modelelor naturale pe care le formează. Biodiversitatea de astăzi este rezultatul a miliarde de ani de evoluție, modelate prin procese naturale şi, din ce &amp;icirc;n ce mai mult, prin influenţa oamenilor. &lt;/p&gt;
&lt;p&gt;Această diversitate este &amp;icirc;nţeleasă &amp;icirc;n ceea ce priveşte diversitatea speciilor - varietatea de plante, animale şi microorganisme. P&amp;acirc;nă &amp;icirc;n prezent, aproximativ 1.75 milioane de specii au fost identificate, mai ales creaturi mici, cum ar fi insectele. Oamenii de știință cred ca există de fapt, circa 13 milioane de specii, deşi estimările variază de la 3 la 100 milioane. &lt;/p&gt;
&lt;p&gt;Biodiversitatea include, de asemenea diferenţe genetice &amp;icirc;n cadrul fiecărei specii - de exemplu, &amp;icirc;ntre soiurile de culturi şi rase de animale. Cromozomi, gene, precum şi structura ADN-ului determină unicitatea fiecărui individ şi fiecărei specii. &lt;/p&gt;
&lt;p&gt;Un alt aspect al biodiversităţii este diversitatea ecosistemelor, cum ar fi cele care apar &amp;icirc;n deşerturi, păduri, zone umede, munți, lacuri, r&amp;acirc;uri, precum şi a peisajelor agricole. &amp;Icirc;n fiecare ecosistem, creaturi vii, inclusiv oameni, formează comunități, care interacţionează&amp;nbsp;&amp;icirc;ntre ele&amp;nbsp;şi cu aerul, apa, solul din jurul lor. Aceasta este o combinaţie de forme de viaţă, iar interacţiunile dintre ele şi cu restul mediului, au făcut Păm&amp;acirc;ntul un loc unic de locuit pentru om. Biodiversitate oferă un număr mare de bunuri şi servicii care susţine viaţa noastră.&lt;/p&gt;</subtitle>
  <updated>2012-02-07T14:23:34Z</updated>
  <id>tag:biodiversitate.mmediu.ro,2012-02-07:/romanian-biodiversity/despre-biodiversitate</id>
  <icon>http://biodiversitate.mmediu.ro/misc_/CHM2/Site.gif</icon>
  <link rel="alternate" type="text/html"
        href="http://biodiversitate.mmediu.ro/romanian-biodiversity/despre-biodiversitate"/>
  <link rel="self" type="application/atom+xml"
        href="http://biodiversitate.mmediu.ro/romanian-biodiversity/despre-biodiversitate/index_atom"/>
  
  <generator version="1.0"
             uri="http://biodiversitate.mmediu.ro">Clearing House Mechanism Romania</generator>

  <entry>
    

  <title type="html">Agenția Naționala pentru Protecția Mediului</title>
  <link type="text/html" rel="alternate"
        href="http://biodiversitate.mmediu.ro/romanian-biodiversity/despre-biodiversitate/agentia-nationala-pentru-protectia-mediului" />
  <id>tag:biodiversitate.mmediu.ro,2012-02-07:/romanian-biodiversity/despre-biodiversitate/agentia-nationala-pentru-protectia-mediului</id>
  <updated>2012-02-07T14:23:34Z</updated>
  <author>
    <name>Laura Magdalena Herisanu</name>
  </author>
  <contributor>
    <name>Laura Magdalena Herisanu</name>
  </contributor>
  <summary type="html" xml:lang="en">&lt;p&gt;Fise de evidenta gradini zoologice, acvarii publice si centre de&amp;nbsp;reabilitare trim I - 2010&lt;/p&gt;</summary>



  </entry>
  <entry>
    

  <title type="html">Regiunea Nord - Est ( Bacău)</title>
  <link type="text/html" rel="alternate"
        href="http://biodiversitate.mmediu.ro/romanian-biodiversity/despre-biodiversitate/regiunea-nord-est-bacau" />
  <id>tag:biodiversitate.mmediu.ro,2012-02-07:/romanian-biodiversity/despre-biodiversitate/regiunea-nord-est-bacau</id>
  <updated>2012-02-07T14:23:34Z</updated>
  <author>
    <name>andreea elena onofrei</name>
  </author>
  <contributor>
    <name>andreea elena onofrei</name>
  </contributor>
  <summary type="html" xml:lang="en">&lt;p&gt;Regiunea de Dezvoltare 1 Nord &amp;ndash;Est parte a
provinciei istorice Moldova este o zona &amp;icirc;n care istoria, cultura şi traditia sunt prezente şi completeaza mediul natural deosebit de atrăgător. Ea a fost multa vreme
considerata o zonă &amp;icirc;ndepărtată şi misterioasă a Europei, dar acum constituie graniţa estică a Uniunii Europene şi a Nato.&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;Regiunea de Dezvoltare 1 Nord-Est a fost
constituită &amp;icirc;n baza Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea
regională &amp;icirc;n Rom&amp;acirc;nia (care a abrogat Legea 151/1998). Geografic,
ea se limitează la est cu Republica
Moldova, la nord cu Ucraina, la nord-vest cu judeţele
Maramureş şi Bistriţa-
Năsăud
(Regiunea 6 Nord-Vest), la vest cu judeţele
Mureş, Harghita şi
Covasna (Regiunea 7 Centru), iar la Sud cu judeţele
Galati şi
Vrancea (Regiunea 2 Sud-Est) &lt;/p&gt;
&lt;p&gt;Beneficiind de o bogată
tradiţie istorică,
culturală şi spirituală,
regiunea &amp;icirc;mbină &amp;icirc;n mod armonios traditionalul
cu modernul şi trecutul cu prezentul,
potenţialul acesteia put&amp;icirc;nd fi folosit pentru
dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului şi
a resurselor umane.&lt;/p&gt;</summary>



  </entry>
  <entry>
    

  <title type="html">Regiunea Sud - Muntenia (Pitești)</title>
  <link type="text/html" rel="alternate"
        href="http://biodiversitate.mmediu.ro/romanian-biodiversity/despre-biodiversitate/arpm-pitesti" />
  <id>tag:biodiversitate.mmediu.ro,2012-02-07:/romanian-biodiversity/despre-biodiversitate/arpm-pitesti</id>
  <updated>2012-02-07T14:23:34Z</updated>
  <author>
    <name>Petruta Ghica</name>
  </author>
  <contributor>
    <name>Petruta Ghica</name>
  </contributor>
  <summary type="html" xml:lang="en">&lt;p&gt;Biodiversitatea la nivelul Regiunii 3 Sud Muntenia&lt;/p&gt;</summary>



  </entry>
  <entry>
    

  <title type="html">Regiunea Centru (Sibiu)</title>
  <link type="text/html" rel="alternate"
        href="http://biodiversitate.mmediu.ro/romanian-biodiversity/despre-biodiversitate/regiunea-7-centru" />
  <id>tag:biodiversitate.mmediu.ro,2012-02-07:/romanian-biodiversity/despre-biodiversitate/regiunea-7-centru</id>
  <updated>2012-02-07T14:23:34Z</updated>
  <author>
    <name>Liana Pavel</name>
  </author>
  <contributor>
    <name>Liana Pavel</name>
  </contributor>
  <summary type="html" xml:lang="en">&lt;p style="text-align: justify;"&gt;Regiunea 7 Centru este aşezată &amp;icirc;n zona centrală a Rom&amp;acirc;niei, &amp;icirc;n interiorul marii curburi a Munţilor Carpaţi, pe cursurile superioare şi mijlocii ale Mureşului şi Oltului şi cuprinde 6 judeţe: Alba, Braşov, Covasna, Harghita, Mureş şi Sibiu.&lt;/p&gt;
&lt;p style="text-align: justify;"&gt;Suprafaţa Regiunii este de aproximativ 34100 kmp, ceea ce reprezintă 14,3% din suprafaţa ţării. &lt;/p&gt;
&lt;p style="text-align: justify;"&gt;Zona montan&amp;atilde; se &amp;icirc;ntinde pe 47% din suprafaţa Regiunii Centru, ocup&amp;acirc;nd părţile de est, sud şi vest ale regiunii. La limita Regiunii Centru cu Regiunea Sud, se g&amp;atilde;sesc cele mai &amp;icirc;nalte v&amp;acirc;rfuri din Rom&amp;acirc;nia: Moldoveanu (&lt;st1:metricconverter productid="2544 m" w:st="on"&gt;2544 m&lt;/st1:metricconverter&gt;) şi Negoiu (&lt;st1:metricconverter productid="2535 m" w:st="on"&gt;2535 m&lt;/st1:metricconverter&gt;), ambele situate &amp;icirc;n masivul F&amp;atilde;g&amp;atilde;raş, numeroase alte v&amp;acirc;rfuri din Carpaţii Meridionali dep&amp;atilde;şind &amp;icirc;n&amp;atilde;lţimea de &lt;st1:metricconverter productid="2000 m" w:st="on"&gt;2000 m&lt;/st1:metricconverter&gt;. Datorit&amp;atilde; &amp;icirc;n&amp;atilde;lţimii şi masivit&amp;atilde;ţii lor, Carpaţii Meridionali au fost supranumiţi "Alpii Transilvaniei". Ocup&amp;acirc;nd aproape &amp;icirc;n &amp;icirc;ntregime teritoriul judeţelor Harghita şi Covasna şi p&amp;atilde;rţi &amp;icirc;nsemnate din judeţele Mureş şi Braşov, Carpaţii Orientali au altitudini medii (altitudinea maxim&amp;atilde; a Carpaţilor Orientali &amp;icirc;n Regiunea Centru este de &lt;st1:metricconverter productid="2100 m" w:st="on"&gt;2100 m&lt;/st1:metricconverter&gt; &amp;icirc;n vf. Pietrosu din Munţii C&amp;atilde;liman) şi o genez&amp;atilde; divers&amp;atilde;. Munţii Apuseni, ocup&amp;acirc;nd jum&amp;atilde;tatea de N - V a judeţului Alba, au altitudini reduse (&amp;icirc;nalţimea maxim&amp;atilde;, de &lt;st1:metricconverter productid="1849 m" w:st="on"&gt;1849 m&lt;/st1:metricconverter&gt;, este atins&amp;atilde; &amp;icirc;n vf. Curcubata Mare din Munţii Bihor, la limita cu Regiunea N - V).&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp; &amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p style="text-align: justify;"&gt;O caracteristic&amp;atilde; a Carpaţilor Orientali şi a Munţilor Apuseni este prezenţa unor depresiuni intramontane bine individualizate. Astfel, &amp;icirc;n Carpaţii Orientali &amp;icirc;nt&amp;acirc;lnim depresiunile Borsec, Giurgeu, Ciuc şi &amp;icirc;ntinsa depresiune a Braşovului, iar &amp;icirc;n Munţii Apuseni, depresiunile Zlatna, Abrud şi C&amp;acirc;mpeni. Pasurile şi trec&amp;atilde;torile relativ numeroase din Carpaţii Orientali şi Munţii Apuseni contribuie la aspectul puternic fragmentat al acestor munţi, facilit&amp;acirc;nd &amp;icirc;n acelaşi timp leg&amp;atilde;turile &amp;icirc;ntre aşez&amp;atilde;rile de pe versanţii opuşi.&lt;/p&gt;
&lt;p style="text-align: justify;"&gt;Zona colinar&amp;atilde; cuprinde Podişul T&amp;acirc;rnavelor &amp;icirc;n &amp;icirc;ntregime şi partea de est a C&amp;acirc;mpiei &amp;icirc;nalte a Transilvaniei. &amp;Icirc;n zona de contact &amp;icirc;ntre regiunea montan&amp;atilde; şi cea colinară se găsesc depresiunile Făgăraşului şi Sibiului &amp;icirc;n partea de sud, Culoarul Alba Iulia- Turda &amp;icirc;n partea de vest şi dealurile subcarpatice şi depresiunile Praid, Odorhei, Homoroade şi Cristuru Secuiesc &amp;icirc;n partea de est.&lt;/p&gt;
&lt;p style="text-align: justify;"&gt;Regiunea 7 Centru are o reţea hidrografică bogată, fiind formată din cursurile superioare şi mijlocii ale Mureşului şi Oltului şi din afluenţii acestora, dintre care cei mai importanţi sunt: T&amp;acirc;rnavele, Sebeşul, Cugirul, Arieşul, Ampoiul (afluenţi ai Mureşului), R&amp;acirc;ul Negru, B&amp;acirc;rsa, Cibinul (afluenţi ai Oltului).&lt;/p&gt;
&lt;p style="text-align: justify;"&gt;Lacurile naturale sunt diverse ca geneză, cele mai cunoscute fiind lacurile glaciare din Munţii Făgăraş, lacul vulcanic Sf. Ana din Munţii Harghita şi Lacul Roşu format prin bararea naturală a cursului r&amp;acirc;ului Bicaz.&lt;/p&gt;
&lt;p style="text-align: justify;"&gt;&lt;strong&gt;Capitalul natural deosebit de care dispune Regiunea 7 Centru se datorează &amp;icirc;n mare parte poziţionării sale geografice, pe teritoriul celor 6 judeţe care compun această regiune regăsindu-se bioregiunile alpină, continentală, precum şi mici insule stepice.&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p style="text-align: justify;"&gt;&lt;strong&gt;&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;</summary>



  </entry>
  <entry>
    

  <title type="html">Regiunea Bucureşti - Ilfov</title>
  <link type="text/html" rel="alternate"
        href="http://biodiversitate.mmediu.ro/romanian-biodiversity/despre-biodiversitate/arpm-bucuresti" />
  <id>tag:biodiversitate.mmediu.ro,2012-02-07:/romanian-biodiversity/despre-biodiversitate/arpm-bucuresti</id>
  <updated>2012-02-07T14:23:34Z</updated>
  <author>
    <name>Nicoleta Capatina</name>
  </author>
  <contributor>
    <name>Nicoleta Capatina</name>
  </contributor>
  <summary type="html" xml:lang="en">&lt;p&gt;Informații despre biodiversitatea din Regiunea 8 București-Ilfov.&lt;/p&gt;</summary>



  </entry>
  <entry>
    

  <title type="html">Regiunea Nord-Vest (Cluj-Napoca)</title>
  <link type="text/html" rel="alternate"
        href="http://biodiversitate.mmediu.ro/romanian-biodiversity/despre-biodiversitate/regiunea-nord-vest-cluj-napoca" />
  <id>tag:biodiversitate.mmediu.ro,2012-02-07:/romanian-biodiversity/despre-biodiversitate/regiunea-nord-vest-cluj-napoca</id>
  <updated>2012-02-07T14:23:34Z</updated>
  <author>
    <name>Paul Beldean</name>
  </author>
  <contributor>
    <name>Paul Beldean</name>
  </contributor>
  <summary type="html" xml:lang="en">&lt;p&gt;&lt;strong&gt;Habitate&lt;/strong&gt;: condiţiile de sol şi climă,
aşezarea geografică şi relieful Regiunii Nord-Vest au favorizat apariţia şi
dezvoltarea unor habitate de o mare diversitate şi valoare conservativa, fiind
identificate p&amp;acirc;nă &amp;icirc;n prezent &lt;a href="/romanian-biodiversity/despre-biodiversitate/regiunea-nord-vest-cluj-napoca/habitate-de-importanta-comunitara"&gt;&lt;strong&gt;68 de
tipuri de habitate&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt; de importanţă comunitară pentru conservarea cărora au
fost declarate Situri de Importanţă Comunitară (Ordinului 1964/2007).&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;&lt;strong&gt;&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;&lt;strong&gt;Flora sălbatică&lt;/strong&gt; constituie un
patrimoniu natural deosebit de valoros din punct de vedere estetic, ştiinţific,
cultural, recreativ şi economic. Varietatea condiţiilor naturale locale de
relief şi climă au determinat o mare diversitate a florei Regiunii Nord-Vest
astfel că, au fost identificaţi &lt;a href="/romanian-biodiversity/despre-biodiversitate/regiunea-nord-vest-cluj-napoca/plante-de-importanta-comunitara"&gt;&lt;strong&gt;28 de
taxoni vegetali&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt; de interes comunitar pentru conservarea cărora au fost
declarate Situri de Importanţă Comunitară (Ordinului 1964/2007).&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;&amp;nbsp;&lt;/p&gt;
&lt;p&gt;&lt;strong&gt;&amp;nbsp;Fauna sălbatică&lt;/strong&gt; de interes comunitar din Regiunea
Nord-Vest este reprezentată prin 163 specii, dintre care &lt;strong&gt;77 sunt incluse pe listele Directivei Habitate&lt;/strong&gt; (&lt;strong&gt;&lt;a href="/romanian-biodiversity/despre-biodiversitate/regiunea-nord-vest-cluj-napoca/nevertebrate-de-interes-comunitar"&gt;34 nevertebrate&lt;/a&gt;, &lt;a href="/romanian-biodiversity/despre-biodiversitate/regiunea-nord-vest-cluj-napoca/pesti-de-interes-comunitar"&gt;19 pesti&lt;/a&gt;, &lt;a href="/romanian-biodiversity/despre-biodiversitate/regiunea-nord-vest-cluj-napoca/amfibieni-si-reptile-de-interes-comunitar"&gt;7 amfibieni si reptile&lt;/a&gt;, &lt;a href="/romanian-biodiversity/despre-biodiversitate/regiunea-nord-vest-cluj-napoca/mamifere-de-interes-comunitar"&gt;17 mamifere&lt;/a&gt;&lt;/strong&gt;) şi au determinat
declararea Siturilor de Importanţă Comunitară (Ordinului 1964/2007), iar &lt;a href="/romanian-biodiversity/despre-biodiversitate/regiunea-nord-vest-cluj-napoca/pasari-de-interes-comunitar"&gt;&lt;strong&gt;86 sunt incluse pe lista Directivei Păsări&lt;/strong&gt;&lt;/a&gt;
şi au condus la declararea Ariilor de Protecţie Specială Avifaunistică (HG
1284/2007).&lt;/p&gt;</summary>



  </entry>
  <entry>
    

  <title type="html">Regiunea Vest (Timisoara)</title>
  <link type="text/html" rel="alternate"
        href="http://biodiversitate.mmediu.ro/romanian-biodiversity/despre-biodiversitate/reguinea-vest-timisoara" />
  <id>tag:biodiversitate.mmediu.ro,2012-02-07:/romanian-biodiversity/despre-biodiversitate/reguinea-vest-timisoara</id>
  <updated>2012-02-07T14:23:34Z</updated>
  <author>
    <name>Ileana Pirje</name>
  </author>
  <contributor>
    <name>Ileana Pirje</name>
  </contributor>
  <summary type="html" xml:lang="en">&lt;p style="text-align: justify;"&gt;Regiunea Vest este situată &amp;icirc;n partea de Vest a
Rom&amp;acirc;niei, la graniţa cu Ungaria şi Serbia, fiind alcătuită din patru judeţe:
Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş. &lt;/p&gt;
&lt;p style="text-align: justify;"&gt;Cadrul
geografic variat al Regiunii Vest, rezultă din &amp;icirc;mpletirea armonioasă a zonelor
muntoase, predominante &amp;icirc;n judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara, cu cele de deal
şi c&amp;acirc;mpie, predominante &amp;icirc;n judeţele Timiş şi Arad. Regiunea este&amp;nbsp; brăzdată de o reţea hidrografică bine
dezvoltată, tributară Dunării.&lt;/p&gt;
&lt;p style="text-align: justify;"&gt;Biodiversitate regiunii
beneficiază de statut de protecţie pe teritoriul a 5 Parcuri Naţionale (Parcul Naţional Retezat, Parcul
Naţional Domogled &amp;ndash; Valea Cernei, Parcul Naţional Cheile Nerei- Beuşniţa,
Parcul Naţional Semenic &amp;ndash; Cheile Caraşului, Parcul Naţional Defileul Jiului), &lt;strong&gt;&amp;nbsp;&lt;/strong&gt;4
parcuri naturale&lt;strong&gt; (&lt;/strong&gt;Parcul Natural
Lunca Mureşului, Parcul Natural Porţile de Fier, Parcul Natural Grădiştea Muncelului &amp;ndash;
Cioclovina, Geoparcul Dinozaurilor Ţara Haţegului), 34 situri de importanţă
comunitară, 15&lt;strong&gt; &lt;/strong&gt;arii de protecţie
specială avifaunistică, 11 parcuri dendrologice şi&amp;nbsp; 122 de rezervaţii naturale. Teritoriul
acestor arii protejate se suprapune parţial sau total gener&amp;acirc;nd un cadru natural
unic pentru conservarea numeroaselor specii de floră şi faună sălbatică de
importanţă naţională şi comunitară.&lt;img style="margin: 0px; width: 448px; height: 336px; float: left;" title="Regiunea Vest" src="/images/Harta%20regiunii%20V%20Vest_small.jpg" alt="" width="448" height="336" /&gt;&lt;/p&gt;</summary>



  </entry>


</feed>

