Natura2000 - Apuseni (ROSCI0002)

tipăreşte

descarcă original

vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K

Codul sitului ROSCI0002

Data completării 200612

Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

ROSPA0081 (Munţii Apuseni - Vlădeasa)

Responsabili Grupul de lucru Natura2000

Numele sitului Apuseni

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706

Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 22.810556

Latitudine 46.595833

Suprafață (ha) 75943.10

Altitudine (m)

Minimă 338.00

Maximă 1767.00

Medie 1127.00

Regiunea administrativă

Județ	Pondere (%)
RO061 - Bihor	37.00
RO063 - Cluj	38.00
RO071 - Alba	25.00

Regiunea biogeografică

Alpină

Continentală

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

Cod	Pondere	Reprezentativitate	Suprafață relativă	Stare de conservare	Evaluare globală
4060 - Tufărișuri alpine si boreale	3.00	B	B	B	B
6110 - Comunități rupicole calcifile sau pajiști bazifite din Alysso-Sedion albi *	0.00	A	B	A	A
6150 - Pajiști boreale și alpine pe substrat silicios	0.10	B	C	B	B
6170 - Pajiști calcifile alpine și subalpine	0.10	B	C	B	B
6190 - Pajiști panonice de stâncării	0.10	B	C	B	B
6230 - Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase *	0.01	B	B	B	B
6410 - Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase	0.10	B	B	B	B
6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin	1.00	B	C	B	B
6520 - Fanețe montane	20.00	B	B	B	B
6510 - Pajiști de altitudine joasă	1.00	B	C	B	B
7110 - Turbării active *	0.10	A	C	B	B
8310 - Peșteri în care accesul publicului este interzis	25.00	A	A	A	A
8210 - Versanți stăncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase	0.10	A	C	A	B
8220 - Versanți stăncoși cu vegetație chasmofitică pe roci silicioase	0.01	B	C	B	B
9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum	2.20	A	C	A	A
9130 - Păduri de fah de tip Asperulo-Fagetum	1.00	B	C	B	B
9150 - Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion	2.00	A	B	A	A
91D0 - Turbarii cu vegetație forestieră *	0.05	A	B	A	A
91V0 - Păduri dacice de fag	5.50	A	C	B	A
91Y0 - Păduri dacice de stejar si carpen	0.10	A	C	A	A
9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană	20.00	A	B	A	A
6210 - Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros *	0.10	B	C	B	B
7120 - Turbării degradate capabile de regenerare naturală	0.01	C	B	B	B
7150 - Comunități depresionare din Rhynchosporion pe substraturi turboase	0.10	A	A	B	B
8110 - Grohotișuri silicioase din etajul montan până în cel alpin	0.01	C	C	B	B
91E0 - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior *	0.50	B	B	B	B
9420 - Păduri de Larix decidua și/sau Pinus cembra din regiunea montană	0.50	B	B	B	B
4030 - Tufărișuri uscate europene	1.00	A	A	A	A
91Q0 - Păduri relictare de Pinus sylvestris pe substrat calcaros	0.20	A	A	A	A
3220 - Vegetație herbacee de pe malurile râurilor montane	1.00	B	B	B	B
3240 - Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane	1.00	B	C	B	B
3260 - Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis si Callitricho-Batrachion	1.00	B	C	B	B
9180 - Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene *	1.00	B	B	B	B
8120 - Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin	1.00	B	B	B	B
3230 - Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane	0.01	C	C	B	B
8160 - Grohotișuri medio-europene calcaroase ale etajelor colinar si montan *	0.00	B	C	B	B
9170 - Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum	0.50	C	C	B	C
7140 - Mlaștini turboase de tranziție si turbării oscilante	0.50	B	C	B	B
7220 - Izvoare petrifiante cu formare de travertin *	0.03	C	C	B	C

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1304	Rhinolophus ferrumequinum	P				B	B	C	B
1303	Rhinolophus hipposideros	P				B	B	C	B
1306	Rhinolophus blasii	V				B	B	B	B
1324	Myotis myotis	P	RC			B	B	C	B
1307	Myotis blythii	P	RC			B	B	C	B
1310	Miniopterus schreibersi	RC				B	B	C	B
1352	Canis lupus	RC				C	B	C	B
1361	Lynx lynx	V				C	B	C	B
1355	Lutra lutra	R				C	B	C	B
1321	Myotis emarginatus	P				C	B	C	B
1308	Barbastella barbastellus	P				A	B	C	B
1323	Myotis bechsteini	P				C	A	C	B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1193	Bombina variegata	C				C	B	C	B
1166	Triturus cristatus	V				C	B	C	B
4008	Triturus vulgaris ampelensis	R				A	B	A	B

Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1138	Barbus meridionalis	P				B	B	C	B
1163	Cottus gobio	C				B	B	C	B
4123	Eudontomyzon danfordi	P				B	B	C	B
1122	Gobio uranoscopus	RC			RC	C	C	C	C

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
4030	Colias myrmidone	P				C	B	C	B
1093	Austropotamobius torrentium	R				B	B	B	B
4014	Carabus variolosus	P				A	B	C	B
4057	Chilostoma banaticum	RC				B	B	A	B
1078	Callimorpha quadripunctaria	P				B	B	C	B
1074	Eriogaster catax	RC				B	B	C	B
4050	Isophya stysi	R				B	B	C	B
1065	Euphydryas aurinia	P				B	B	C	B
1052	Euphydryas maturna	RC				B	B	C	B
1060	Lycaena dispar	RC				B	B	C	B
1087	Rosalia alpina	P				B	B	C	B

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație	Evaluarea sitului
Cod	Nume	Populație	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
4070	Campanula serrata	C	B	C	B	B
2186	Syringa josikaea	V	A	A	A	A
1902	Cypripedium calceolus	R	D
1903	Liparis loeselii	R	B	C	B	B
4116	Tozzia carpathica	V	B	C	B	B
4097	Iris aphylla ssp. hungarica	R	C	C	B	B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

Categorie	Cod	Denumire științifică	Populație
Categorie	Cod	Denumire științifică
Plante		Aconitum moldavicum	R	D
Plante		Allium victorialis	R	D
Plante		Andromeda polifolia	C	A
Plante		Angelica archangelica	R	D
Reptile	2432	Anguis fragilis	P	A
Amfibieni		Apodemus agrarius	P	A
Amfibieni		Apodemus flavicollis	P	A
Amfibieni		Apodemus sylvaticus	P	A
Plante		Aquilegia nigricans ssp. subscaposa	R	B
Plante		Arctostaphylos uva-ursi	V	D
Nevertebrate		Argynnis laodice	P	A
Plante	1762	Arnica montana	R	C
Plante		Astragalus roemeri	R	D
Plante		Avenastrum decorum	R	D
Amfibieni		Barbastella barbastellus guanchae	P	A
Pești		Barbatula barbatula	C	A
Pești		Barbus barbus	C	A
Plante		Bromus riparius ssp. barcensis	V	D
Mamifere	2361	Bufo bufo	P	C
Mamifere	1201	Bufo viridis	P	C
Plante		Calluna vulgaris	C	D
Plante		Campanula patula ssp. abietina	C	C
Amfibieni	2644	Capreolus capreolus	P	C
Plante		Carex curta	C	D
Plante		Carex echinata	C	D
Plante		Carex limosa	R	A
Plante		Carex nigra	C	D
Plante		Carex pauciflora	C	D
Plante		Carex rostrata	C	D
Plante		Centaurea kotschyana	R	D
Plante		Centaurea pinnatifida	R	B
Plante		Cephalanthera longifolia	R	D
Plante		Cephalaria radiata	R	D
Pești	2508	Chondrostoma nasus	C	A
Plante		Cirsium furiens	R	D
Plante		Cirsium helenioides	R	D
Amfibieni		Clethrionomys glareolus	P	A
Plante		Coeloglossum viride	R	D
Plante		Corallorhiza trifida	V	D
Reptile	1283	Coronella austriaca	P	C
Amfibieni	2591	Crocidura leucodon	P	A
Plante		Crocus banaticus	R	D
Nevertebrate		Cupido osiris	P	A
Plante		Dactylorhiza cordigera	R	D
Plante		Dactylorhiza incarnata	R	D
Plante		Dactylorhiza maculata	R	D
Plante		Dactylorhiza majalis	R	D
Plante		Dianthus spiculifolius	R	D
Plante		Dianthus tenuifolius	R	D
Plante		Drepanocladus sp.	C	D
Nevertebrate		Duvalius cognatus	R	B
Nevertebrate		Duvalius cognatus ghardanus	R	B
Plante		Edraianthus graminifolius ssp. kitaibelii	R	D
Reptile	1281	Elaphe longissima	P	C
Plante		Empetrum nigrum	C	D
Plante		Epipactis atrorubens	R	D
Plante		Epipactis helleborine	R	D
Plante		Epipactis palustris	R	D
Nevertebrate		Erebia melas	P	A
Amfibieni		Erinaceus concolor	P	A
Plante		Eriophorum vaginatum	C	D
Plante	2292	Fritillaria montana	R	C
Plante	1866	Galanthus nivalis	R	C
Plante		Gentiana clusii	R	D
Plante		Gentiana phlogifolia	R	D
Plante		Gentiana punctata	V	D
Plante		Gymnadenia conopsea	C	D
Plante		Gymnadenia odoratissima	R	D
Plante		Heracleum palmatum	R	B
Plante		Hesperis moniliformis	R	D
Nevertebrate		Hyponephele lycaon	P	A
Plante		Juniperus sabina	R	D
Reptile	1261	Lacerta agilis	P	C
Plante		Larix decidua ssp. carpatica	R	D
Pești		Leuciscus cephalus	C	A
Plante		Leucorchis albida	V	D
Plante	2294	Lilium carniolicum ssp. jankae	V	C
Plante		Listera cordata	R	D
Plante		Lycopodium annotinum	R	C
Plante		Lycopodium clavatum	R	C
Plante		Lycopodium selago	R	C
Nevertebrate		Maculinea alcon	P	A
Nevertebrate	1058	Maculinea arion	P	C
Plante		Menyanthes trifoliata	V	D
Amfibieni		Microtus agrestis	P	A
Amfibieni		Microtus arvalis	P	A
Plante		Molinia caerulea	P	D
Amfibieni		Mus musculus	P	A
Amfibieni	2632	Mustela erminea	P	A
Amfibieni	1320	Myotis brandtii	P	A
Amfibieni	1314	Myotis daubentonii	P	A
Amfibieni	1330	Myotis mystacinus	P	A
Amfibieni		Myoxus glis	P	A
Nevertebrate		Neobisium leruthi	R	B
Amfibieni	2595	Neomys anomalus	P	C
Nevertebrate		Neptis sappho	P	A
Pești		Oncorhynchus mykiss	C	A
Plante		Orchis mascula ssp. signifera	V	D
Plante		Orchis militaris	R	D
Plante		Orchis morio	R	D
Plante		Parnassia palustris	P	D
Nevertebrate	1057	Parnassius apollo	V	C
Nevertebrate	1056	Parnassius mnemosyne	P	C
Plante		Pedicularis comosa	R	D
Nevertebrate		Pericallia matronula	P	A
Nevertebrate		Pholeuon knirschi cetatense	R	B
Nevertebrate		Pholeuon knirschi dieneri	R	B
Nevertebrate		Pholeuon proserpinae brachynotos	R	B
Nevertebrate		Pholeuon proserpinae glaciale	R	B
Pești		Phoxinus phoxinus	C	A
Plante		Phyteuma tetramerum	R	D
Amfibieni	1309	Pipistrellus pipistrellus	P	A
Amfibieni	1326	Plecotus auritus	P	A
Amfibieni	1329	Plecotus austriacus	P	A
Reptile	1256	Podarcis muralis	P	C
Nevertebrate		Pyrocleptria cora	P	C
Mamifere	1213	Rana temporaria	P	A
Plante		Ranunculus breyninus	V	D
Plante		Ranunculus platanifolius	R	D
Amfibieni		Rhinolophus ferrumequinum ferrumequinum	P	A
Plante		Rhodiola rosea	R	D
Plante		Rhynchospora alba	R	A
Plante	1849	Ruscus aculeatus	R	C
Pești		Rutilus rutilus	C	A
Mamifere	2351	Salamandra salamandra	P	C
Pești		Salmo trutta fario	C	A
Pești		Salvelinus fontinalis	C	A
Plante		Saponaria bellidifolia	V	D
Plante		Saxifraga marginata	R	D
Plante		Scheuchzeria palustris	R	A
Nevertebrate		Schistostege decussata	P	C
Amfibieni	2607	Sciurus vulgaris	P	A
Plante		Seseli rigidum	R	D
Plante		Sorbus graeca	R	D
Amfibieni	2598	Sorex alpinus	P	A
Plante		Sphagnum cuspidatum	C	D
Plante		Sphagnum sp.	C	D
Plante		Swertia punctata	R	D
Amfibieni		Talpa europaea	P	A
Plante		Taxus baccata	R	D
Pești	1109	Thymallus thymallus	C	A
Plante		Thymus comosus	R	B
Plante		Traunsteinera globosa	R	D
Mamifere	2353	Triturus alpestris	P	C
Mamifere	2357	Triturus vulgaris	P	A
Plante		Vaccinium microcarpum	C	D
Plante		Vaccinium myrtillus	C	D
Plante		Vaccinium vitis-idaea	C	D
Plante		Viola jooi	R	D
Reptile	2473	Vipera berus	P	A
Nevertebrate	1053	Zerynthia polyxena	P	C
Reptile		Zootoca vivipara	P	A

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Clase de habitat	pondere in %
N09 - Pajiști uscate, stepe	5.00
N14 - Pajiști ameliorate	9.00
N15 - Alte terenuri arabile	6.00
N16 - Păduri caducifoliate	17.00
N17 - Păduri de conifere	44.00
N19 - Păduri mixte	13.00
N26 - Habitate de păduri (păduri in tranziție)	6.00
TOTAL SUPRAFATA HABITAT

Alte caracteristici ale sitului Munţii Apuseni constituie o mare atracţie turistică a judeţului Bihor şi a ţării, drept pentru care au fost clasificaţi ca făcând parte din grupa munţilor de o foarte mare complexitate turistică, alături de mult mai mediatizaţii săi fraţi, munţii din Carpaţii Orientali şi Meridionali. Resursele turistice naturale sunt cele care, de-a lungul anilor s-au păstrat într-o formă sau alta, neatinse de activităţile umane. Prin specificul, conţinutul şi valoarea lor, resursele turistice naturale reprezintă pe de o parte, atracţii turistice, pretabile pentru vizitare, iar pe de altă parte ele pot fi valorificate direct în activitatea de turism ca „materie primă”. Munţii Apuseni oferă resurse turistice naturale prin componentele sale legate de: relief, condiţii climatice, râuri, lacuri, ape subterane, vegetaţie şi faună endemică menţionată la alte specii importante, etc. Teritoriul acestor munţi dispune de un fond bogat şi foarte variat de resurse naturale, componente ale peisajului său geografic cu importante atribute definite de număr şi densitate relativ mare şi de valenţe estetice, ştiinţifice, recreative şi educative superioare. Aceste valenţe au făcut ca zestrea naturală a teritoriului, valorile sale originare, să reprezinte şi principalele elemente de atragere şi reţinere a turiştilor. Principalul element atractiv îl constituie relieful, valoarea sa turistică fiind amplificată şi de particularităţile celorlalţi factori geografici, climă, reţea hidrografică, vegetaţie, faună. Vegetaţia este etajată pe verticală, prezentând etajele: păşuni montane, păduri de molid, păduri de fag, păduri de amestec de fag cu stejar. Datorită condiţiilor locale de subsol, climă şi topografie, cadrul general schitat prezintă modificări, perturbaţii şi inversiuni. Păşunile montane apar începând de la 1600 m, ocupând culmile vârfurile şi platourile de altitudine. Datorită faptului că înalţimea maximă nu depăşeşte 1785 m, vegetaţia este mai puţin tipică, lipsind aglomerările de plante pitice. Ca element caracteristic părţii inferioare a păşunilor montane, jneapănul apare destul de rar, mai des întâlnit fiind ienupărul pitic. Pădurile montane sunt bine dezvoltate în bazinele superioare ale văilor, între altitudinile de 1200 şi 1600 m. În acest etaj de vegetaţie predomină molidul alături de care se întâlneşte bradul, laricele şi tisa. În unele locuri etajul răşinoaselor dispare cu totul, făgetul venind direct în contact cu păşunile montane. Limita dintre pădurile de fag şi cele de molid este situată între altitudinea de 600 m şi cea de 1300 m, în funcţie de relief, substrat şi microclimă, ajungand până la inversiuni de vegetaţie. În pădurile de fag, alături de specia dominantă, apare paltinul şi uneori mesteacănul. Asociat apare un mare numar de specii de arbori, arbusti şi subarbuşti, diseminaţi uneori în masa făgetului, dar predominând la marginea acestuia. Pădurile de amestec de fag cu stejar apar pe versanţii vestici. În amestecul de fag cu stejar mai apare gorunul, teiul, frasinul, ulmul, scorusul, alunul.

Calitate si importanță Parcul Natural Apuseni cu S = 75784 ha. pe raza judeţelor Bihor, Alba şi Cluj. Siturile CORINE din jud. Bihor situate in Parcul Natural Apuseni: Pietroasa cu S = 10791 ha.,Pietrele Boghii cu S = 475 ha.,Bohodei cu S = 311 ha. Parcul Natural Apuseni se întinde pe raza judeţelor Alba, Bihor şi Cluj, suprafaţa totală fiind estimată la S = 75.784,00 ha.Arii naturale protejate de interes naţional situate în Parcul Natural Apuseni in judeţul Bihor: Platoul Carstic Padiş, Săritoarea Bohodeiului, Pietrele Boghii, Cetăţile Ponorului, Cetatea Rădesei,Valea Galbenei, Piatra Galbenei, Piatra Bulzului, Gheţarul Focul Viu, Avenul Borţigului, Platoul Carstic Lumea Pierdută, Groapa Ruginoasa, Groapa de la Bârsa,Valea Sighiştelului, Molhaşurile din Valea Izbucelor, Fâneaţa Izvoarelor Crişul Pietros, Poiana Florilor, Depresiunea Bălileasa,Vârful Biserica Moţului,Vârful Cârligaţi, Peştera Urşilor, Peştera lui Micula, Peştera Piatra Altarului,Peştera Smeilor de la Onceasa , Complexul Carstic din Valea Ponorului , Sistemul Carstic Peştera Cerbului - Avenul cu Vacă . In judetul Cluj: Peştera Mare (de pe Valea Firei)PN-F Comuna Mârgău În judeţul Alba : Peştera Gheţarul de la Vîrtop, Huta lui Păpara, Hoanca apei, Avenul din Hoanca urzicarului, Peştera gheţarul Scarişoara, Cheile Ordâncuşei, Cheile Gârdişoarei,Cheile Albacului, Coiba mică, Coiba mare, Huda orbului pn - f comuna Arieşeni, Hodobana , Avenul cu două intrări, Izbucul Tăuzului, Avenul de la Tău, Pojarul poliţei. Zonele calcaroase se constituie intr-un peisaj aparte, distingandu-se platourile si stâncariile. Platourile calcaroase Bătrana, Padiş, Ocoale, Mărşoaia şi Ursoaia sunt lipsite de vegetatie lemnoasă din cauza absenţei apei, fapt pentru care ele apar ca păşuni montane nejustificate prin altitudine. Din cauza inversiunii de temperatură din depresiunile închise, la baza lor creşte molidul, în timp ce pe culmile inconjuratoare foioasele, un exemplu tipic fiind bazinul Padiş. Datorită unor conditii microclimatice speciale, in unele locuri apare o vegetaţie nordică la o latitudine neobişnuit de sudică alaturi de care se intâlnesc specii alpine care trăiesc aici la o altitudine extrem de joasa. Un facies aparte al vegetaţiei îl reprezintă locurile umede din lungul râurilor. Tot legat de abundenţa de apa sunt prezente şi turbăriile din zona înaltă, în general a pădurii de molid. Aceste turbării se dezvoltă fie pe un substrat silicios în zone aproape orizontale (valea Izbucelor), fie in zone carstice unde fundul dolinelor este impermeabilizat cu argilă (Padiş, Bârsa, Onceasa). Aici este intalnită planta carnivoră roua cerului (Drosera rotundifolia), plantă ocrotită. Natura subsolului este bine pusă in evidenţă de vegetaţie. Astfel, pe rocile cuarţoase se dezvoltă afinişuri, tufe de merişor, ferigi şi muşchi, care creează un covor vegetal compact, în timp ce pe dolomite se dezvoltă mai ales pajiştile de graminee şi flori montane. De substratul acid este legat un alt peisaj tipic, acela al muşuroaielor constituite din vaccinete la care se adauga diverse plante saxicole. Ca numar de specii identificate pâna in prezent, aici se gasesc peste 1.000 de specii de plante. Ca urmare a conditiilor specifice a diverselor tipuri de ecosisteme existente in perimetrul Parcului Natural Apuseni, a fost identificat un mare numar de specii endemite dintre care amintim: liliacul transilvanean (Syringa josikaea), omag (Aconitum calibrotryon ssp skarisorensis), garofiţa (Dianthus julii wolfii), vioreaua (Viola josi), mai multe forme de vulturică (Hieracium bifidum ssp biharicum, H. sparsum ssp porphiriticum, H. kotschyanum etc.), Edraianthus kitaibelii, miaza-noapte (Melamphyrum biharense).Interesul maxim il reprezinta fauna cavernicolă, care cuprinde numeroase specii de nevertebrate cu raspandire strict localizată. Mai numeroase sunt insectele, indeosebi coleopterele (gandacii, de exemplu Pholeuon proserpinae glaciale, Duvalius cognatus etc.). In afara acestora au mai fost identificate specii de crustacee.

Vulnerabilitate Accesul necontrolat în peşteri şi lipsa supravegherii acestora. Tăieri ilegale de arbori în fond forestier. Păşunat neadecvat în perimetrul Rezervaţiei. Campări neautorizate. Colectare de plante medicinale şi ocrotite. Colectare de material speologic. Fenomene de eroziune. Torenţi. Gestionarea deşeurilor

Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Prin LEGEA Nr.5/06.03.2000, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Sectiunea a III -a zone protejate, in Anexa nr.1, sectiunea I, ZONE NATURALE PROTEJATE DE INTERES NATIONAL SI MONUMENTE ALE NATURII, punctul 1.0. - Rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale sau naturale, la punctul F figureaza MUNŢII APUSENI , pe raza judeţelor Alba, Bihor si Cluj, suprafata totala fiind estimată la S = 75.784,00 ha. H.G. Nr.230/04.03.2003 - M.O. Nr.190/26.03.2003 - Hotarâre privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora, Art.1 , litera f) Parcul Natural Apuseni. - Incredinţarea administrării Parcului Natural Apuseni RNP-MAPAM Contract Nr.733/MMGA/22.05.2004

Tip de proprietate Pe teritoriul judetului Cluj Parcul Natural Apuseni ocupă: 1. Proprietate publica apartinand statului - 67,82% (din care paduri si alte terenuri forestiere 42%). Proprietate privata - 32,08%; Molhasul Mare de la Izbuc este proprietate de stat si inclus in reteaua de rezervatii a judetului Bihor.

Documentație 1 Planul de management al PNAp care a fost pus la dispoziţie de către Administraţia PNAp, baza de date PNAp. ***, 1992. ”Studii privind organizarea reţelei de arii protejate pe teritoriul ţării”, faza a III-a: „Elaborarea studiilor de fundamentare pentru următoarele parcuri naţionale: Bucegi, Apuseni, Călimani, Porţile de Fier, Ceahlău, Retezat”, contract de cercetare nr 25374 la Ministerul Mediului şi nr 1294 (16) la Institutul de Biologie. Benedek, A.M., Sîrbu, I., Vasile, M. 2005. Small mammals (order Insectivora and Rodentia) from the Apuseni Mountains Natural Park Area (Western Carpathians, Romania). In press. Borda, D. 2002. Chiropterele – În: Racoviţă, Gh., Moldovan O. & Onac, B. (ed.): Monografia carstului din Munţii Pădurea Craiului, Studiu Monografic, Presa universitară Cluj-Napoca, pag. 172-182. Borda, D. 2002. The distribution of bats in Romanian caves (I). – Travaux de l’Institut de Spéologie „Émile Racovitza” , Bucureşti, XXXVII – XXXVIII (1998-1999), pag. 223-230. Pop, I., Hodişan, I., Cristea, V. 1987. La végétation de certaines tourbieres de la Vallée Izbuc (Département de Cluj). Contribuţii Botanice, Cluj-Napoca, pag 111-120. I.Ghira, M.Venczel, S.Covaciu-Marcov, G.Mara, P.Ghile, T.Hartel, Z.Torok, L.Farkas, T.Racz, Z.Farkas, T.Brad, 2002, Mapping of Transilvanian Herpetofauna, In: Nymphaea. Folia naturae Bihariae XXIX, p. 145-201, Oradea. Cartea Roşie a Vertebratelor din România, 2005, Academia Română, Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, Editori: Acad. Botnariuc N., Dr. Tatole V. 2 Oficiul de Cadastru si Publicitate Imobiliara Cluj 3 Pop, E. 1960. Mlaştinile de turbă din Republica Populară Română. Ed. Academiei R.P.R., 511pp.

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

Cod	Pondere %
RO05 - Parc natural	0.13
RO03 - Monument al naturii	2.89
RO04 - Rezevație naturală	2.03

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

Cod	Tip	Suprapunere %	Numele sitului
RO05 - Parc natural	*	0.13	F-Apuseni
RO03 - Monument al naturii	+	0.02	2.10.-Peştera Gheţarul de la Scărişoara
RO03 - Monument al naturii	+	0.04	2.11.-Pestera Gheţarul de la Vârtop
RO03 - Monument al naturii	+	0.03	2.141.-Groapa Ruginoasa
RO03 - Monument al naturii	+	0.01	2.142.-Pietrele Galbenei
RO03 - Monument al naturii	+	0.00	2.143.-Piatra Bulzului
RO03 - Monument al naturii	+	0.07	2.144.-Ghetarul Focul Viu
RO03 - Monument al naturii	+	0.01	2.145.-Avenul Borţigului
RO04 - Rezevație naturală	+	0.01	2.148.-Faneata Izvoarelor Crisul Pietros
RO04 - Rezevație naturală	+	0.02	2.149.-Cetatile Ponorului
RO04 - Rezevație naturală	+	0.23	2.150.-Valea Galbenei
RO04 - Rezevație naturală	+	0.43	2.151.-Valea Sighisteluilui
RO04 - Rezevație naturală	+	0.02	2.152.-Pietrele Boghii
RO04 - Rezevație naturală	*	0.06	2.153.-Saritoarea Bohodeiului
RO04 - Rezevație naturală	+	0.02	2.155.-Poiana Florilor
RO04 - Rezevație naturală	+	0.07	2.156.-Platoul Carstic Padis
RO04 - Rezevație naturală	+	0.29	2.157.-Depresiunea Balileasa
RO04 - Rezevație naturală	+	0.07	2.158.-Groapa de la Barsa
RO04 - Rezevație naturală	+	0.02	2.159.-Varful Biserica Motului
RO04 - Rezevație naturală	+	0.22	2.160.-Platoul Carstic Lumea Pierduta
RO03 - Monument al naturii	+	0.03	2.169.-Pestera Chiscau - Ursilor
RO04 - Rezevație naturală	+	0.06	2.30.-Cheile Gardisoarei
RO04 - Rezevație naturală	+	0.30	2.31.-Cheile Ordancusii
RO04 - Rezevație naturală	*	0.07	2.32.-Cheile Albacului
RO03 - Monument al naturii	+	0.20	2.325.-Pestera Varfurasu
RO04 - Rezevație naturală	+	0.09	2.336.-Pestera Mare de pe Valea Firei
RO03 - Monument al naturii	+	2.25	2.337.-Pestera din Piatra Ponorului
RO04 - Rezevație naturală	+	0.06	2.340.-Molhasul Mare
RO03 - Monument al naturii	+	0.01	2.61.-Pestera Coiba Mica
RO03 - Monument al naturii	+	0.01	2.62.-Pestera Coiba Mare
RO03 - Monument al naturii	+	0.02	2.63.-Pestera Vartopasu
RO03 - Monument al naturii	+	0.02	2.64.-Pestera Huda Orbului
RO03 - Monument al naturii	+	0.00	2.65.-Pestera Hodobana
RO03 - Monument al naturii	+	0.01	2.66.-Avenul cu doua intrari
RO03 - Monument al naturii	+	0.00	2.67.-Izbucul Tauzului
RO03 - Monument al naturii	+	0.01	2.68.-Hoanca Apei
RO03 - Monument al naturii	+	0.03	2.69.-Avenul de la Tau
RO03 - Monument al naturii	+	0.02	2.70.-Pestera Pojarul Politei
RO03 - Monument al naturii	+	0.01	2.71.-Avenul din Şesuri
RO03 - Monument al naturii	+	0.00	2.72.-Izbucul Politei
RO03 - Monument al naturii	+	0.02	2.73.-Izbucul Coteţul Dobreştilor
RO03 - Monument al naturii	+	0.00	2.74.-Peştera de sub Zgurasti
RO03 - Monument al naturii	+	0.01	2.75.-Peştera Poarta lui Ionele
RO03 - Monument al naturii	+	0.02	2.77.-Izbucul Matisesti
RO03 - Monument al naturii	*	0.06	2.80.-Cheile Mandrutului

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit Corine	Tip	Suprapunere %
J043CJ018	*	0.03
J032BH056	*	14.11

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Cod	Intensitate	% din sit	Influență
160 - Managementul silvic	B	2.00	0
290 - Alte activităţi de pescuit, vânătoare şi cules	B	2.00	0
400 - Urbanizare, industrializare, şi alte activităţi similare	C	3.00	-
167 - Despădurirea fără replantare	A	7.00	-
102 - Cositul	B	15.00	0
230 - Vânătoarea	B	20.00	-
250 - Recoltarea din floră	A	15.00	-
401 - Zone urbanizate continuu, zone rezidenţiale	A	5.00	-
100 - Cultivarea	A		+

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Cod	Intensitate	% din sit	Influență
160 - Managementul silvic	C	3.00	-
424 - Alte tipuri de depozite de deşeuri	C	2.00	-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului - Incredinţarea administrării Parcului Natural Apuseni RNP-MAPAM Contract Nr.733/MMGA/22.05.2004 Administraţia Parcului Natural Apuseni: Regia Naţională a Pădurilor Romsilva, Direcţia Silvică Oradea.Sediu Oradea: 0259/414206 - Administra

Planuri de management al sitului Planul de management al Parcului Natural Apuseni, constituie obiectiv în cadrul Proiectului Phare CBC” Culoar romano-ungar de conservare a biodiversităţii”, în curs de finalizare

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

Numar național hartă L34-47

Scara 100000

Proiecție Stereo70
Numar național hartă L34-46

Scara 100000

Proiecție Stereo70
Numar național hartă L34-59

Scara 100000

Proiecție Stereo70
Numar național hartă L34-58

Scara 100000

Proiecție Stereo70