Natura2000 - Balta Mică a Brăilei (ROSCI0006)
tipăreşte
descarcă original
vezi pe hartă
1. IDENTIFICAREA SITULUI
Tip
K
Codul sitului
ROSCI0006
Data completării
200612
Data actualizării
201101
Legături cu alte situri Natura 2000:
-
ROSPA0005 (Balta Mică a Brăilei)
Responsabili
Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului
Balta Mică a Brăilei
Datele indicării și desemnării/clasificării sitului
Data propunerii ca sit SCI
200706
Data confirmării ca sit SCI
200812
2. LOCALIZAREA SITULUI
Longitudine
27.908611
Latitudine
44.997778
Suprafață (ha)
20872.10
Altitudine (m)
Minimă
0.00
Maximă
38.00
Medie
5.00
Regiunea administrativă
| Județ | Pondere (%) |
|---|---|
| 100.00 |
Regiunea biogeografică
Stepică
3. INFORMATII ECOLOGICE
Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:
Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă
| Cod | Pondere | Reprezentativitate | Suprafață relativă | Stare de conservare | Evaluare globală |
|---|---|---|---|---|---|
| 2.00 |
B
|
B
|
B
|
B
|
|
| 1.00 |
B
|
B
|
B
|
B
|
|
| 0.30 |
B
|
C
|
B
|
B
|
|
| 0.20 |
B
|
C
|
B
|
B
|
|
| 1.00 |
B
|
C
|
B
|
B
|
|
| 1.00 |
B
|
C
|
C
|
C
|
|
| 15.00 |
A
|
B
|
B
|
B
|
|
| 8.00 |
A
|
A
|
B
|
B
|
|
| 0.10 |
B
|
B
|
B
|
B
|
Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă
| Cod | Nume | Populație | Evaluarea sitului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Residentă | Migratoare | Populație | Conservare | Izolare | Evaluare globală | ||||
| Reproducere | Iernat | Pasaj | |||||||
| 1355 | Lutra lutra | P |
B
|
B
|
C
|
B
|
|||
Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă
| Cod | Nume | Populație | Evaluarea sitului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Residentă | Migratoare | Populație | Conservare | Izolare | Evaluare globală | ||||
| Reproducere | Iernat | Pasaj | |||||||
| 1220 | Emys orbicularis | RC |
B
|
B
|
C
|
B
|
|||
| 1188 | Bombina bombina | C |
B
|
B
|
C
|
A
|
|||
| 1993 | Triturus dobrogicus | P |
B
|
B
|
B
|
B
|
|||
Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE
Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă
| Cod | Nume | Populație | Evaluarea sitului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Residentă | Migratoare | Populație | Conservare | Izolare | Evaluare globală | ||||
| Reproducere | Iernat | Pasaj | |||||||
| 4127 | Alosa tanaica | P | RC |
B
|
B
|
B
|
B
|
||
| 1149 | Cobitis taenia | P |
B
|
B
|
C
|
B
|
|||
| 1124 | Gobio albipinnatus | P |
B
|
B
|
C
|
B
|
|||
| 2522 | Pelecus cultratus | P |
B
|
B
|
C
|
B
|
|||
| 1134 | Rhodeus sericeus amarus | C |
B
|
A
|
C
|
A
|
|||
| 1159 | Zingel zingel | P |
B
|
B
|
C
|
B
|
|||
| 2511 | Gobio kessleri | P |
C
|
B
|
C
|
B
|
|||
| 4125 | Alosa immaculata | P | RC |
B
|
B
|
C
|
B
|
||
| 1157 | Gymnocephalus schraetzer | P |
B
|
B
|
B
|
B
|
|||
| 2555 | Gymnocephalus baloni | P |
B
|
A
|
B
|
B
|
|||
| 1145 | Misgurnus fossilis | P |
B
|
B
|
C
|
B
|
|||
| 1160 | Zingel streber | RC | RC |
C
|
B
|
B
|
B
|
||
| 1130 | Aspius aspius | P |
B
|
B
|
C
|
B
|
|||
Alte specii importante de floră si faună
A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive
| Categorie | Cod | Denumire științifică | Populație | |
|---|---|---|---|---|
|
Plante
|
Achillea setacea | C |
D
|
|
|
Pești
|
2487 | Acipenser ruthenus | R |
A
|
|
Pești
|
2488 | Acipenser stellatus | R |
A
|
|
Plante
|
Agrostis stolonifera | C |
D
|
|
|
Plante
|
Alisma plantago-aquatica |
D
|
||
|
Plante
|
Althaea officinalis | C |
D
|
|
|
Plante
|
Amaranthus blitoides | C |
D
|
|
|
Plante
|
Artemisia annua | C |
D
|
|
|
Plante
|
Artemisia santonicum | C |
D
|
|
|
Plante
|
Aster tripolium | C |
D
|
|
|
Plante
|
Atriplex tatarica | C |
D
|
|
|
Plante
|
Bidens frondosa | R |
D
|
|
|
Plante
|
Bidens tripartita | C |
D
|
|
|
Plante
|
Bidens vulgata | R |
D
|
|
|
Plante
|
Botumus umbellatus |
D
|
||
|
Plante
|
Butomus umbellatus | C |
D
|
|
|
Amfibieni
|
2644 | Capreolus capreolus |
D
|
|
|
Pești
|
Carassius carassius | R |
D
|
|
|
Plante
|
Cardaria draba | C |
D
|
|
|
Plante
|
Carduus nutans | C |
D
|
|
|
Plante
|
Chamomilla recutita | C |
D
|
|
|
Plante
|
Chenopodium multifidum | C |
D
|
|
|
Pești
|
2508 | Chondrostoma nasus |
D
|
|
|
Plante
|
Consolida regalis | C |
D
|
|
|
Plante
|
Convolvulus arvensis | C |
D
|
|
|
Amfibieni
|
1339 | Cricetus cricetus |
D
|
|
|
Plante
|
Crypsis alopecuroides | RC |
D
|
|
|
Plante
|
Cynodon dactylon | C |
D
|
|
|
Plante
|
Cyperus flavescens | C |
D
|
|
|
Plante
|
Cyperus glomeratus | RC |
D
|
|
|
Plante
|
Cyperus michelianus ssp. michelianus | R |
D
|
|
|
Plante
|
Cyperus serotinus | RC |
D
|
|
|
Plante
|
Echinochloa crus-galli | C |
D
|
|
|
Plante
|
Eleocharis palustris | C |
D
|
|
|
Plante
|
Elymus elongatus | RC |
D
|
|
|
Plante
|
Elymus repens | C |
D
|
|
|
Plante
|
Epilobium tetragonum ssp. lamyi | R |
D
|
|
|
Amfibieni
|
1363 | Felis silvestris |
D
|
|
|
Plante
|
Festuca pseudovina | RC |
D
|
|
|
Plante
|
Filaginella uliginosa | C |
D
|
|
|
Plante
|
Galega officinalis | C |
D
|
|
|
Plante
|
Galium humifusum | C |
D
|
|
|
Plante
|
Glinus lotoides | R |
A
|
|
|
Plante
|
Glycyrrhiza echinata | R |
D
|
|
|
Plante
|
Gypsophila muralis var. stepposa | C |
D
|
|
|
Plante
|
Halimione pedunculata | RC |
D
|
|
|
Plante
|
Hordeum hystrix | RC |
D
|
|
|
Pești
|
2489 | Huso huso | R |
C
|
|
Mamifere
|
1203 | Hyla arborea |
D
|
|
|
Plante
|
Iris pseudacorus |
A
|
||
|
Amfibieni
|
Lepus europaeus |
D
|
||
|
Pești
|
Leuciscus idus |
A
|
||
|
Plante
|
Limonium gmelinii | C |
D
|
|
|
Plante
|
Lythrum salicaria | C |
D
|
|
|
Plante
|
Medicago sativa ssp. falcata | C |
D
|
|
|
Amfibieni
|
2631 | Meles meles |
D
|
|
|
Plante
|
Mentha aquatica | C |
D
|
|
|
Plante
|
Mentha pulegium | C |
D
|
|
|
Amfibieni
|
2634 | Mustela nivalis |
D
|
|
|
Amfibieni
|
1358 | Mustela putorius |
D
|
|
|
Pești
|
Neogobius kessleri |
D
|
||
|
Plante
|
Nymphaea alba |
A
|
||
|
Plante
|
Nymphaea candida | R |
D
|
|
|
Plante
|
Nymphoides peltata |
D
|
||
|
Amfibieni
|
Ondatra zibethicus |
D
|
||
|
Plante
|
Panicum miliaceum | RC |
D
|
|
|
Plante
|
Plantago lanceolata | C |
D
|
|
|
Plante
|
Poa angustifolia | C |
D
|
|
|
Plante
|
Polygonum aviculare | C |
D
|
|
|
Plante
|
Polygonum hydropiper | C |
D
|
|
|
Plante
|
Polygonum persicaria | C |
D
|
|
|
Plante
|
Populus alba | C |
D
|
|
|
Plante
|
Populus nigra | C |
D
|
|
|
Plante
|
Portulaca oleracea | C |
D
|
|
|
Plante
|
Potamogeton natans |
D
|
||
|
Plante
|
Potentilla collina | C |
D
|
|
|
Plante
|
Potentilla reptans | C |
D
|
|
|
Plante
|
Puccinellia distans ssp. limosa | RC |
D
|
|
|
Pești
|
Pungitius platygaster |
D
|
||
|
Plante
|
Ranunculus aquatilis |
D
|
||
|
Plante
|
Rorippa sylvestris | C |
D
|
|
|
Plante
|
Rumex conglomeratus | C |
D
|
|
|
Plante
|
Rumex dentatus | C |
D
|
|
|
Plante
|
Sagittaria sagittifolia |
A
|
||
|
Plante
|
Salicornia europaea | C |
D
|
|
|
Plante
|
Salix alba | C |
D
|
|
|
Plante
|
Scirpus lacustris ssp. lacustris | C |
D
|
|
|
Plante
|
Scirpus maritimus ssp. maritimus | C |
D
|
|
|
Plante
|
Sparganium erectum |
A
|
||
|
Plante
|
Spergularia media | C |
D
|
|
|
Plante
|
Spirodela polyrhiza | C |
D
|
|
|
Plante
|
Suaeda maritima | C |
D
|
|
|
Plante
|
Tamarix ramosissima | C |
D
|
|
|
Plante
|
Typha angustifolia |
D
|
||
|
Plante
|
Typha latifolia | C |
D
|
|
|
Plante
|
Typha laxmannii | C |
D
|
|
|
Plante
|
Utricularia vulgaris |
C
|
||
|
Plante
|
Verbena supina | R |
A
|
|
|
Amfibieni
|
Vulpes vulpes |
D
|
||
|
Plante
|
Wolffia arrhiza | R |
D
|
|
|
Plante
|
Xanthium strumarium ssp. italicum | C |
D
|
|
4. DESCRIEREA SITULUI
Caracteristici generale ale sitului
| Clase de habitat | pondere in % |
| N06 - Ape dulci continentale (stătătoare, curgătoare) | 24.00 |
| N07 - Mlaștini (vegetație de centură), smârcuri, turbării | 28.00 |
| N09 - Pajiști uscate, stepe | 14.00 |
| N16 - Păduri caducifoliate | 32.00 |
| N26 - Habitate de păduri (păduri in tranziție) | 2.00 |
| TOTAL SUPRAFATA HABITAT |
Alte caracteristici ale sitului
Fiind situată în lunca inundabilă a Dunării, în cuprinsul zonei există un ansamblu de ecosisteme terestre şi acvatice a căror configuraţie este dependentă de dinamica anuală a cursului Dunării-amploarea şi durata viiturilor sezoniere.Astfel există o succesiune şi o înlocuire periodică între tipurile de ecosisteme, fără o delimitare strictă în timp. Ca urmare şi biocenozele prezintă particularităţi legate de regimul hidrologic, având loc o trecere gradată în ambele sensuri de la terestru la amfibiu şi acvatic. Tipuri de ecosisteme: 1.Ecosistemele terestre ocupă peste 60% din suprafaţă, fiind reprezentate prin păduri, pajişti şi tufărişuri. Pădurile: - Pădurile de salcie şi alte esenţe moi (plop)reprezintă elementul autohton al fondului forestier, fiind în regres. Sunt perimetrale bălţilor, pe grinduri interioare şi de mal. - Pădurile de amestec sunt naturale şi fac legătura între pădurile de salcie compacte din jurul bălţilor şi zonele depresionare - Pădurile în regim de plantaţie-pe locuri unde s-au făcut defrişări ale pădurilor autohtone de salcie, pe grinduri de mal. Au fost introduse pe criterii economice specii de plop cu creştere rapidă:plop euroamerican (Populus euroamericana), plop italian (Populus nigra var. italica). Înlocuirea salciei cu aceste specii a dus la accentuarea fenomenului de eroziune laterală exercitată de braţele Dunării cu apariţia surpărilor de mal. Specifică este lipsa pădurilor de luncă cu lemn tare şi a zăvoaielor de anin, rămânând absolut dominante zăvoaiele de plop şi salcie. Pajiştile au distribuţie neuniformă, preponderent în sud. - Pajişti de luncă localizate în depresiuni, pe grinduri interioare sau în pădurile de amestec - Pajişti de stepă pe şesuri depresionare mai înalte, ocupând suprafeţe mai mari. Sunt în continuu regres, fiind cele mai afectate de păşunatul intensiv al animalelor lăsate în stare semisălbatică. Tufărişurile au cea mai mică dezvoltare, fie făcând parte din structura pajiştilor, fie există izolat, pe arii restrânse, în zona malurilor nisipoase.
2.Ecosistemele acvatice Viiturile de lungă durată care se întind pe parcursul a mai multe luni, ca şi cele de scurtă durată sau atunci când lipsesc, influenţează toată structura funcţională a acestor ecosisteme; fitocenozele acestora sunt mult mai complexe şi mai bine reprezentate decât ale ecosistemelor terestre. Asociaţiile vegetale care se pot identifica sunt cele tipice pentru: a)bălţi permanente (iezere) şi temporare (care evoluează gradat spre ecosistem acvatic de tip mlaştină sau zonă mlăştinoasă şi apoi uscat) b)mlaştini c)zone mlăştinoase d)canale (privaluri) permanente şi temporare.
Vegetaţia acvatică a bălţilor este deosebit de bogată mai ales în ceea ce priveşte macrofitobentosul. Asociaţiile de cosor, brădiş şi mărar de apă au o dezvoltare foarte mare, în lunile iulie şi august formând adevărate păduri subacvatice, iar atunci când adâncimea apei este mică intrarea spre interiorul bălţilor se face cu mare greutate sau uneori în anumite porţiuni vegetaţia este de nepătruns.
Calitate si importanță
În ciuda modificărilor apărute atât în structura sistemelor ecologice integratoare cât şi la nivelul ei, Balta Mică a Brăilei conservă importante valori ecologice, fiind o importantă componentă a Sistemului Dunării Inferioare, situat în amonte de Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Este singura zonă rămasă în regim hidrologic natural (zona inundabilă) după indiguirea în proporţie de 70% a fostei Bălţi a Brăilei şi crearea incintei agricole Insula Mare a Brăilei. Datorită atributelor sale-zonă umedă în regim hidrologic natural, complex de ecosisteme în diferite stadii succesionale şi zonă tampon-Balta Mică a Brăilei reprezintă un sistem de referinţă a fostei delte interioare şi bază pentru reconstrucţia ecologică în Sistemul Dunării Inferioare. Jumătate din ecosistemele identificate-bălţi şi păduri specifice din lunca inundabilă-sunt naturale, această zonă conservând în cea mai mare parte structura şi funcţiile vechii Bălţi a Brăilei din anii 50. Această zonă este bine cunoscută pentru importanţa ei ornotologică, deoarece se situează pe cel mai important culoar de migraţie a păsărilor din bazinul inferior al Dunării de Jos, la jumătatea rutelor de migraţie între locurile de cuibărit din nordul Europei şi refugiile de iernat din Africa. Au fost observate un număr mare de păsări protejate pe plan internaţional prin convenţiile de la Berna, Bonn, acestea reprezentând jumătate din speciile de păsări migratoare caracteristice României. Pentru că o mare parte dintre acestea sunt păsări acvatice, în anul 2001 Balta Mică a Brăilei a fost declarată sit Ramsar (la poziţia 1074), al doilea după Delta Dunării, conform Convenţiei Ramsar prin care se protejează zonele umede de importanţă internaţională ca habitat al păsărilor sălbatice.
Proporţia categoriilor de ecosisteme este de 50% naturale,, 35% seminaturale şi 15% alte tipuri.
Pe teritoriul ariei protejate au fost identificate 8 tipuri de habitate de interes comunitar incluse în anexele Directivei 92/43/CEE Habitate, floră şi faună. Faţă de care s-au stabilit priorităţi de conservare.
Zoocenozele cele mai complexe sunt caracteristice pădurilor (de amestec) şi bălţilor permanente.
Nevertebratele sunt reprezentate prin cel mai mare număr de specii, la nivelul tuturor tipurilor de ecosisteme, având o distribuţie relativ uniformă. Vertebratele sunt mai puţin numeroase, atât ca număr de specii, cât şi ca număr de indivizi.
Vulnerabilitate
1. Reducerea fondului forestier autohton prin înlocuirea cu specii alohtone de plop repede crscător. S-au redus (şi chiar au dispărut în unele zone): pădurile aluviale de anin negru (Alnus glutinosa) şi frasin (Fraxinus excelsior), pădurile grindurilor de mal, de stejar ( Quercus robur), frasin şi ulm (Ulmus laevis, Ulmus minor) precum şi pădurile de salcie-crânguri şi galerii de Salix alba şi Populus alba. Înlocuirea salciei cu plop pe grindurile de mal a dus la intensificarea eroziunii laterale exercitate de braţele fluviului Dunărea şi ca urmare la surparea malurilor. 2. Reducerea pajiştilor prin înlocuire cu plantaţii forestiere. 3. Deteriorarea covorului vegetal, mai ales în pajiştile de stepă, prin păşunatul intensiv al ovinelor. 4. Pescuitul selectiv a afectat anumite populaţii de peşti.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos)
1. Prin Hotărârea Consiliului Judeţean Brăila, nr. 20 din 29.09.1994, Insula Mică a Brăilei (situată în sudul Bălţii Mici a Brăilei) a fost declarată zonă protejată-rezervaţie mixtă, botanică şi zoologică. 2. În data de 07.08.1997, APM Brăila a propus declararea ca rezervaţie naturală a întregii zone inundabile de pe teritoriul judeţului Brăila. 3. Prin Legea nr. 5/2000 pentru aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional-secţiunea aIII-a - zone protejate, zona Insula Mică este menţionată sub denumirea Balta Mică a Brăilei , în anexa I, în lista Rezervaţii ale biosferei, parcuri naţionale sau naturale. 4. În data de 15.06.2001 Insula Mică a Brăilei a fost inclusă pe lista Ramsar, la poziţia 1074, (coform scrisorii MAPM nr. 121499/AB/11.09.2001.
Tip de proprietate
1. Proprietate de stat-99,56% din suprafaţa totală, cu 3 proprietari (Regia Naţională a Pădurilor Romsilva-Direcţia Silvică Brăila, Consiliul Naţional al Apelor, Compania Naţională pentru Administrarea Fondului Piscicol). 2. Proprietate comunală-0,09% din suprafaţa totală, cu un proprietar (Consiliul Local Măraşu) 3. Proprietate privată-0,35% di suprafaţa totală, cu 191 de proprietari (S.C.Stanriz Stăncuţa şi 190 de persoane fizice).
Documentație
1. Albu Dumitrica-Rezervaţii naturale, zone protejate şi monumente ale naturii din ţinuturile Brăilei, Editura Alma, Galaţi, 1993 2. Onea Nicolae-Caracterizarea geografică, geologică, climatologică şi ecologică a Insulei Mici a Brăilei, Lucrare de doctorat, Iaşi, 2000
5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE
Clasificare la nivel național si regional
| Cod | Pondere % |
|---|---|
| 97.76 |
Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional
| Cod | Tip | Suprapunere % | Numele sitului |
|---|---|---|---|
| + | 97.76 | R-Balta Mică a Brăilei |
Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine
| Cod sit Corine | Tip | Suprapunere % |
|---|---|---|
| J085BR001 | * | 52.03 |
6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA
Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată
Activități și consecințe în interiorul sitului
Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă
| Cod | Intensitate | % din sit | Influență |
|---|---|---|---|
|
C
|
5.00 |
-
|
|
|
A
|
40.00 |
-
|
|
|
B
|
10.00 |
-
|
|
|
C
|
0.50 |
0
|
|
|
A
|
2.00 |
-
|
|
|
A
|
1.00 |
+
|
|
|
C
|
0.20 |
+
|
|
|
A
|
0.50 |
-
|
|
|
B
|
25.00 |
-
|
|
|
C
|
10.00 |
0
|
|
|
C
|
0.20 |
-
|
|
|
C
|
0.20 |
0
|
|
|
C
|
0.01 |
0
|
|
|
C
|
0.01 |
0
|
|
|
B
|
25.00 |
+
|
|
|
B
|
50.00 |
-
|
|
|
C
|
0.20 |
0
|
|
|
A
|
12.00 |
+
|
|
|
B
|
1.50 |
-
|
|
|
C
|
10.00 |
-
|
|
|
A
|
100.00 |
+
|
|
|
C
|
0.50 |
-
|
|
|
A
|
21.00 |
-
|
|
|
A
|
21.00 |
-
|
|
|
B
|
30.00 |
-
|
Activități și consecințe în jurul sitului
Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă
| Cod | Intensitate | % din sit | Influență |
|---|---|---|---|
|
C
|
25.00 |
-
|
|
|
C
|
25.00 |
-
|
|
|
C
|
10.00 |
-
|
|
|
C
|
20.00 |
-
|
|
|
B
|
70.00 |
-
|
|
|
C
|
5.00 |
-
|
|
|
C
|
10.00 |
-
|
|
|
B
|
20.00 |
-
|
|
|
A
|
100.00 |
-
|
|
|
B
|
100.00 |
-
|
|
|
A
|
100.00 |
-
|
|
|
A
|
100.00 |
+
|
|
|
C
|
1.00 |
-
|
|
|
B
|
50.00 |
-
|
Managementul sitului
Organismul responsabil pentru managementul sitului
Organismul responsabil pentru managementul sitului aparţine Administraţiei Publice Centrale-Regia Naţionale a Pădurilor, pentru toată suprafaţa, coform contractului nr. 744/MMGA/22.05.2004 şi 65/RNP/21.05.2004.
Planuri de management al sitului
Există un plan de management şi se aplică de către Regia Naţională a Pădurilor Romsilva prin Direcţia Silvică Brăila.Planul de management a fost elaborat de către Departamentul de Ecologie Sistemică şi Dezvoltare Durabilă din cadrul Universităţii Bucureşti, în cadrul proiectului Life Natura Plan de management integrat pentru Insula Mică a Brăilei.
7. HARTA SITULUI
Hartă fizică
-
Numar național hartă L35-105Scara 100000Proiecție Stereo70
-
Numar național hartă L35-104Scara 100000Proiecție Stereo70
-
Numar național hartă L35-116Scara 100000Proiecție Stereo70