Natura2000 - Canaralele Dunării (ROSCI0022)

tipăreşte descarcă original vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K
Codul sitului ROSCI0022
Data completării 200612
Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului Canaralele Dunării

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706
Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 28.078056
Latitudine 44.410000
Suprafață (ha) 25943.00

Altitudine (m)

Minimă 0.00
Maximă 133.00
Medie 14.00

Regiunea administrativă

JudețPondere (%)
RO035 - Ialomiţa
22.00
RO023 - Constanţa
51.00
RO032 - Călăraşi
27.00

Regiunea biogeografică

Stepică

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

CodPondereReprezentativitateSuprafață relativăStare de conservareEvaluare globală
3130 - Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littoretea uniflorae și/sau Isoeto-Nanojuncetea
0.50
B
C
B
B
3140 - Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetație bentonică de specii de Chara
0.10
B
C
B
B
3270 - Râuri cu maluri namoloase cu vegetație de Chenopodion rubri si Bidention
1.00
B
B
B
B
40C0 - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice *
1.00
B
B
B
B
62C0 - Stepe ponto-sarmatice *
10.00
B
B
B
B
6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin
1.00
B
C
B
B
6510 - Pajiști de altitudine joasă
1.00
B
C
B
B
91I0 - Vegetatie de silvostepa eurosiberiană cu Quercus spp. *
0.38
C
C
B
C
91M0 - Păduri balcano-panonice de cer si gorun
0.19
B
C
B
C
91AA - Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos
0.76
B
B
B
B
92A0 - Zavoaie cu Salix albă si Populus albă
38.00
B
B
A
A
92D0 - Galerii ripariene si tufărișuri
0.02
C
C
B
C
6440 - Pajiști aluviale din Cnidion dubii
0.50
B
C
B
B
91F0 - Paduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri
1.00
B
B
B
B
3150 - Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition
0.01
B
C
B
B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1355 Lutra lutra P?
D

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
1188 Bombina bombina P
B
B
C
B
1220 Emys orbicularis P
C
B
C
B
1219 Testudo graeca P
C
B
C
B
1993 Triturus dobrogicus P
C
B
C
B

Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
4125 Alosa immaculata P R
C
B
B
B
1124 Gobio albipinnatus P
C
B
C
B
1157 Gymnocephalus schraetzer P
B
B
B
B
1145 Misgurnus fossilis P
B
B
C
B
2522 Pelecus cultratus P
B
B
C
B
1134 Rhodeus sericeus amarus P
B
A
C
A
1160 Zingel streber P
B
B
C
B
1159 Zingel zingel P
B
B
C
B
1130 Aspius aspius P
B
B
C
B
2511 Gobio kessleri P
C
B
C
B
4127 Alosa tanaica P R
C
B
B
B
2555 Gymnocephalus baloni P
B
B
B
B
1149 Cobitis taenia P
C
B
C
B
2484 Eudontomyzon mariae P
C
C
C
C
1146 Sabanejewia aurata P
C
C
C
C

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
ResidentăMigratoarePopulațieConservareIzolareEvaluare globală
ReproducereIernatPasaj
4056 Anisus vorticulus R
D

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

CodNumePopulațieEvaluarea sitului
PopulațieConservareIzolareEvaluare globală
2079 Moehringia jankae V
B
A
B
B
2236 Campanula romanica R
B
A
A
B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

CategorieCodDenumire științificăPopulație
Plante
Allium saxatile
A
Plante
Asparagus verticillatus
A
Plante
2236 Campanula romanica
C
Plante
Celtis glabrata
A
Plante
Festuca callieri
A
Plante
Gagea bulbifera
A
Plante
Iris suaveolens
A
Plante
Jasminum fruticans
A
Plante
Koeleria lobata
A
Plante
Muscari neglectum
A
Plante
Ornithogalum amphibolum
C
Plante
Paliurus spina-christi
A
Plante
Paronychia cephalotes
A
Plante
Periploca graeca
A
Plante
Thymus zygioides
A

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Alte caracteristici ale sitului Bine reprezentate sunt habitatele de stâncărie (calcare)şi cele cu vegetaţie de margini de ape. Apele fluviului Dunărea constituie un factor determinant în prezenţa unei avifaune bogate şi diverse asociate tipurilor de habitate. Pe teritoriul sitului se gaseşte rezervaţia arheologică a cetăţii Carsium (înfiinţată de Traian în anul 103 d.I.H.), rezervaţiile geologice Locul Fosilifer Cernavodă şi Punctul Fosilifer Movila Banului şi rezervaţia geologică şi paleontologică Reciful Neojurasic de la Topalu.
Calitate si importanță Situl prezintă o mare diversitate de habitate protejate, de la cele higrofile până la cele xerofile, incuzînd pajişti , tufărişuri, păduri,etc. Între aceste habitate cel mai reprezentativ, atât ca suprafaţă ocupată în sit (30%) cât şi la nivel naţional (11%) este habitatul 92A0 Salix alba and Populus alba galleries. Acesta include suprafeţe importante de arborete excluse, încă de la formare , de la intervenţii silvice, ce pot fi considerate ca păduri virgine (situate în special pe ostroave ), precum şi arborete cu arbori seculari (plopi în special) pe suprafeţe de ordinul zecilor de hectare (ex. Ostrovul Turcesc). Locul secund ca importanţă îl ocupă habitatul prioritar 62C0* Ponto-Sarmatic steppes, ce reprezintă aproximativ 2,5% din suprafaţa naţională a habitatului, reprezentat pe unele suprafeţe prin stepe primare, inclusiv stepe petrofile pe calcare recifale , cu numeroase specii ameninţate incluse în lista roşie naţională (Oltean et al. , 1999). Cea mai importantă dintre acestea este specia de interes comunitar Campanula romanica iar cea mai importantă zonă din sit este rezervaţia naturală Celea Mare – Valea lui Ene. Dintre asociaţiile endemice de stepă petrofilă trebuie subliniată prezenţa cenotaxonilor Sedo hillebrandtii – Polytrichetum piliferi şi Agropyro brandzae – Thymetum zygioidi, răspândite predominant în nordul sitului , între Ghindăreşti şi Hârşova. Habitatul 40C0* Tufărişuri de foioase Ponto – Sarmatice include şi două asociaţii rare la nivel naţional, de mare valoare conservativă, respectiv Rhamno catharticae – Jasminietum fruticantis şi Paliuretum spinae – christi, endemice pentru Dobrogea (Sanda, Arcuş, 1999). Deşi reduse ca suprafaţă, pădurile xeroterme incluse în habitatele 91I0* Vegetaţie de silvostepă eurosiberiană cu Quercus sp. , 91 M0 Păduri balcano-panonice de cer şi gorun , 91AA* Vegetaţie forestieră cu stejar pufos, prezintă o importanţă deosebită, inclusiv din punct de vedere paleoecologic, reprezentând ultimele vestigii ale pădurilor de coastă ce au constituit calea de migraţie a speciilor forestiere din Peninsula Balcanică spre masivele forestiere din Dobrogea de Nord (Paşcovschi, 1967). Cea mai mare parte din aceste păduri este protejată în rezervaţiile Pădurea Bratca, Pădurea Cetate şi Celea Mare-Valea lui Ene. Deşi nu constituie un habitat protejat , arboretele de Celtis glabrata(asociaţia Gymnospermio altaicae- Celtetum glabratae) prezintă o importanţă ştiinţifică deosebită, fiind foarte rare şi endemice pentru Dobrogea. Situl constituie principala cale de migraţie a speciilor de plante în general, nu doar a celor forestiere, din Peninsula balcanică spre Dobrogea de Nord şi Delta Dunării (ex. Periploca graeca), fiind situat şi pe una din căile principale de migraţie pentru păsări, fapt pentru care a fost şi propus ca SPA. În acelaşi timp situl constituie o zonă vitală pentru reproducerea şi migraţia sturionilor şi a altor specii de peşti. Includerea Cursului Dunării în sit este esenţială pentru asigurarea continuităţii cît şi pentru transportul de către apele fluviului a organelor de reproducere (seminţe, lăstari etc. ) ale diferitelor specii de plante, ce favorizează propagarea acestora spre nordul Dobrogei şi Delta Dunării.
Vulnerabilitate Situl este îndeosebi ameninţat prin : -Efectuarea de plantaţii în cuprinsul habitatelor 92A0 , 62 CO*, şi mai puţin 91AA şi 40 C0*, intensitatea acestui factor fiind medie. - exploatări forestiere şi alte tipuri de lucrări silvice în habitatele 92 A0 şi 91AA, inclusiv cu specii alohtone invazive sau greu de eliminat (ex. Eleagnus angustifolia, Robinia pseudacacia), toate aceste intervenţii fiind de intensitate redusă. - poluări ale apelor Dunării, îndeosebi cu hidrocarburi (potenţial şi radioactive sau cu metale grele )- intensitate redusă. - dragarea unor sectoare de Dunăre (ex. Cochirleni- Cernavodă) şi perspectiva efectuării de astfel de lucrări şi în alte sectoare, urmate de refularea sedimentelor pe canalele secundare sau depunerea acestoera pe maluri. - Perspectivele de instalare a unor centrale eoliene în sit şi în vecinătatea acestuia . Activităţi şi consecinţe în interiorul sitului A- mare, B-medie, C- mică Grazing - medie; 10%; negativă-neutră (funcţie de intensitate) Forest planting -medie; 30%; negativă Removal of dead and dying trees - medie; 10%; negativă Burning - mică 5%; negativă Hunting – medie; 50%; negativă Collection - mică 1%; negativă Trapping, poisoning, poaching: medie; 10%; negativă Quarries (abandonate)- mică 0,1%; negativă Dispersed habitations - mică 0,01%; negativă Disposal of house waste - mică 0,0001%; negativă Roads , motorways - mică 0,0001%; negativă Camping and caravans - mică 0,0001%; negativă Water pollution – mică 0,01%; negativă Other outdoor sports and leisure activities - mică 0,001%; negativă Noise nuisance (barje, circulaţie navală)- mică 0,001%; negativă Dykes, embarkments, - mică 5%; negativă Invasion by a species - mică 0,01%; negativă Interspecific floral relations- competition – mică 5%; negativă -Activităţi şi consecinţe în jurul sitului Use of pesticides – mică negativă Fertilization- mică negativă Grazing - mică negativă-neutră (funcţie de intensitate) Burning - mică negativă Hunting – medie; negativă Trapping, poisoning, poaching: mică negativă Quarries - mică negativă Continous urbanization – mică negativă Discontinous urbanization – mică negativă Dispersed habitations - mică negativă Disposal of house waste - mică negativă Disposal of industrial waste - mică negativă Roads , motorways - mică negativă Electricity lines - mică negativă Pipe lines - mică negativă Camping and caravans - mică negativă Motorized vehicle - mică negativă Other outdoor sports and leisure activities - mică negativă Noise nuisance- mică negativă Dykes, embarkments, artificial beaches - medie; negativă Invasion by a species - mică negativă
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Aria naturală protejată Canaralele de la Hârşova (monument al naturii) a fost declarată iniţial arie protejată prin DCPJ 425/1970, ulterior prin Legea 5/2000. Rezervaţia Naturală Pădurea Celea Mare-Valea lui Ene a fost declarată prin H.G. 2151/2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone.Locul Fosilifer Cernavodă (monument al naturii) a fost declarată iniţial arie protejată prin DCPJ 425/1970, ulterior prin Legea 5/2000.Reciful Neojurasic Topalu (monument al naturii) a fost declarată iniţial arie protejată prin DCPJ 31/1980, ulterior prin Legea 5/2000. Punctul Fosilifer Movila Banului (monument al naturii) a fost declarată iniţial arie protejată prin DCPJ 425/1970, ulterior prin Legea 5/2000.
Tip de proprietate Aria naturală protejată (monument al naturii categoria III IUCN)Canaralele de la Hârşova este proprietate de stat (domeniul public şi privat al Primăriei Oraşului Hârşova). Rezervaţia Pădurea Celea Mare-Valea lui Ene este proprietate publică de stat (fond forestier în administrarea RNP, D.S. Constanţa, O.S. Hârşova).Ariile protejate Locul Fosilifer Cernavodă, Reciful Neojurasic Topalu şi Punctul Fosilifer Movila Banului (monumente ale naturii-categoria III IUCN) aparţin domeniului public.
Documentație Dămăceanu,C.; Leandru, V.; Ceuca, G. - Cercetări privind ameliorarea pădurilor degradate din nordul Dobrogei, Editura Agro-Silvică, Bucureşti, 1964. Natura, Seria Biologie, nr. 3/1962 Dihoru, Gh.; Doniţă, N. - Flora şi vegetaţia Podişului Babadag, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1970. Doniţă, N.; Ivan, D.; Coldea, Gh.; Sanda, V.; Popescu, A.; Chifu, Th.; Păucă-Comănescu, M.; Mititelu, D.; Boşcaiu, N. - Vegetaţia României, Ed. Tehnică Agricolă, Bucureşti, 1992. Doniţă, N.; Chiriţă, C.; Stănescu, V. (coordonatori) - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, I.C.A.S. Bucureşti, 1990. Doniţă, N., Popescu, A., Păucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.-A. - Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti, 2005. Horeanu, Cl. - Vegetaţia pajiştilor xerofile din Podişul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976. Horeanu, Cl. - Vegetaţia lemnoasă din Podişul Casimcea, Peuce V, Tulcea, 1976. Ivan, D. - Fitocenologie şi vegetaţia R.S.R., Ed.Didactică şi Pedagogică , Bucureşti, 1970 Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mihăilescu, S. - Lista roşie a plantelor superioare din România, în Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, PI, 1994. Prodan, I. - Conspectul Florei Dobrogei, Tipografia Naţională S.A., Cluj. Purcelean, Şt., Paşcovschi, S. - Cercetări tipologice de sinteză asupra tipurilor fundamentale de pădure din România, Centrul de Informare, documentare Tehnică pentru Economia Forestieră, Bucureşti, 1968. Rugină, R., Mititiuc, M. - Plante ocrotite din România, Ed. Universităţii ” Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2003. Sanda, V.; Arcus, M. - Sintaxonomia grupărilor vegetale din Dobrogea şi Delta Dunării, Ed. Cultura, Piteşti, 1999. Sanda, V. - Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal din România, Ed. Vergiliu, Bucureşti, 2002. Sanda, V.; Popescu, A.; Stanciu, D.A. - Structura cenotică şi caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România, Ed. CONPHIS, 2001. Săvulescu, T. (coordonator) - Flora R.S.R., Ed. Academiei R.S.R., 1976. Şerbănescu, I. – Harta geobotanică, Institutul de Geologie şi Geofizică , Bucureşti, 1975. *** European Red List of Globally Threatened Animals and Plants (D46) - United Nations, New York, 1991.

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

CodPondere %
RO03 - Monument al naturii
0.04
RO04 - Rezevație naturală
0.01

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit CorineTipSuprapunere %
J089CL002 * 0.94

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
160 - Managementul silvic
C
25.00
0
400 - Urbanizare, industrializare, şi alte activităţi similare
A
20.00
-
504 - Zone portuare
A
10.00
-

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

CodIntensitate% din sitInfluență
100 - Cultivarea
B
15.00
0
140 - Păşunatul
A
15.00
-
400 - Urbanizare, industrializare, şi alte activităţi similare
A
15.00
-
502 - Străzi, autostrăzi
A
10.00
-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Contract Administrare: 153/07.07.2010, Administrator:RNP-ROMSILVA Direcţia Silvică Constanţa str. I.C. Brătianu, nr. 250, Constanţa, jud. Constanţa 0241 61 10 35, 0372 70 21 00 Fax-0241 61 58 71 office@constanta.rosilva.ro
Planuri de management al sitului Nu există plan de management.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

  • Numar național hartă L35-117
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70

  • Numar național hartă L35-116
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70

  • Numar național hartă L35-129
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70

  • Numar național hartă L35-128
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70

  • Numar național hartă L35-141
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70

  • Numar național hartă L35-140
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70

  • Numar național hartă L35-139
    Scara 100000
    Proiecție Stereo70