Natura2000 - Gutâi - Creasta Cocoşului (ROSCI0089)

tipăreşte

descarcă original

vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K

Codul sitului ROSCI0089

Data completării 200612

Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

ROSPA0134 (Munţii Gutâi)

Responsabili Grupul de lucru Natura2000

Numele sitului Gutâi - Creasta Cocoşului

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706

Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 23.849722

Latitudine 47.701944

Suprafață (ha) 683.60

Altitudine (m)

Minimă 838.00

Maximă 1428.00

Medie 1214.00

Regiunea administrativă

Județ	Pondere (%)
RO064 - Maramureş	100.00

Regiunea biogeografică

Alpină

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

Cod	Pondere	Reprezentativitate	Suprafață relativă	Stare de conservare	Evaluare globală
6230 - Pajiști montane de Nardus bogate în specii pe substraturi silicioase *	1.00	B	B	B	B
4060 - Tufărișuri alpine si boreale	16.00	A	C	A	A
6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin	0.50	B	C	B	B
6410 - Pajiști cu Molinia pe soluri calcaroase, turboase sau argiloase	0.10	B	C	B	B
9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum	71.00	A	C	B	B
7110 - Turbării active *	1.00	A	C	B	B
7140 - Mlaștini turboase de tranziție si turbării oscilante	0.10	C	C	A	B
4030 - Tufărișuri uscate europene	1.00	B	C	B	B
7230 - Mlaștini alcaline	0.10	A	C	A	A

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1361	Lynx lynx	P				C	B	C	B
1354	Ursus arctos	P				D

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1193	Bombina variegata	P				D
2001	Triturus montandoni	P				D

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație	Evaluarea sitului
Cod	Nume	Populație	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
4070	Campanula serrata	P	C	C	B	B
1758	Ligularia sibirica	V	C	C	B	B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

Categorie	Cod	Denumire științifică	Populație
Categorie	Cod	Denumire științifică
Plante		Andromeda polifolia	P	D
Plante		Angelica archangelica	P	D
Plante	1762	Arnica montana	P	C
Amfibieni	2644	Capreolus capreolus	P	A
Plante		Cardamine glanduligera	P	D
Amfibieni	2645	Cervus elaphus	P	D
Plante		Dactylorhiza maculata	P	D
Plante		Diphasiastrum complanatum	P	C
Plante		Drosera rotundifolia	P	D
Reptile	1281	Elaphe longissima	P	A
Plante		Epipactis helleborine	P	D
Amfibieni	1363	Felis silvestris	P	A
Plante	1866	Galanthus nivalis	P	C
Plante		Gladiolus imbricatus	P	D
Plante		Huperzia selago	P	C
Reptile	2424	Lacerta vivipara	P	A
Amfibieni		Lepus europaeus	C	D
Plante		Lilium martagon	P	D
Plante		Lycopodiella inundata	P	A
Plante		Lycopodium annotinum	P	C
Plante		Lycopodium clavatum	P	C
Amfibieni	1357	Martes martes	P	A
Plante		Melampyrum saxosum	P	D
Amfibieni	2631	Meles meles	P	A
Amfibieni	1341	Muscardinus avellanarius	P	A
Amfibieni	2632	Mustela erminea	P	A
Amfibieni	2634	Mustela nivalis	P	A
Amfibieni	1312	Nyctalus noctula	P	A
Plante		Phyteuma tetramerum	P	B
Plante		Pinus mugo	P	D
Amfibieni	1309	Pipistrellus pipistrellus	P	D
Plante		Platanthera bifolia	P	D
Amfibieni	1326	Plecotus auritus	P	A
Mamifere	1209	Rana dalmatina	P	D
Mamifere	1213	Rana temporaria	P	A
Mamifere	2351	Salamandra salamandra	P	D
Plante		Scheuchzeria palustris	P	D
Amfibieni	2607	Sciurus vulgaris	P	A
Amfibieni		Sus scrofa	P	A
Plante		Symphytum cordatum	P	D
Plante		Telekia speciosa	P	D
Mamifere	2353	Triturus alpestris	P	D
Plante		Trollius europaeus	P	D
Plante		Vaccinium oxycoccos	P	D
Plante		Vaccinium uliginosum	P	A
Reptile	2473	Vipera berus	P	D
Amfibieni		Vulpes vulpes	P	A

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Clase de habitat	pondere in %
N09 - Pajiști uscate, stepe	3.00
N16 - Păduri caducifoliate	68.00
N19 - Păduri mixte	13.00
N22 - Stâncării interioare, grohotișuri, dune interioare, zone cu zăpezi si ghețuri veșnice	16.00
TOTAL SUPRAFATA HABITAT

Alte caracteristici ale sitului Creasta Cocoşului este o formă de relief mai bizară, o colină ascuţită, crenelată, de cca. 200 m lungime, cu pereţii fisuraţi, cu aspect de fierăstrău şi o diferenţă de nivel de 40 m (vest), 80 m (est) şi 150 m (nord). Roca este reprezentată de andezite cu piroxeni, hornblendă, biotit şi cuarţ de Gutâi, curgeri de lave de grosime remarcabilă (peste 400 m), ce apar pe un areal eliptic, cu lungime E-V de cca. 3 km şi N-S de 1-2 km, între vârfurile Secătura şi Gutâiul Mic (Apostolii). Se consideră că există o structură vulcanică de tip “dom de lavă”, de mari dimensiuni, sau o îngemănare a produselor vulcanice puse în loc prin aparate de tip central (Secătura, Gutâiul Doamnei, Gutâiul Mare). În ambele interpretări geologice, Creasta Cocoşului reprezintă un rest de curgere de lavă situat la nivelul platoului, dar afectat de eroziunea diferenţială pe flancuri, un martor de eroziune.

Calitate si importanță Aria protejata Creasta Cocosului , prin complexul de factori geologici, botanici, faunistici, reprezinta una dintre cele mai spectaculoasa teritorii din judetul Maramures. Aceasta arie cuprinde pintenul de stanci acoperit de vegetatie scunda de tufarisuri subalpine, dar si zonele invecinate ocupate de braul de padure tampon, edificata de fagete, cat si suprafetele de pajisti care ocupa colinele marginase. De asemenea, pe suprafata ariei protejate se gasesc, ca habitate semnificative si de mare importanta ecologica, tinoave stabilizate cu o flora caracteristica. Ponderea cea mai mare o ocupa tufarisurile subalpine edificate de afin si merisor incadrate în categoria de habitat a tufărişurilor sud-est carpatice de afin. Faţă de situaţiile obişnuite, acestea se găsesc la altitudini ceva mai mici, nedepăşind 1100-1300 m. Versanţii sunt inclinaţi puternic până la moderat cu substrate acide din roci silicioase. Speciile edificatoare sunt cele două de Vaccinium, însoţite de ierburi precum: Nardus stricta, Luyula luzuloides, Deschampsia flexuosa, Campanula abietina, Campanulla serrata, Potentilla ternata, Anntenaria dioca, Melampyrum saxosum, Homogyne alpina, Soldanella hungarica, Geum montanum, Melampyrum sylvaticum etc. Parţial aceste fitocenoze s-au instalat pe locul unor foste jnepenişuri. Rămăşiţe ale acestor formaţiuni vegetale de maximă valoare ecologică se mai văd pe versantul orientat spre Cavnic. Din păcate, specia edificatoare, Pinus mugo este prezentă doar prin trunchiurile carbonizate, vechi de mai multe decenii. Ca specii de amestec găsindu-se Alnus viridis, Juniperus sibirica etc. Făgetul instalat sub creastă nu ocupă suprafeţe semnificative, constituind doar o fâşie relativ disjunctă faţă de pădurile de fag de pe cuprinsul Munţior Gutâi. Este bine închegat, cu un strat arborescent asiv sub care se dezvoltă un strat regenerativ din puieţi de diferite vârste. Stratul arbustiv este constituit din Daphne mezereum, Sambucus racemosus, Lonicera xylosteum, Ligustrum vulgare etc. Fiind un făget instalat pe un sol scheletic, moderat acid stratul ierbos destul d emodest ca şi închegare este constituit din specii acidofile: Luyula luyuloides, Calamagrostis arundinaceea, Vaccinium myrtyllus, dar şi Cardamine glanduligera, Rubus hirtus, Galium odoratum Dicranum scoparium, Rhytiadelphus triquetrum etc. În preajma Crestei Cocoşului, incluse în aria protejată sunt şi habitatele praticole, pajişti edificate atât de Nardus stricta, cât şi de Festuca rubra şi Agrostis capillaris. Sunt pajişti tipice cu compoziţie floristică relativ diversă, în bună stare de conservare. O atenţie sporită merită tinoavele cuprinse pe teritoriul ariei protejate. Taul Chendroaiei, aflat chiar la baza Crestei, dar şi tările de la Hoteni. Sunt edificate de sphagnete sşi au o compoziţie floristică foarte tipică acestor formaţiuni vegetale, prezente fiind: Vaccinium ulliginosum, Drosera rotundifolia, Scheuyeria palustris, etc.

Vulnerabilitate Activitatea antropică în zona de referinţa este relativ restrânsă, manifestată în special, prin activităţile turistice din zonă. Acestea sunt la nivel mediu şi datorită unui management adecvat al ariei protejate, prin amplasarea de panouri, amenajarea de poteci şi locuri de popas, s-a redus mult impactul negativ. De asemenea, în porţiunea de pajişte se găseşte o stână, dar impactul este relativ restrâns, datorită numărului mic de animale şi implicarii proprietarilor în acţiuni de popularizare şi conştientizare asupra rolului ariei protejate Cresta Cocoşului în ambianţa ecologică şi turistică a regiunii. Considerăm că gradul de vulnerabilitate este unul diminuat.

Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Rezervaţia Creasta Cocoşului înfiinţat în anul 1954 prin Hotărârea Consiliului de Miniştrii nr. 514, reconfirmat prin Hotărârea Consiliului Judeţean nr. 207 din 1977 şi nr. 37 din 14.11.1994, este arie naturală protejată încadrată la categoria monumente ale naturii corespunzătoare categoriei a III-a I.U.C.N. Zona tampon a fost instaurată pe baza Hotărârii de Consiliu Local nr. 26 din 23.12.2003 al Comunei Desesti, extinderea acesteia fiind confirmată de Hotărârea de Consiliu Local nr. 4 din 26.01.2006 al Comunei Ocna Sugatag, iar atribuirea statutului zona de conservare speciala pentru turbaria Taurile Chendroaiei fiind confirmata de Hotărârea de Consiliu Local nr. 8 din 26.04.2006.

Tip de proprietate Situl ce include Rezervatia Creasta Cocosului si zona tampon care cuprinde doua zone de conservare speciala, tinovul Taurile Chendroaei si Lacul Morarenilor se afla pe teritoriul administrativ al comunelor Desesti si Ocna Sugatag – proprietate comunala.

Documentație Studiul de fundamentare stiintifica realizat de Asociatia EcoLogic, în cadrul proiectului “Conservarea integrată a biodiversităţii prin dezvoltarea de forme alternative generatoare de venit pentru comunităţile din jurul Rezervaţiei Creasta Cocoşului”, finanţat prin Programul GEF de Granturi Mici. Consultanti: Dr. Marian Monica – Universitatea de Nord, Beres Iosif si Chis Ioan – Muzeul Stiintelor Naturii, Muzeul Maramuresului

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

Cod	Pondere %
RO04 - Rezevație naturală	9.25

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

Cod	Tip	Suprapunere %	Numele sitului
RO04 - Rezevație naturală	*	0.35	2.568.-Lacul Morărenilor
RO04 - Rezevație naturală	*	8.91	2.577.-Creasta Cocoşului

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Cod	Intensitate	% din sit	Influență
502 - Străzi, autostrăzi	B	20.00	-
626 - Schi, schi pe pârtii neamenajate	C	10.00	0

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Cod	Intensitate	% din sit	Influență
502 - Străzi, autostrăzi	B	10.00	-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Responsabilitatea administrării sitului revine Asociaţiei EcoLogic pe baza Convenţiei de Custodie încheiat cu Agenţia de Protecţie a mediului Maramureş guvernată de prevederile Ordinului 850 din 2003, privind atribuirea in custodie a ariilo

Planuri de management al sitului Până în prezent nu este nici un plan de management pentru acest sit.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

Numar național hartă L34-12

Scara 100000

Proiecție Stereo70