Natura2000 - Munţii Măcinului (ROSCI0123)

tipăreşte

descarcă original

vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip K

Codul sitului ROSCI0123

Data completării 200612

Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

ROSPA0073 (Măcin - Niculiţel)

Responsabili Grupul de lucru Natura2000

Numele sitului Munţii Măcinului

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706

Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 28.330833

Latitudine 45.146944

Suprafață (ha) 16893.90

Altitudine (m)

Minimă 4.00

Maximă 466.00

Medie 214.00

Regiunea administrativă

Județ	Pondere (%)
RO025 - Tulcea	100.00

Regiunea biogeografică

Stepică

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

Cod	Pondere	Reprezentativitate	Suprafață relativă	Stare de conservare	Evaluare globală
91I0 - Vegetatie de silvostepa eurosiberiană cu Quercus spp. *	1.20	B	C	B	B
91Y0 - Păduri dacice de stejar si carpen	50.50	A	B	A	A
62C0 - Stepe ponto-sarmatice *	20.00	A	B	B	B
40C0 - Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice *	2.00	B	A	B	B
91AA - Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos	6.00	A	B	A	A
91X0 - Păduri dobrogene de fag	0.02	B	A	B	B
91M0 - Păduri balcano-panonice de cer si gorun	10.80	A	C	B	B
1530 - Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice *	0.10	B	C	B	B
8310 - Peșteri în care accesul publicului este interzis	0.00	C	C	B	C
8230 - Comunități pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stancării silicioase	1.00	B	A	B	B

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1304	Rhinolophus ferrumequinum	R				C	C	C	C
1335	Spermophilus citellus	C				B	B	C	B
2633	Mustela eversmannii	R				C	B	B	B
2635	Vormela peregusna	R				B	A	B	A
2609	Mesocricetus newtoni	P				C	A	A	A

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1219	Testudo graeca	C				A	A	B	A
1188	Bombina bombina	R				D
1279	Elaphe quatuorlineata	V				A	B	A	A

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1088	Cerambyx cerdo	R				B	B	C	B
1089	Morimus funereus	R				B	B	C	B
1060	Lycaena dispar	R				C	B	C	B
1083	Lucanus cervus	R				B	B	C	B
1078	Callimorpha quadripunctaria	P				A	B	C	B
1084	Osmoderma eremita	P				B	B	C	B
1052	Euphydryas maturna	P				B	B	C	B
4054	Pholidoptera transsylvanica	R				B	B	A	B

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație	Evaluarea sitului
Cod	Nume	Populație	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
2236	Campanula romanica	R	A	A	A	A
4067	Echium russicum	R	C	C	B	B
2079	Moehringia jankae	V	B	A	B	B
2327	Himantoglossum caprinum	R	B	C	B	B
1939	Agrimonia pilosa	R	B	C	B	B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

Categorie	Cod	Denumire științifică	Populație
Categorie	Cod	Denumire științifică
Reptile	1276	Ablepharus kitaibelii	R	C
Plante		Achillea leptophylla	R	D
Plante		Achillea ochroleuca	R	D
Plante		Allium flavum ssp. tauricum	R	D
Plante		Allium moschatum	V	D
Plante		Alyssum caliacrae	R	D
Nevertebrate	1066	Apatura metis	R	C
Plante		Asplenium adiantum-nigrum	R	D
Plante		Asplenium septentrionale	V	D
Plante		Astragalus ponticus	R	D
Mamifere	2361	Bufo bufo	RC	C
Mamifere	1201	Bufo viridis	RC	C
Plante		Cachrys alpina	V	D
Amfibieni	1353	Canis aureus	RC	C
Amfibieni	2644	Capreolus capreolus	C	C
Plante		Celtis glabrata	V	D
Plante		Centaurea gracilenta	R	D
Plante		Centaurea napulifera ssp. thirkei	R	D
Plante		Centaurea tenuiflora	R	D
Amfibieni	2645	Cervus elaphus	R	C
Reptile	1278	Coluber caspius	C	A
Plante		Comandra elegans	R	D
Plante		Convolvulus lineatus	R	D
Plante		Coronilla scorpioides	V	D
Amfibieni	2593	Crocidura suaveolens	RC	C
Plante		Crocus chrysanthus	R	D
Plante		Crocus variegatus	R	D
Plante		Crucianella angustifolia	R	D
Plante		Dianthus guttatus	R	D
Plante		Dianthus nardiformis	R	D
Reptile	1281	Elaphe longissima	RC	C
Plante		Epipactis helleborine	R	D
Plante		Euphorbia cadrilateri var. transitoria	V	D
Plante		Euphorbia dobrogensis	R	B
Plante		Euphorbia myrsinites	R	D
Nevertebrate	1065	Euphydryas aurinia	R	C
Nevertebrate		Euphydryas maturna	R	C
Amfibieni	1363	Felis silvestris	P	C
Plante		Gagea saxatilis	R	D
Plante		Gagea szovitsii	V	D
Plante		Galanthus elwesii ssp. elwesii	R	D
Plante		Galanthus plicatus	R	D
Plante		Gymnospermium altaicum ssp. odessanum	R	D
Plante		Heliotropium supinum	R	D
Mamifere	1203	Hyla arborea	RC	C
Nevertebrate	1077	Hyles hippophaes	R	C
Plante		Iberis saxatilis ssp. saxatilis	V	D
Nevertebrate		Kirinia roxelana	R	C
Reptile	1251	Lacerta trilineata	R	C
Plante		Lactuca viminea ssp. viminea	V	D
Plante		Lythrum thymifolia var. erectum	V	D
Nevertebrate	1058	Maculinea arion	R	C
Amfibieni	1357	Martes martes	R	C
Plante		Minuartia bilykiana	R	D
Plante		Moehringia grisebachii	R	D
Amfibieni		Mustela eversmanii	R	A
Plante		Myrrhoides nodosa	V	D
Plante		Nepeta ucranica	V	D
Plante		Notholaena marantae	V	D
Plante		Orchis morio ssp. picta	V	D
Plante		Orchis purpurea	R	D
Plante		Orchis simia	V	D
Plante		Paeonia peregrina	R	D
Plante	2098	Paeonia tenuifolia	R	C
Plante		Paliurus spina-christi	R	D
Nevertebrate	1056	Parnassius mnemosyne	R	C
Mamifere	1197	Pelobates fuscus	R	C
Plante		Physocaulis nodosus	V	D
Reptile	1248	Podarcis taurica	C	C
Mamifere	1209	Rana dalmatina	R	C
Plante		Rosa turcica	V	D
Nevertebrate	1050	Saga pedo	R	C
Plante		Scorzonera austriaca	R	D
Plante		Scorzonera mollis	R	D
Plante		Scutellaria orientalis var. pinnatifida	V	D
Plante		Seseli tortuosum	V	D
Plante		Silene compacta	R	D
Plante		Silene supina	R	D
Plante		Smyrnium perfoliatum	V	D
Plante		Spiraea crenata	R	D
Plante		Stachys angustifolia	R	D
Plante		Stipa ucrainica	V	D
Plante		Symphytum tauricum	R	D
Plante		Valerianella coronata	R	D
Reptile	1295	Vipera ammodytes	R	C
Nevertebrate	1053	Zerynthia polyxena	R	C

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Clase de habitat	pondere in %
N09 - Pajiști uscate, stepe	10.00
N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire)	8.00
N15 - Alte terenuri arabile	9.00
N16 - Păduri caducifoliate	67.00
N21 - Plantații de arbori sau plante lemnoase (inclusiv livezi, crănguri, vii, dehesas)	2.00
N26 - Habitate de păduri (păduri in tranziție)	4.00
TOTAL SUPRAFATA HABITAT

Alte caracteristici ale sitului Muntiii Macin, formati in timpul orogenezei hercinice ( intre erele Paleozoica si Mezozoica), sunt unii dintre cei mai vechi munti din Romania. Muntii au o suprafata totala de 50 000 ha si sunt localizati in partea de sud-est a Romaniei ( in judetul Tulcea). Aria tinta include doua lanturi muntoase principale: Pricopan-Megina ( in capatul nord-vestic) si Macin ( in partea centrala si sud-estica) separate prin depresiunea Greci. Cel mai inalt varf Tutuiatu, are 463 m inaltime. Tipuriole de roci dominante sunt granitele, porfirele, argila cu caolin, cuartul si recent depozitatele straturi de loess. Din suprafata totala a zonei tinta, 11,291 ha apartin Administratiei Nationale a Padurilor, din care 10,160 ha sunt paduri, 940 ha sunt terenuri neproductive, 130 ha sunt habitate stancoase si 61 ha sunt alocate administratiei, restul de 30 ha este pasune comunala apartinand CL Măcin. Acesti munti prezinta ecosisteme caracteristice de stepa ponto-balcanica, paduri sub-mediteraneene si balcanice, si o mare diversitate de flora si fauna. Aria tinta reprezinta limita nordica a sute de specii Mediteraneene, Balcanice si Pontice, limita sudica a speciilor central Europene si Caucaziene, si limita vestica de distributie a catorva specii Asiatice. In aceasta regiune exista aproximativ 1 900 specii de plante. Lista faunei Muntilor Macin include in jur de 2000 de specii de nevertebrate ( aproximatic 1000 de specii de fluturi au fost reconfirmate in anul 2000, ca fiind prezente), 7 specii de amfibieni, 11 specii de reptile ( incluzand specii rare ca Ablepharus kitaibelii, Lacerta trilineata, Elaphe quatorlineata, Vipera ammodytes), si cel putin 187 de specii de pasari ( incluzand specii rare ca Monticola saxatilis, Oenanthe pleschanca, Oenannte isabellina, Lanius senator, Neophron percnopterus, etc), si 40 specii de mamifere( incluzand specii adaptate la stepa ca Spermophilus citellus, Vormela peregusna, Canis aureus etc).

Calitate si importanță Numarul plantelor superioare reprezinta peste 19% din flora Europeana si este comparabil cu flora bogata a insulelor Creta si Corsica. Unul dintre principalele argumente pentru infiintarea acestui parc este valoarea ecologica remarcabila a acestor munti si prezenta multor specii floristice care sunt periclitate atat la nivel national cat si international. Macin si imprejurimile lor sunt singurele zone din Romania unde inca mai exista suprafete importante de vegetatie naturala de stepa care nu se gaste in alte parti ale Romaniei sau altundeva in Balcani. Muntii Macin reprezinta singurul Parc National din tara care protejeaza acest tip de vegetatie care este foarte rara acum in Europa. Aceasta zona protejeaza 27 de specii si subspecii de plante endemice ( Campanula romanica, Corydalis solida ssp slivenensis, Euphorbia nicaeensis ssp cadrilateri, Moehringia grisebachii, M. jankae, Silene cserei) Muntii Macin reprezinta cea mai importanta zona de cuibarit pentru pasarile rapitoare din Romania (Circaetus gallicus, Falco cherrung) fiind de asemeni un important loc de pasaj pentru cele migratoare( Buteo ruffinus, Buteo lagopusetc).o parte din insectele gasite in MM sun noi pentru stiinta. De exemplu Polia cherrung a fost descoperita in 1997 langa Greci. De asemeni subspecia macini a fluturelui Chersotis laeta si subspecia niculescui a fluturelui Chersotis fimbriata a fost descrisa numai in 1997. cateva specii de insecet au fost inregistrate numai in acesasta regiune a tarii: Menaccarus arenicola, Nabis provencalis, Hypantopa segnelle, Bryotropha tachyptilella, Bryotropha domestica, Caryocolum alsinella, Caryocolum mucronatella, Anacampsis timidella, Dyspessa salicicola, Exophila rectangularis, Cucculia dracunculi, Nominoides facilis, Trichodes favarius, cerocoma schreberi, Halyzia sedecimguttata, Anatis ocellata, Harmonia quadripunctata, Judolia erratica, Strangalis septempunctata etc.

Vulnerabilitate Parcul este moderat afectat de activitati de pasunat sporadic si de colectarea ilegala de animale (Testudo) sau plante, in special primavara. Zona din preajma manastirii de la Greci este periodic vizitata de turistii la sarbatorile traditionale religioase, intrand in parc la izvorul tamaduirii. Pe drumul de la Nifon la Luncavita, utilizat pentru transportul lemnului extras din padure, sunt calcate anual aproximativ 300 de exemplare de broasca raioasa.

Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) legiferata prin Legea 5/2000 si HG 230/2003

Tip de proprietate 11291 ha reprezinta padure domeniul statului fiind in administrarea Regiei Nationale a Padurilor 30 de ha apartin Consiliului Local Macin

Documentație Ciocârlan, V. - Flora ilustrată a României, Ed.Ceres, Bucureşti, 2000. Dămăceanu,C.; Leandru, V.; Ceuca, G. - Cercetări privind ameliorarea pădurilor degradate din nordul Dobrogei, Editura Agro-Silvică, Bucureşti, 1964. Dihoru, Gh.- Insula de fagi din Dobrogea, Natura, Seria Biologie, nr. 3/1962 Dihoru, Gh.; Doniţă, N. - Flora şi vegetaţia Podişului Babadag, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 1970. Doniţă, N.; Ivan, D.; Coldea, Gh.; Sanda, V.; Popescu, A.; Chifu, Th.; Păucă-Comănescu, M.; Mititelu, D.; Boşcaiu, N. - Vegetaţia României, Ed. Tehnică Agricolă, Bucureşti, 1992. Doniţă, N.; Chiriţă, C.; Stănescu, V. (coordonatori) - Tipuri de ecosisteme forestiere din România, I.C.A.S. Bucureşti, 1990. Doniţă, N., Popescu, A., Păucă-Comănescu, M., Mihăilescu, S., Biriş, I.-A. - Habitatele din România, Ed. Tehnică Silvică, Bucureşti, 2005. Ivan, D. - Fitocenologie şi vegetaţia R.S.R., Ed.Didactică şi Pedagogică , Bucureşti, 1970 Oltean, M.; Negrean, G.; Popescu, A.; Roman, N.; Dihoru, Gh.; Sanda, V.; Mihăilescu, S. - Lista roşie a plantelor superioare din România, în Studii, sinteze, documentaţii de ecologie, PI, 1994. Prodan, I. - Conspectul Florei Dobrogei, Tipografia Naţională S.A., Cluj. Purcelean, Şt., Paşcovschi, S. - Cercetări tipologice de sinteză asupra tipurilor fundamentale de pădure din România, Centrul de Informare, documentare Tehnică pentru Economia Forestieră, Bucureşti, 1968. Rugină, R., Mititiuc, M. - Plante ocrotite din România, Ed. Universităţii ” Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2003. Sanda, V.; Arcus, M. - Sintaxonomia grupărilor vegetale din Dobrogea şi Delta Dunării, Ed. Cultura, Piteşti, 1999. Sanda, V. - Vademecum ceno-structural privind covorul vegetal din România, Ed. Vergiliu, Bucureşti, 2002. Sanda, V.; Popescu, A.; Stanciu, D.A. - Structura cenotică şi caracterizarea ecologică a fitocenozelor din România, Ed. CONPHIS, 2001. Săvulescu, T. (coordonator) - Flora R.S.R., Ed. Academiei R.S.R., 1976. Şerbănescu, I. – Harta geobotanică, Institutul de Geologie şi Geofizică , Bucureşti, 1975. *** European Red List of Globally Threatened Animals and Plants (D46) - United Nations, New York, 1991.

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Clasificare la nivel național si regional

Cod	Pondere %
RO05 - Parc natural	64.91
RO04 - Rezevație naturală	0.92

Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional

Cod	Tip	Suprapunere %	Numele sitului
RO05 - Parc natural	*	64.91	P-Munţii Măcinului
RO04 - Rezevație naturală	+	0.92	2.764.-Valea Fagilor

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit Corine	Tip	Suprapunere %
J091TL017	*	4.85
J091TL029	+	1.11

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Cod	Intensitate	% din sit	Influență
241 - Capturarea (insecte, reptile, amfibieni)	C	5.00	-
251 - Recoltarea ilegală de specii floristice	C	5.00	-

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Cod	Intensitate	% din sit	Influență
301 - Cariere	C	5.00	0
690 - Activităţi de petrecerea timpului liber şi de turism	C	5.00	-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului administrarea este incredintata RNP - Administratia Parcului National Muntii Macinului in cadrul Directiei Silvice Tulcea

Planuri de management al sitului Planul de Management nu eset inca aprobat

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

Numar național hartă L35-105

Scara 100000

Proiecție Stereo70