Natura2000 - Pădurea Bălteni - Hârboanca (ROSCI0158)
tipăreşte
descarcă original
vezi pe hartă
1. IDENTIFICAREA SITULUI
Tip
B
Codul sitului
ROSCI0158
Data completării
200612
Data actualizării
201101
Legături cu alte situri Natura 2000:
Responsabili
Grupul de lucru Natura2000
Numele sitului
Pădurea Bălteni - Hârboanca
Datele indicării și desemnării/clasificării sitului
Data propunerii ca sit SCI
200706
Data confirmării ca sit SCI
200812
2. LOCALIZAREA SITULUI
Longitudine
27.656111
Latitudine
46.671111
Suprafață (ha)
526.00
Altitudine (m)
Minimă
95.00
Maximă
248.00
Medie
139.00
Regiunea administrativă
| Județ | Pondere (%) |
|---|---|
| 100.00 |
Regiunea biogeografică
Continentală
3. INFORMATII ECOLOGICE
Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:
Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă
| Cod | Pondere | Reprezentativitate | Suprafață relativă | Stare de conservare | Evaluare globală |
|---|---|---|---|---|---|
| 100.00 |
A
|
C
|
B
|
C
|
Alte specii importante de floră si faună
A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive
| Categorie | Cod | Denumire științifică | Populație | |
|---|---|---|---|---|
|
Plante
|
Asarum europaeum | P |
D
|
|
|
Plante
|
Buglossoides purpurocaerulea | P |
D
|
|
|
Amfibieni
|
2644 | Capreolus capreolus | 15-30 i |
A
|
|
Plante
|
Carex michelii | R |
D
|
|
|
Plante
|
Chrysopogon gryllus | P |
B
|
|
|
Plante
|
Convallaria majalis | P |
D
|
|
|
Plante
|
Crocus reticulatus | R |
D
|
|
|
Plante
|
Dianthus membranaceus | R |
D
|
|
|
Amfibieni
|
1363 | Felis silvestris | 2-10 i |
A
|
|
Plante
|
Festuca valesiaca | P |
D
|
|
|
Plante
|
Galium mollugo | P |
D
|
|
|
Plante
|
Galium schultesii | P |
D
|
|
|
Plante
|
Iris aphylla | R |
C
|
|
|
Plante
|
Iris graminea | P |
D
|
|
|
Plante
|
Iris sintenisii ssp. brandzae | R |
B
|
|
|
Amfibieni
|
Lepus europaeus | 15-60 i |
A
|
|
|
Plante
|
Poa nemoralis | P |
D
|
|
|
Plante
|
Polygonatum latifolium | P |
D
|
|
|
Plante
|
Prunus tenella | C |
D
|
|
|
Plante
|
Quercus cerris | C |
D
|
|
|
Plante
|
Quercus frainetto | C |
D
|
|
|
Plante
|
Quercus pubescens | C |
D
|
|
|
Plante
|
Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius | R |
D
|
|
|
Plante
|
Rosa gallica | C |
D
|
|
|
Amfibieni
|
2607 | Sciurus vulgaris | 10-20 i |
A
|
|
Plante
|
Scutellaria altissima | P |
D
|
|
|
Plante
|
Sorbus domestica | C |
D
|
|
|
Plante
|
Viola jordanii | R |
D
|
|
|
Amfibieni
|
Vulpes vulpes | 6-20 i |
A
|
|
4. DESCRIEREA SITULUI
Caracteristici generale ale sitului
| Clase de habitat | pondere in % |
| N12 - Culturi cerealiere extensive (inclusiv culturile de rotație cu dezmiriștire) | 2.00 |
| N16 - Păduri caducifoliate | 83.00 |
| N26 - Habitate de păduri (păduri in tranziție) | 15.00 |
| TOTAL SUPRAFATA HABITAT |
Alte caracteristici ale sitului
Pădurea Hârboanca este localizată pe versantul drept al văii Bârladului, în apropierea satului Brăhăşoaia şi reprezintă o insulă tipică din silvostepa de altadată a Podişului Central Moldovenesc.
Altitudinea variază între 185 şi 240 metri şi expoziţia generală este V - SV.
Stratul geologic este format dintr-un complex de marne si marne nisipoase, care constituie mai ales baza si un complex mai nisipos superior, in care se gasesc intercalatii de marne. In complexul inferior exista si un orizont de calcar. Stratigrafic, complexul inferior apartine sarmatianului mediu, iar cel situat deasupra este de varsta sarmatianului superior si a meotianului.
Climatul este specific stepei, cu întrepătrunderi ale nuanţei de silvostepă. Cantitatea de precipitatii anuale oscileaza intre 550 – 600 mm.
Solurile sunt cele de tip cernoziomului levigat in diferite grade de evolutie. Pe partile cu relief mai accident, solul este mai putin evoluat. Substratul litologic pe care s-au format aceste soluri este reprezentat de marne si nisipuri iesite la suprafata in unele puncte.
Flora instalata pe aceste soluri este una cu caracter mezo-xerofil sau chiar xerofil.
Pe lângă fondul de bază al elementelor euroasiatice şi europene, se remarcă o abundentă şi largă participare a elementelor continentale, pontice, pontice - submediteraniene şi endemice. Dintre speciile continentale enumeram: Amygdalus nana (migdal pitic), Echinops sphaerocephalus (măciuca ciobanului sau rostogol),Viola jordanii var.iassiensis (toporaşi). s.a., din numărul mare al speciilor de origine pontică citam: Dianthus membranaceus (garofiţa), Iris hungarica (stânjenel), Quercus pedunculiflora (stejar brumariu), etc.; din grupul elementelor submediteraniene merită a fi amintite speciile: Chrysopogon gryllus (sadina), Quercus pubescens (stejar pufos), Sorbus domestica (scorus) , Rhamnus tinctoria (cruşin), Viola alba (toporaşi),s.a.; dintre elementele pontico - submediteraneene amintim doar speciile: Iris graminea (stânjenel), Carex michelii (rogoz), Crocus variegatus (sofrănel, brânduşa), Rosa gallica (trandafir pitic sau răsura), Scutellaria altisima (gura lupului) etc. Specia de stânjenel (Iris brandzae) este endemică. În liziera pădurii se întâlnesc tufişuri de migdal pitic, vişin pitic şi porumbar, iar în poieni apare o vegetaţie ierboasă xerofilă dominată de sadina (Chrysopogon gryllus) şi paiuş (Festuca valesiaca).
Calitate si importanță
Situl a fost desemnat datorită prezenţei în cadrul acestuia a unui tip de habitat de interes pe 100% din suprafaţă reprezentând în acelaşi timp mai mult de 15% din prezenţa la nivel naţional a acestuia: 91Y0 - Păduri dacice de stejar şi carpen.
Padurea Harboanca prezinta o importanta deosebita din punct de vedere floristic, corologic si genetic prin identificarea mai multor specii si varietati de Quercus, si in special a unei serii de hibrizi interspecifici, dintre care unii cu valoare de elemente endemice (Quercus x diversifrons var. homophylla, Quercus x dacica var. tiszae, Quercus virgiliana f. pungens, Quercus x valachica, Quercus x kerneri, Quercus pubescens var. macrocarpa, Quercus x budensis var. vasluiensis, Quercus x spinosa var. brachylepis, etc).
Prin hibrizii care vegeteaza aici, padurea Harboanca poate fi considerata pe drept cuvant, un veritabil centru genetic hibridogen de Quercus.
Vulnerabilitate
Suprafata Padurii Harboanca este redusa, se invecineaza cu asezari umane si terenuri cultivate, care au permis infiltrarea unui grup important de specii antropice.
Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos)
A fost declarata rezervatie naturala in baza Deciziei nr. 220/1973 a Comitetului executiv al Consiliului Popular Judetean Vaslui si este inclusa in Anexa I a Legii nr. 5/2000 la pozitia 2778; suprafata rezervatiei fiind de 40.8 ha.
Tip de proprietate
Proprietete de stat.
Documentație
prof. Dr. Ion Iordache, Studiul complex al ariilor protejate din Moldova si a situatiei lor actuale, 1997;
5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE
Clasificare la nivel național si regional
| Cod | Pondere % |
|---|---|
| 10.87 |
Relațiile sitului descris cu alte situri - desemnate la nivel national sau regional
| Cod | Tip | Suprapunere % | Numele sitului |
|---|---|---|---|
| * | 8.14 | 2.778.-Padurea Harboanca | |
| * | 2.73 | 2.779.-Padurea Balteni |
6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA
Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată
Activități și consecințe în interiorul sitului
Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă
| Cod | Intensitate | % din sit | Influență |
|---|---|---|---|
|
C
|
2.00 |
+
|
|
|
C
|
5.00 |
0
|
Activități și consecințe în jurul sitului
Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă
| Cod | Intensitate | % din sit | Influență |
|---|---|---|---|
|
C
|
5.00 |
-
|
|
|
C
|
10.00 |
-
|
Managementul sitului
Organismul responsabil pentru managementul sitului
Custodele rezervatiei forestiere si botanice Padurea Harboanca este Directia Silvica Vaslui - Ocolul Silvic Brodoc. Incredintata prin Conventia de custodie nr. 4551/2004.
Planuri de management al sitului
Planul de management a fost elaborat de Directia Silvica Vaslui - Ocolul Silvic Brodoc.
7. HARTA SITULUI
Hartă fizică
-
Numar național hartă L35-44Scara 100000Proiecție Stereo70
-
Numar național hartă L35-56Scara 100000Proiecție Stereo70