Natura2000 - Penteleu (ROSCI0190)

tipăreşte

descarcă original

vezi pe hartă

1. IDENTIFICAREA SITULUI

Tip B

Codul sitului ROSCI0190

Data completării 200612

Data actualizării 201101

Legături cu alte situri Natura 2000:

Responsabili Grupul de lucru Natura2000

Numele sitului Penteleu

Datele indicării și desemnării/clasificării sitului

Data propunerii ca sit SCI 200706

Data confirmării ca sit SCI 200812

2. LOCALIZAREA SITULUI

Longitudine 26.400278

Latitudine 45.626944

Suprafață (ha) 11267.90

Altitudine (m)

Minimă 644.00

Maximă 1759.00

Medie 1251.00

Regiunea administrativă

Județ	Pondere (%)
RO022 - Buzău	100.00

Regiunea biogeografică

Alpină

3. INFORMATII ECOLOGICE

Tipuri de habitat prezente în sit și evaluarea sitului în ceea ce le priveste:

Reprezentivitate: A - excelentă, B - bună, C - semnificativă, D - nesemnificativăSuprafața relativă: A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%Starea de conservare: A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusăEvaluarea globală: A - valoare excelentă, B - valoare bună, C - valoare considerabilă

Cod	Pondere	Reprezentativitate	Suprafață relativă	Stare de conservare	Evaluare globală
9410 - Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană	8.00	A	C	B	B
91V0 - Păduri dacice de fag	2.50	B	C	B	B
6430 - Comunități de liziera cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin	1.00	B	C	B	B
91E0 - Paduri aluviale cu Alnus glutinosa si Fraxinus excelsior *	0.10	B	C	B	B
4060 - Tufărișuri alpine si boreale	0.05	C	C	A	B
9110 - Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum	10.00	B	C	B	B
3230 - Vegetație lemnoasă cu Myricaria germanica de-a lungul râurilor montane	0.00	D

Specii de mamifere enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Populație: C – specie comună, R - specie rară, V - foarte rară, P - specia este prezentă Evaluare (populație): A - 100 ≥ p > 15%, B - 15 ≥ p > 2%, C - 2 ≥ p > 0%, D - nesemnificativă Evaluare (conservare): A - excelentă, B - bună, C - medie sau redusă Evaluare (izolare): A - (aproape) izolată, B - populație ne-izolată, dar la limita ariei de distribuție, C - populație ne-izolată cu o arie de răspândire extinsă Evaluare (globală): A - excelentă, B - bună, C - considerabilă

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1354	Ursus arctos	70-100 i				C	A	C	A
1352	Canis lupus	20-30 i				C	B	C	B
1361	Lynx lynx	P				C	B	C	B

Specii de amfibieni și reptile enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1166	Triturus cristatus	R				D
1193	Bombina variegata	RC				C	A	C	A
2001	Triturus montandoni	P				C	B	C	B

Specii de pești enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1138	Barbus meridionalis	P				C	B	C	B
1163	Cottus gobio	P				C	B	C	B

Specii de nevertebrate enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație				Evaluarea sitului
		Residentă	Migratoare			Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
		Residentă	Reproducere	Iernat	Pasaj	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
1078	Callimorpha quadripunctaria	RC				C	A	C	A
4014	Carabus variolosus	P				C	B	C	B
1087	Rosalia alpina	P				C	A	C	A

Specii de plante enumerate în anexa II la Directiva Consiliului 92/43/CEE

Cod	Nume	Populație	Evaluarea sitului
Cod	Nume	Populație	Populație	Conservare	Izolare	Evaluare globală
4070	Campanula serrata	P	C	C	B	B
1393	Drepanocladus vernicosus	P	C	C	B	B
1381	Dicranum viride	R	B	C	B	B

Alte specii importante de floră si faună

A - Lista roşie de date naţionale, B - Endemic, C - Convenţii internaţionale (Berna, Bonn, etc), D - Alte motive

Categorie	Cod	Denumire științifică	Populație
Categorie	Cod	Denumire științifică
Plante		Achillea oxyloba ssp. schurii	R	B
Plante		Aconitum anthora	R	D
Plante		Allium schoenoprasum ssp. schoenoprasum var. sibiricum	V	A
Plante		Allium ursinum	P	A
Reptile	2432	Anguis fragilis	P	A
Amfibieni		Arvicola terrestris scherman	P	B
Plante		Asarum europaeum	P	D
Pești		Barbus barbus	P	C
Mamifere	1201	Bufo viridis	C	C
Plante		Cephalanthera rubra	V	A
Amfibieni	2645	Cervus elaphus	RC	A
Pești	2508	Chondrostoma nasus	RC	D
Plante		Coeloglossum viride	V	A
Plante		Corallorhiza trifida	V	A
Reptile	1283	Coronella austriaca	R	A
Plante		Dactylorhiza cordigera	R	A
Plante		Dactylorhiza sambucina	R	A
Plante		Dianthus carthusianorum	R	B
Plante		Dianthus spiculifolius	R	B
Plante		Drosera rotundifolia	V	A
Plante		Epipactis helleborine	V	A
Plante		Epipogium aphyllum	R	A
Plante		Euphorbia amygdaloides	P	D
Amfibieni	1363	Felis silvestris	P	A
Plante		Fragaria vesca	C	D
Plante		Galium odoratum	P	D
Plante		Genista tinctoria	P	D
Plante		Geranium sylvaticum ssp. caeruleatum	R	B
Plante		Gladiolus imbricatus	P	A
Plante		Goodyera repens	V	A
Plante		Gymnadenia conopsea	R	A
Nevertebrate	1026	Helix pomatia	P	A
Plante		Hepatica transsilvanica	P	B
Mamifere	1203	Hyla arborea	P	C
Plante		Hypericum richeri ssp. grisebachii	P	B
Pești		Leuciscus cephalus	RC	D
Plante		Linum austriacum	P	D
Plante		Listera cordata	V	A
Plante		Listera ovata	V	A
Plante		Maianthemum bifolium	P	D
Amfibieni	1357	Martes martes	10-13i	C
Plante		Mercurialis perennis	RC	A
Amfibieni	1341	Muscardinus avellanarius	P	A
Amfibieni	1358	Mustela putorius	5-10i	C
Plante		Myricaria germanica	P	D
Plante		Narcissus poeticus ssp. radiiflorus	P	A
Reptile	1292	Natrix tessellata	P	A
Plante		Neottia nidus-avis	R	A
Plante		Nigritella nigra	P	A
Plante		Nigritella nigra ssp. rubra	P	A
Plante		Ophioglossum vulgatum	R	D
Plante		Orchis coriophora	R	A
Plante		Orchis laxiflora	P	D
Plante		Orchis morio	R	A
Plante		Orchis ustulata	R	A
Mamifere	1197	Pelobates fuscus	RC	C
Pești		Phoxinus phoxinus	P	D
Reptile	1256	Podarcis muralis	P	A
Plante		Pteridium aquilinum	P	D
Plante		Pulsatilla alpina	P	D
Mamifere	1209	Rana dalmatina	P	C
Mamifere	1213	Rana temporaria	P	C
Plante		Ranunculus carpaticus	P	D
Plante		Rubus sulcatus	C	D
Mamifere	2351	Salamandra salamandra	P	A
Pești		Salmo trutta fario	P	D
Plante		Scheuchzeria palustris	V	A
Amfibieni	2607	Sciurus vulgaris	P	A
Plante		Silene nutans ssp. dubia	R	B
Pești	1109	Thymallus thymallus	RC	C
Plante		Vaccinium myrtillus	RC	D
Plante		Vincetoxicum hirundinaria	P	D
Reptile	2473	Vipera berus	P	A
Amfibieni		Vulpes vulpes	10-15i	A

4. DESCRIEREA SITULUI

Caracteristici generale ale sitului

Clase de habitat	pondere in %
N09 - Pajiști uscate, stepe	5.00
N16 - Păduri caducifoliate	8.00
N17 - Păduri de conifere	16.00
N19 - Păduri mixte	63.00
N26 - Habitate de păduri (păduri in tranziție)	8.00
TOTAL SUPRAFATA HABITAT

Alte caracteristici ale sitului Munţii Pentelu constituie un masiv muntos de formă piramidală, situat în sud-estul Carpaţilor Orientali (în Carpaţii de Curbură), între râurile Bâsca Mare (la vest) şi Bâsca Mică (la est), fiind principala unitate a Munţilor Buzăului. Impresionează îndeosebi prin culmile sale prelungi, pajiştile întinse şi prin perspectiva extrem de largă pe care o oferă asupra Carpaţilor de Curbură. Astfel, în zilele cu vizibilitate bună, din culmea principală a Penteleului pot fi observate masivele muntoase cuprinse între Munţii Ciucaş şi Munţii Vrancei. Văile Bâsca Mare şi Bâsca Mică, care separă masivul din cuprinsul Munţilor Buzăului, au o desfăşurare în general nord-sud şi îmbracă aspecte diferite de la un sector la altul, în funcţie de rocă şi structură. Altitudinea maximă este de 1.772 m în vârful Penteleu. Defrişările îndelungate de pe culmile domoale au dus la extinderea pajiştilor montane, alcătuite predominant din păiuş roşu, care au determinat o intensă activitate pastoral. Pe vremuri, pe acest munte se ţineau nedeile sau târgurile anuale, denumite popular Drăgaica, târguri care în secolul XIX au coborât în câmpie, lângă oraşul Buzău, unde se ţin şi în prezent. Din punct de vedere geologic, Masivul Penteleu, este format din complexul gresiei de Tarcău (fliş paleogen), denumire dată de geologul Sava Athanasiu, strâns cutat uneori până la cute solzi, dar se remarcă şi câteva sinclinale şi anticlinale, mai largi, cum ar fi sinclinalul care trece peste creasta Cernatu-Penteleu şi anticlinalul Viforîtei. Gresia propriu-zisă are culoare cenuşie, conţine mult cuarţ, mică şi un ciment calcaros. Adesea are caracter microconglomeratic. Rezistenţa mai mare la eroziune a făcut ca fizionomia interfluviilor să degaje masivitate, iar văile să prezinte caractere specifice depresiunilor. De asemenea, pe lângă formaţiunile de fliş grezos (gresia de Tarcău), care sunt dominante, se mai întâlnesc intercalaţii şistoase (facies de Fusaru), marne şi marno-calcare, fliş bituminos cu gresie de Kliwa, conglomerate. Acest facies se întâlneşte şi în celelalte masive ale Munţilor Buzăului, cu excepţia Siriului, precum şi în Munţii Vrancei. Faciesurile de Fusaru şi Kliwa se remarcă prin existenţa unor orizonturi extrem de variate ca alcătuire şi duritate. Gresiile, tari, gălbui-albicioase, predominant silicioase, formează strate de 0,5-2 m grosime ce alternează cu formaţiuni moi, friabile, uşor de dislocat, reprezentate prin şisturi disodilice, argile, etc. Orizonturile şi stratele de gresii, argile şi marne sunt cutate, cutele având o direcţie în general nord-est – sud-vest. Stratele au o cădere foarte mare, adesea fiind chiar verticale. Caracteristicile structurale se reflectă atât în fizionomia generală a reliefului, cât mai ales în detaşarea unor forme aparte de tipul zidurilor de gresie, jgheaburilor, cuestelor (forme de relief apărute într-o regiune în care stratele cu roci dure alternează cu cele moi, datorită eroziunii apelor curgătoare şi retragerii treptate a versanţilor). Masivul Penteleu, cuprins între văile Bâsca Mare şi Bâsca Mică, reprezintă unitatea principală a Munţilor Buzăului, atât prin altitudine (1.772 m) cât şi prin faptul că vârful său piramidal se zăreşte, în zilele însorite de iarnă, chiar din oraşul Buzău. Este constituit dintr-o creastă centrală, care începe în sud, cu vârful Piciorul Caprei (1.520 m) şi continuă cu vârful Penteleu (1.772 m), Crucea Fetei (1.578 m) şi Ciulianoş (1.602 m), din care se desprind o serie de culmi secundare ce coboară în trepte spre cele două văi. De o parte şi de alta a acestui aliniament de vârfuri se întind plaiuri, relativ netede, la altitudini ce ajung până la 1.400 m, dar coboară adesea şi la 1.200 m; mai cunoscute sunt plaiurile Viforîtei, Penteleului, Cernatului. Sub unele vârfuri se găsesc şi mici lacuri: Lacul Roşu şi Lacul Negru. La obârşia câtorva văi, cum ar fi Şapte Izvoare, se pot observa şi circuri nivale incipiente. Văile principale care drenează Masviul Penteleu sunt dirijate fie către Bâsca Mare, fie către Bâsca Mică şi prezintă multe alunecări în porţiunile în

Calitate si importanță Sit de importanta deosebita pentru habitate (forestiere, tufarisuri alpine), carnivorele mari (urs, lup, ras) si Rosalia alpina, aflate intr-o stare favorabila de conservare. Speciile Ursus arctos, Canis lupus şi Felis lynx sunt reprezentate prin populaţii optime sub aspectul densităţii, frecvenţei în zonă şi al efectului lor regulator în populaţiile prăzilor (artiodactile şi păsări) preferate. Culoarele de schimb între indivizii populaţiilor celor trei specii de carnivore mari, aflaţi pe versanţi diferiţi, încă pot permite fluxul genetic, pentru evitarea izolării şi consangvinizării unor eventuale populaţii prea mici.

Vulnerabilitate Cu ocazia investigaţiilor efectuate în teren au fost identificate o serie de factori şi activităţi care au influenţat în trecut, sau în prezent starea habitatelor, sau care ar putea în viitor să afecteze pe termen mediu sau lung starea habitatelor: 140-Păşunatul:Proces antropic. A avut un impact semnificativ în trecut, dar în ultimii 20 de ani numărul de animale a scăzut foarte mult. 160-Managementul silvic: Începând cu 1970, până în 1985, au fost practicate tăieri rase pe suprafeţe mari, urmate de reîmpădurirea cu puieţi de molid. Extinderea molidului, şi la o scară mai mică a pinului silvestru, în afara arealului prin plantarea acestuia în urma tăierilor rase în făgete sau amestecuri de fag şi răşinoase. 166 - Eliminarea arborilor morţi: Proces antropic. normele silvice nu conţin prevederi cu privire la menţinerea unei anumite cantităţi de lemn mort în pădure. Cu ocazia lucrărilor de îngrijire şi conducere, precum şi a lucrărilor de regenerare a pădurilor au fost extraşi atât arborii morţi pe picior, cât şi cei căzuţi la sol. 900-Eroziunea: Proces natural. Înclinarea accentuată a terenului, substratul de fliş, caracterul torenţial cursurilor de apă generează un potenţial erozional foarte ridicat. Fenomenele erozionale sunt foarte frecvente şi vizibile în zona pajiştilor mezofile şi în zona pajiştilor alpine 943-Surparea, alunecări de teren: Proces natural. Înclinarea accentuată a terenului, substratul de fliş, caracterul torenţial cursurilor de apă generează un potenţial de alunecări de teren foarte ridicat. Exploatarea potentialului turistic prin dezvoltarea unui turism de masa in defavoarea ecoturismului.

Desemnarea sitului (vezi observațiile privind datele cantitative de mai jos) Desi Cernatu Viforata a figurat ca Rezervatie a Academiei Romane, astazi suprafetele sunt in litigiu cu localnicii care le revendica .In rest celelalte suprafete nu au statut de protectie pe linie de protectia naturii.

Tip de proprietate Păduri cca 35 000ha din care - 34 000ha proprietate publică de stat D. S.Bz -250ha proprietate publică com Gura Teghii - 450ha proprietate privată din care 100ha- Gura Teghii, 250ha- com. Brăieşti, 100ha com. Lopătari. Păşuni cca 2667 ha din care -300ha-proprietate publică de stat D. Silvică Buzău - 592 - proprietate publică com. G. Teghii - 400ha - proprietate publică com Brăieşti -1375 - proprietate privată com. G. Teghii Fâneţe- 784 ha - proprietate privată com. G. Teghii Gol de munte- 1100ha din care - 700ha - proprietate privată com. Lopătari - 60ha proprietate publică com. Lopătari -210 ha proprietate publică Gura Teghii - 130ha proprietate publică com. Brăieşti Drumuri auto- forestiere cca 30ha- detinute de Directia Silvică Buzău. Administrativ situatia se prezinta astfel: 1. Ocolul Silvic Gura Teghii cu UP urile: Gura Teghii, Balescu Zanoaga, Musa Mica, Goideasa, Ivanetu, Piciorul Caprei. 2. Ocolul Silvic Nehoiu cu UP urile: Paltinis, Podu Calului, Basculita, Patacu, Casoca, Cernatu Viforata. Fondurile de vanatoare FV 36 Basca Mare, FV 37 Piciorul Caprei, FV 35 Paltinis Casoca sunt administrate de Directia Silvica Buzau.

Documentație Rapoarte ale expertilor in cadrul contractului nr. 21/14.04.2010 “Servicii de consultanţă pentru elaborarea, dezbaterea şi avizarea Planului de management, Realizarea strategiei de vizitare, Realizare şi alimentare site, Concepere conţinut informaţional pentru broşuri şi pentru manualele de ecologie aferente implementării proiectului “Managementul conservativ şi participativ al sitului ROSCI0190 Penteleu ”, SMIS – CSNR 7164, intre Natura Management si CJ Buzau (Iovu-Adrian Biris, Dan Cogalniceanu, Calin Cengher, Iuliana Florentina Gheorghe, Dumitru Murariu, Oliviu Pop).

5. STATUTUL DE PROTECȚIE AL SITULUI ȘI LEGĂTURA CU BIOTOPURILE CORINE

Relațiile sitului descris cu biotopuri Corine

Cod sit Corine	Tip	Suprapunere %
J084BZ006	*	35.12

6. ACTIVITĂȚILE ANTROPICE ȘI EFECTELE LOR ÎN SIT ȘI ÎN JURUL ACESTUIA

Activități antropice, consecințele lor generale și suprafața din sit afectată

Activități și consecințe în interiorul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Cod	Intensitate	% din sit	Influență
160 - Managementul silvic	A	75.00	+
171 - Stock feeding (hrănirea animalelor)	B	10.00	+
200 - Pescuitul, acvacultura	C	2.00	-
243 - Braconajul, otrăvirea, capcane	A	5.00	-
421 - Depozit de deşeuri menajere	B	1.00	-
946 - Cutremur	A	10.00	-
949 - Alte catastrofe naturale	C	5.00	-
180 - Arderea controlată	B	2.00	-
164 - Tăierea controlată	B	5.00	-
240 - Capturarea din faună	C	2.00	-
251 - Recoltarea ilegală de specii floristice	B	2.00	-
301 - Cariere	C	2.00	-
302 - Prelevare de materiale din plajă	B	1.00	-
403 - Locuinţe/ aşezări împrăştiate	C	1.00	0
340 - Saline	B	1.00	0

Activități și consecințe în jurul sitului

Intensitatea influenței: A – mare, B - medie, C - scăzută Influență: (+) - pozitivă, (0) - neutră, (-) - negativă

Cod	Intensitate	% din sit	Influență
530 - Îmbunătăţirea accesului în sit	B	2.00	0
101 - Modificarea practicilor agricole	C	10.00	-
161 - Plantarea	B	5.00	+
164 - Tăierea controlată	B	5.00	-
110 - Folosirea pesticidelor	C	1.00	-
180 - Arderea controlată	B	1.00	-
410 - Zone industriale sau comerciale	C	1.00	-
502 - Străzi, autostrăzi	C	1.00	-
790 - Alte tipuri de poluare sau impacturi ale activităţii umane	C	1.00	-

Managementul sitului

Organismul responsabil pentru managementul sitului Contract Administrare: 53/23.02.2010, Administrator:Consiliul Judeţean Buzău Buzău, str. Nicolae Bălcescu, nr 48, jud Buzău 0238414112, fax-0238725507 cjbuzau@cjbuzau.ro, www.cjbuzau.ro

Planuri de management al sitului Padurile sunt administrate conform planului de management silvic.

7. HARTA SITULUI

Hartă fizică

Numar național hartă L35-77

Scara 100000

Proiecție Stereo70
Numar național hartă L35-89

Scara 100000

Proiecție Stereo70